Sunteți pe pagina 1din 29

Tema 3.

POZIȚIA ȘI PERFORMANȚA
FINANCIARĂ A ENTITĂȚII

3.1. Bilanțul: noţiunea, conținutul şi structura

3.2. Modificările bilanțiere cauzate de


tranzacții economice

3.3. Situația de profit și pierdere: conținut,


structură și utilitate
3.1. Bilanțul: noţiunea, conținutul şi
structura
Principala trăsătură a metodei contabilităţii constă în
dubla reprezentare a stării şi mişcării
patrimoniului entităţii.

Bilanţul este un procedeu al metodei contabilităţii prin


care se asigură dubla reprezentare a patrimoniului şi
evidenţiază în expresie valorică, la un moment dat,
echilibrul dintre bunurile economice şi sursele lor de
finanţare.
Bilanţul se prezintă sub forma unui tablou, format din două
părţi: partea din stânga denumită activ, iar cea din dreapta
pasiv.
Bilanţul reprezintă o grupare a activelor după componenţa şi
destinaţia acestora ca obiecte de drepturi şi obligaţii, şi
drepturi şi obligaţii asupra acestor active în expresie valorică
la o anumită dată, de regulă la data ultimei zile a perioadei de
gestiune. Schema bilanţului contabil este:
Bilanţ la data _________

ACTIV Suma PASIV Suma


Denumirea elementelor Denumirea elementelor
patrimoniale de activ patrimoniale de pasiv
Total ACTIV Total PASIV
Principala particularitate a bilanţului constă în
egalitatea activelor şi pasivelor, adică total general-
activ trebuie să fie egal cu total general-pasiv.
Active = Pasive

Această egalitate inerentă bilanţului se exprimă prin


aceea că în bilanţ este reprezentată acelaşi
patrimoniu, dar privit din două aspecte:
1) sub aspectul componenţei, existenţei şi destinaţiei
activelor
2) sub aspectul drepturilor şi obligaţiilor asupra
acestor active.
Bilanţul conţine diverse şi importante informaţii despre bunurile
economice ale entității şi sursele lor de provenenţă.
În literatura economică se evidenţiază mai multe feluri de bilanţuri,
care pot fi clasificate după criteriile:

După statutul juridic al entităţii

După perioada de întocmire

După sfera de cuprindere a elementelor


patrimoniale
1) După statutul juridic al entităţii se deosebesc:
bilanţ iniţial, bilanţ curent, bilanţ final.
Bilanţul iniţial se întocmeşte la înfiinţarea entităţii,
când fondatorii îşi pun la dispoziţie mijloace materiale
şi băneşti în vederea realizării scopului pentru care a
fost creată. Aceste valori sunt enumerate şi precizate în
inventarul de constituire a entităţii şi din acesta prin
intermediul conturilor în bilanţul iniţial în care sunt
grupate după principiul dublei reprezentări.
Bilanţul curent se întocmeşte în cursul activităţii
entităţii, la termenele impuse de legislaţia în vigoare.
Acesta se întocmeşte pe baza situaţiei din conturi, a
soldurilor conturilor preluate ca posturi de bilanţ.
Bilanţul final se întocmeşte în momentul cesionării
activităţii de către entitate sau al lichidării ei.
2) După perioada de întocmire deosebim bilanţ anual şi
intermediar.
Bilanţul anual se întocmeşte la sfârşitul anului pe baza
datelor din conturi şi presupune în mod obligatoriu verificarea
prealabilă a realităţii acestora prin inventariere.
Bilanţul intermediar se întocmeşte şi se prezintă la sfârşitul
fiecărui trimestru/semestru.

3) După sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale


avem:
Bilanţul primar se consideră bilanţul contabil întocmit la
nivel de entitate.
Bilanţul consolidat este întocmit la nivelul grupurilor de
entităţii.
Bilanţul centralizat sunt bilanţurile întocmite la nivelul
ministerelor, departamentelor, economiei naţionale în
ansamblu.
Prin datele ce le conţine, bilanţul îndeplineşte trei funcţii principale:
Teoria şi practica contabilă demonstrează că studiul bilanţului
trebuie realizat prin două abordări:
 ca procedeu al metodei contabilităţii, bilanţul exprimă un
model al dublei reprezentări al patrimoniului, care determină
echilibrul dintre active şi pasive;
 ca situaţie financiară, bilanţul evidenţiază un document
contabil de sinteză ce prezintă informaţii grupate, centralizate
şi generalizate cu privire la poziţia financiară a entităţii.

Informaţiile pe care le oferă bilanţul contabil stau la baza


fundamentării deciziilor privind activitatea curentă şi de
perspectivă.
Entităţile din R. Moldova întocmesc bilanţul potrivit unui
formular unic, prezentat în anexa 1 la SNC „Prezentarea
situațiilor financiare”.
Bilanţul conţine cinci capitole:

Active Pasive

1. Active imobilizate 3. Capital propriu

2. Active circulante 4. Datorii pe termen lung

5. Datorii curente
Fiecare capitol este divizat în posturi de bilanţ.
Elementele de activ şi pasiv constituie, după caz, un
post de activ sau pasiv.
În cadrul activului, posturile sunt grupate în funcţie
de modul lor de valorificare şi gradul de
lichiditate. Aşezarea posturilor în activul
bilanţului este cea inversă lichidităţii activelor,
începând cu cele mai puţin lichide şi încheind cu
mijloacele băneşti care îmbracă forma de bani
lichizi.
În cadrul pasivului, posturile sunt grupate în
funcţie de căile de formare a surselor de
finanţare şi gradul lor de exigibilitate.
Nr. ACTIV Cod.rd. Sold la incep per Sold la sf per

1. Active imobilizate
Imobilizări necorporale
Imobilizări corporale în curs de execuție
Terenuri
Mijloace fixe
Rsurse minerale
Active biologice imobilizate
Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate
Investiții financiare pe termen lung în părți afiliate
Investiții mobiliare
Creanțe pe termen lung
Avansuri acordate pe termen lung
Alte active imobilizate
Total active imobilizate 130
2. Active circulante
Materiale
Active biologice circulant
OMVSD
Producția în curs de execuție și produse
Mărfuri
Creanțe comerciale creanțe ale părților afiliate
Avansuri acordate curente
Creanțe ale bugetului
Creanțe ale personalului
Alte creanțe curente
Numerar în casierie și la conturi
Alte elemente de numerar
Investiții financiare curente în părți neafiliate
Investiții financiare pe termen lung în părți afiliate
Alte active circulante
Total active circulante 300
Total ACTIV 310
PASIV
3. Capital propriu
Capital social și suplimentar
Rezerve
Corecții ale rezultatelor anilor precedenți
Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți
Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune
Alte elemente de capital propriu
Total capital propriu 390
4. Datorii pe termen lung
Credite bancare pe termen lung
Împrumuturi pe termen lung
Datorii pe termen lung privind leasingul financiar
Alte datorii pe termen lung
Total datorii pe termen lung 440
5. Datorii curente
Credite bancare pe termen scurt
Împrumuturi pe termen scurt
Datorii comerciale
Datorii față de părțile afiliate
Avansuri primite curente
Datorii față de personal
Datorii privind asigurările sociale și medicale
Datorii față de buget
Venituri anticipate curente
Datorii față de proprietari
Finanțări și încasări cu destinație specială
Provizioane curente
Alte datorii curente
Total datorii curente 580
Total PASIVE 590
Exemplu: Fabrica de pâine prezintă la sfârşitul perioadei de gestiune următoarea
situaţie patrimonială:
1.Valoarea produselor - 45 000 lei;
2.Valoarea licenţei pentru dreptul de export - 30 000 lei;
3.Credite pe termen lung - 75 000 lei;
4.Materiale la depozit - 20 000 lei;
5.Valoarea acţiunilor emise - 195 000 lei;
6.Salariul neplătit - 25 000 lei;
7.Capital nevărsat – 55 000 lei;
8.Producţia în curs de execuţie - 35 000 lei;
9.Credite bancare pe termen scurt - 85 000 lei;
10.Clădiri - 90 000 lei;
11.Amortizarea licenţei pentru dreptul de export - 10 000 lei;
12.Rezerve statutare - 65 000 lei;
13.Acţiuni procurate pe termen lung - 70 000 lei;
14.Utilaj - 80 000 lei;
15.Avans oferit furnizorilor - 55 000 lei;
16.Avans primit de către gestionarul entității - 1 000 lei;
17.Avans primit de la clienți - 72 000 lei;
18.Mijloace băneşti la contul curent - 96 000 lei;
19.Amortizarea mijloacelor fixe - 50 000 lei.
Întocmiți bilanţul fabricii de pâine la sfârşitul perioadei de gestiune
Bilanţul la
Active Suma Pasive Suma
Active imobilizate Capital propriu

Datorii pe termen lung

Active circulante
Datorii curente

Total ACTIVE Total PASIVE


3.2. Modificările bilanțiere cauzate de
tranzacții economice
Patrimoniul entității se află într-un continuu proces de
mişcare, care este descris de contabilitate prin prisma
operaţiunilor economice (tranzacţii).
Definim operaţiunile economice ca fiind evenimente
economice care influenţează situaţia financiară a unei
entităţi. Aceste operaţiuni produc modificări continuu în
volumul şi structura elementelor patrimoniale,
influenţând astfel mărimea posturilor din bilanţ
corespunzătoare elementelor respective.
Oricât de variate ar fi operaţiunile economice sub aspectul
naturii şi conţinutului lor economic, din punct de vedere
al tipurilor de modificări pe care le produc asupra
activului şi pasivului, ele se grupează în patru categorii:
A+X=P+X A-X=P-X
Operaţii economice care Operaţii economice care
produc modificări în produc modificări în
ambele părţi ale bilanţului, ambele părţi ale bilanţului,
în sensul creşterii unui în sensul micşorării unui
post de activ şi concomitent post de activ şi concomitent
şi cu aceiaşi sumă, şi cu aceiaşi sumă,
creşterea unui post de pasiv, micşorarea unui post de
totalul activului şi pasivului pasiv, totalul activului
crescând cu suma respectivă, Operaţiile şi pasivului micşorându-se
egalitatea bilanţieră cu suma respectivă,
menţinându-se. economice egalitatea bilanţieră
influenţează asupra menţinându-se.

bilanţului contabil
A=P+X-X
A+X-X=P Operaţii economice care
Operaţii economice care produc modificări numai
produc modificări numai în pasivul bilanţului, în
în activul bilanţului, sensul creşterii unui post
în sensul creşterii unui post de de pasiv şi concomitent
activ şi concomitent şi cu aceiaşi şi cu aceiaşi sumă, micşorarea
sumă, micşorarea unui alt unui alt post de pasiv,
post de activ, totalul activului totalul pasivului rămânând
rămânând neschimbat, neschimbat, egalitatea
bilanţieră menţinându-se.
Exemplul 1. Se prezintă bilanţul la începutul perioadei de gestiune.
Bilanţul la 01.01.2016

Activ Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000

Mărfuri 300 000 Credite bancare pe termen 94 000


lung
Contul curent în monedă 4 000 Datorii comerciale curente 250 000
națională
Creanţe comerciale 150 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 654 000 Total 654 000


A+X-X = P
Operaţii economice care produc modificări numai în activul bilanţului, în sensul
creşterii unui post de activ şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorarea unui alt
post de activ, totalul activului rămânând neschimbat, egalitatea menţinându-se
Operaţia 1. Se încasează în contul curent în monedă naţională suma de 40 000
de lei de la clienţi în stingerea creanţelor comerciale.

Bilanţul, după această operaţia 1:

Activ Suma Pasiv Suma


Mijloace fixe Capital social
Mărfuri Credite bancare pe termen
lung
Contul curent în monedă Datorii comerciale curente
națională
Creanţe comerciale Datorii faţă de buget
Total Total
A = P+X-X
Operaţii economice care produc modificări numai în pasivul bilanţului, în sensul
creşterii unui post de pasiv şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorarea
unui alt post de pasiv, totalul pasivului rămânând neschimbat, egalitatea
bilanţieră menţinându-se:
Operaţia 2. Din contul unui credit bancar pe termen lung contractat se achită
furnizorilor o datorie în sumă de 200 000 de lei, ajunsă la scadenţă.

Bilanţul contabil, după operaţia 2:

Activ Suma Pasiv Suma


Mijloace fixe Capital social
Mărfuri Credite bancare pe termen
lung
Contul curent în monedă Datorii comerciale curente
națională
Creanţe comerciale Datorii faţă de buget
Total Total
A+X = P+X
Operaţii economice care produc modificări în ambele părţi ale bilanţului, în sensul
creşterii unui post de activ şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, creşterea unui
post de pasiv, totalul activului şi pasivului crescând cu suma respectivă,
egalitatea bilanţieră menţinându-se
Operaţia 3. Se cumpără un lot de mărfuri de la furnizori cu plată ulterioară la
valoarea de procurare de 80 000 de lei.

Bilanţul contabil, după operaţia 3:

Activ Suma Pasiv Suma


Mijloace fixe Capital social
Mărfuri Credite bancare pe termen
lung
Contul curent în monedă Datorii comerciale curente
națională
Creanţe comerciale Datorii faţă de buget
Total Total
A-X = P-X
Operaţii economice care produc modificări în ambele părţi ale bilanţului, în sensul
micşorării unui post de activ şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorarea
unui post de pasiv, totalul activului şi pasivului micşorându-se cu suma
respectivă, egalitatea bilanţieră menţinându-se
Operaţia 4. Din disponibilul de la contul curent în monedă naţională se achită
un credit bancar pe termen lung în sumă de 30 000 de lei.

Bilanţul contabil, după operaţia 4:

Activ Suma Pasiv Suma


Mijloace fixe Capital social
Mărfuri Credite bancare pe termen
lung
Contul curent în monedă Datorii comerciale curente
națională
Creanţe comerciale Datorii faţă de buget
Total Total
Analizând din punct de vedere al modului cum
influenţează posturile şi totalul bilanţului, cele patru
tipuri de operaţii economice se pot regrupa în două
categorii şi anume:

Operaţii economice care produc modificări numai în


structura activului şi pasivului fără a influenţa totalul
bilanţului:

Operaţii economice care produc modificări în volumul


activului şi pasivului:
Exemple: Prezentați modificările asupra bilanţului
1.Primirea unui credit pe termen lung de la bancă
2.Încasarea pentru mărfuri de la cumpărători
3.Rambursarea creditului bancar
4.Procurarea contra numerar a obligaţiunilor pe termen scurt
5.Acoperirea pierderilor din contul rezervei
6.Aprovizionarea cu mărfuri de la furnizori
7.S-a primit numerar în casierie de la contul curent
8.Încasarea creanţelor la contul curent
9.Achitarea datoriilor faţă de furnizori
10.Procurarea mărfurilor de la furnizori cu plata ulterioară
11.Rambursarea împrumutului primit anterior de la bancă
12.Plata unui avans furnizorilor
13.Încasarea avansului de la clienţi
14.Achiziţionarea de materii primii de la furnizori
15.Se acoperă pierderile perioadei de gestiune din contul profitului
nerepartizat al anilor precedenţi
3.3. Situația de profit și pierdere: conținut,
structură și utilitate

Situaţia de profit şi pierdere caracterizează


performanţa financiară a entităţii pentru perioada
de gestiune şi conţine informaţii privind:
1) veniturile
2) cheltuielile
3) rezultatele financiare
SITUAŢIA DE PROFIT ŞI PIERDERE
de la _________________pînă la _______________20___
Indicatori Cod Perioada de gestiune
rd. precedentă curentă
1 2 3 4
Venituri din vînzări 010
Costul vînzărilor 020
Profit brut (pierdere brută) 030

(rd.010-rd.020)
Alte venituri din activitatea operaţională 040
Cheltuieli de distribuire 050
Cheltuieli administrative 060
Alte cheltuieli din activitatea operaţională 070
Rezultatul din activitatea operaţională: profit 080
(pierdere)

(rd.030+rd.040-rd.050-rd.060-rd.070)
Rezultatul din alte activităţi: profit (pierdere) 090
Profit (pierdere) pînă la impozitare 100

(rd.080+rd. 090)
Cheltuieli privind impozitul pe venit 110
Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune 120
(rd.100-rd.110)
Exemplu: pe parcursul anului 2016 entitatea a înregistrat următoarele venituri și
cheltuieli:
1. venituri din vânzarea produselor 280000 lei;
2. costul produselor vândute 210000 lei;
3. venituri din vânzarea mărfurilor 190000 lei;
4. costul mărfurilor vândute 165000 lei;
5. amortizarea mijloacelor fixe cu destinație generală 15000 lei;
6. salariul și contribuțiile managerului entității 48000 lei;
7. cheltuieli privind reclama produselor 2000 lei;
8. salariul și contribuțiile vânzătorului de produse și mărfuri 24000 lei;
9. venituri din vânzarea materialelor rămase 9000 lei;
10. costul materialelor vândute 10000 lei;
11. plusuri de bunuri depistate la inventariere 1000 lei;
12. lipsuri de bunuri depistate la inventariere 3000 lei;
13. venituri din vânzarea mijloacelor fixe 24000 lei;
14. valoarea contabilă a mijloacelor fixe vândute 18000 lei;
15. venituri din diferențe de curs valutar la Euro 4000 lei;
16. cheltuieli din diferențe de curs valutar la Dolar SUA 6000 lei;
-ajustări de venituri conform Declarației cu privire la impozit pe venit 12000 lei;
-ajustări de cheltuieli conform Declarației cu privire la impozit pe venit 11000 lei;
-impozit pe venit 12% pentru anul 2016.
Determinarea impozitului pe venit și a rezultatului
financiar