Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3. Bilanțul prezintă poziția financiară a entității la un moment dat și anume la 31.12 a anului de
gestiune. Astfel, în bilanț nu se reflectă modificările care au loc pe parcursul perioadei de
gestiune în componența și volumul activelor și pasivelor ci, doar starea lor în momentul
întocmirii acestuia.
Bilanțul este una dintre sursele principale de informații pentru utilizatorii interni și externi. În
baza bilanțului se apreciază valoarea și structura patrimoniului entității, gradul de îndatorare a
acesteia, capacitatea de plată și alți indicatori necesari pentru luarea deciziilor necesare.
Bilanțul se prezintă sub forma unui tabel, format din două părți: partea stângă, denumită activ,
care reflectă bunurile economice și partea dreaptă, denumită pasiv care reflectă sursele de
finanțare a bunurilor economice reflectate în activ. In forma cea mai simplă bilanțul se prezintă
astfel:
Bilanțul la 31.12.N
(Schema orizontală de bilanț)
Activ Suma, lei Pasiv Suma , lei
Denumirea elementelor Denumirea elementelor
patrimoniale de activ patrimoniale de pasiv
Total activ Total pasiv
În baza caracteristicilor descrise mai sus se poate de formulat următoarea definiție a
bilanțului. Bilanțul reprezintă gruparea mijloacelor entității pe tipuri și surse de formare a
acestora în expresie valorică ( bănească) la un moment dat.
Există mai multe tipuri de bilanțuri care pot fi clasificate după următoarele criterii:
după statutul juridic al entității;
1
după perioada de întocmire;
după sfera de cuprindere.
În funcție de primul criteriu de clasificare (statutul juridic) deosebim:
bilanțul inițial - se întocmește la înființarea entității, când fondatorii își pun la
dispoziție mijloacele materiale și bănești în vederea realizării scopului pentru care a fost creată.
Aceste valori sunt enumerate și precizate în inventarul de constituire a entității, și din acesta,
prin intermediul conturilor, în bilanțul inițial, în care sunt grupate după principiul dublei
reprezentări.
bilanțul curent - se întocmește pe parcursul activității în termenele stabilite de
legislația în vigoare (semi anual și anual). Acesta se întocmește pe baza situației din conturi, a
soldurilor conturilor preluate ca posturi de bilanț;
bilanțul final (de lichidare, reorganizare) - se întocmește la momentul încetării
activității sau lichidării entității.
În funcție de perioada de întocmire deosebim:
bilanțul anual - se întocmește la sfârșitul anului pe baza datelor din conturi și
presupune în mod obligatoriu verificarea prealabilă a realizării acestora prin inventariere;
bilanțul intermediar - se întocmește semi anual.
În dependență de sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale deosebim:
bilanțul individual (primar) - se întocmește la nivel de entitate;
bilanțul consolidat - generalizează informația despre câteva entități (părți legate);
bilanțul centralizat - se întocmește la nivel de ramură sau la nivelul economiei
naționale în ansamblu.
Activele circulante includ acele bunuri și valori care sunt deținute de către entitate o perioadă
mai mică de un an, participă, de regulă, la un singur ciclu economic și se află într-o continuă
mișcare, schimbându-și forma.
Reflectarea elementelor patrimoniale în componența activelor circulante în bilanț trebuie să
fie la valoarea contabilă a activelor determinată în conformitate cu SNC ,,Stocuri”,
SNC ,,Particularitățile contabilității în agricultură”, SNC ,,Creanțe și investiții financiare”,
SNC ,,Părți afiliate și contracte de societate civilă”.
Exemplu 2. O entitatea la data raportării dispune de următoarele informații:
- valoarea contabilă a materialelor – 300 000 lei
- costul de intrare a obiectelor de mică valoare și scurtă durată – 150 000 lei
- uzura calculată a OMVSD – 90 000 lei.
Conform datelor din exemplu, entitatea va reflecta în rd. 240 ,,Materiale și obiecte de mică
valoare și scurtă durată” din bilanț valoarea contabilă a acestora, determinată în conformitate cu
SNC ,,Stocuri” în sumă de_________________
Capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă în activele entității după scăderea datoriilor.
Capitalul propriu exprimă partea finanțării proprii (din contul proprietarilor) a activelor aflate în
circuitul economic al entității.
Reflectarea elementelor patrimoniale în componența capitalului propriu în bilanț trebuie să fie
efectuată la valoarea determinată în conformitate cu SNC ,,Capital propriu și datorii”.
Exemplul 3. O entitate la data raportării dispune de următoarele date privind soldurile:
- capital social – 50 000 lei;
- prime de capital – 6 000 lei;
- capital nevărsat – 8 000 lei;
- capital retras – 11 000 lei.
Conform datelor din exemplu, entitatea înscrie în rd. 440,,Capital social și neînregistrat” din
bilanț suma de ________________
3
În rd 560. Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți și rd.570 Profit net
(pierdere netă) al perioadei de gestiune în cazul obținerii pierderii neacoperite și/sau a
pierderii nete suma respectivă se reflectă între paranteze. Contabilul trebuie să aibă în vedere că
în rd.580 Profit utilizat al perioadei de gestiune se reflectă între paranteze suma profitului
utilizat al perioadei de gestiune pentru dividendele plătite în avans, constituirea rezervelor și în
alte scopuri conform deciziei organului de conducere al entității.
Datoriile în conformitate cu SNC ,,Capital propriu și datorii” se înregistrează în urma
tranzacțiilor sau evenimentelor anterioare, care rezultă din contracte încheiate sau din cerințele
legislației în vigoare (de exemplu, procurarea mărfurilor și serviciilor cu achitarea ulterioară,
primirea creditelor, calcularea impozitelor etc.)
6
Mijloace Capital social
fixe
Materiale și Credite bancare
OMVSD pe termen scurt
Creanțe
comerciale Datorii
curente comerciale
curente
Numerar și Datorii față de
documente buget
bănești
Total activ Total pasiv
Concluzii:
modificările în patrimoniu s-au reflectat atât în activul, cât și în pasivul bilanțului;
în activ a avut loc o micșorare a postului de bilanț „Numerar și documente bănești” cu suma
de 3 900 lei, iar în pasiv o micșorare la postul de bilanț „Datorii față de buget” cu aceeași
sumă;
totalul bilanțului se micșorează cu suma de 3 900 lei față de bilanțul precedent;
egalitatea bilanțieră se menține și după modificările (x) determinate de influența operației de
la exemplul 7, potrivit ecuației:
De reținut! Din cele prezentate mai sus, se desprind două tipuri de modificări ale
bilanțului, respectiv:
modificări de structură - determinate de influența operațiilor economice și financiare care
produc modificări numai în structura activului și pasivului, fără să influențeze totalul bilanțului;
modificări de volum - determinate de influența operațiilor economice și financiare care
produc modificări atât în structura activului și pasivului, cât și în totalul (volumul) bilanțului.
Modificările produse în structura și volumul bilanțului, produse de toate operațiile de la
exemplele 5-8, se prezintă în bilanțul final astfel:
Tabelul 6. BILANȚ FINAL după modificările de tip I,II,III,IV (în lei)
Activ Valori Modifi- Valori Pasiv Valori Modifi- Valori
inițiale cări finale inițiale cări finale
Mijloace fixe Capital social
Materiale și Credite
OMVSD bancare pe
Creanțe termen scurt
comerciale
curente
Numerar și Datorii
documente comerciale
bănești curente
Datorii față de
buget
Total activ Total pasiv
7
Rezultă că, indiferent de modificările produse asupra activului și pasivului entității, egalitatea
bilanțieră se menține permanent deoarece, în cazul fiecărei operații economice s-a produs
concomitent și cu aceeași sumă o dublă modificare și anume:
de sens contrar, atunci când au fost influențate elemente din aceeași parte a bilanțului și s-
au anulat;
de același sens, în cazul în care au fost influențate elemente din ambele părți ale bilanțului și
s-au adunat, respectiv scăzut din totalul bilanțului.
4. Funcțiile bilanțului
Bilanțul este documentul contabil de sinteză, prin care se prezintă activul și pasivul unității
patrimoniale la închiderea exercițiului, precum și în celelalte situații prevăzute de Legea
Contabilității.
Importanța bilanțului contabil derivă din funcțiile pe care acesta le îndeplinește:
1) funcția de generalizare a datelor contabilității;
2) funcția de analiză a mersului activității economico-financiare;
3) funcția previzională.