Sunteți pe pagina 1din 4

BILANTUL CONTABIL Definitie.Rolul.Functiile bilantului contabil.

Bilantul reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii prin care se prezinta in mod sintetic patrimoniul si situatia economico financiara a intreprinderii.El se prezinta ca un tablou care cuprinde in expresie valorica activele existente la un moment dat in intreprindere, sursele din care au fost acestea constituite precum si rezultatele economico-financiare obtinute in perioada pentru care se intocmeste. La baza conceptului de bilant se afla cuvintele din limba latina bi si lanx, ceea ce semnifica o balanta cu doua talere aflate intr-un permanent echilibru.Activul cuprinde in expresie baneasca bunurile sau mijloacele economice privite din punctul de vedere al formelor concrete de existenta si al destinatiei lor.Pasivul evidentiaza deasemenea in expresie baneasca (valorica) sursele de provenienta ale mijloacelor economice , respectiv modul de procurare, de formare a acestor active.Denumirile celor doua componente, activ si pasiv, ale bilantului se sprijina pe caracteristicile elementelor reflectate.Astfel denumirea de activ reflecta trasatura bunurilor sau mijloacelor de a se afla intr-o continua miscare si transformare si de a se identifica cu insasi activitatea intreprinderii respective.Denumirea de pasiv ilustreaza caracterul static si dependenta surselor respectiv faptul ca volumul si structura acestora sunt determinate de mijloacele economice. Prin structura sa, bilantul are o sfera mai larga decat cele doua componente, respectiv activul si pasivul.Intrucat se intocmeste la sfarsitul perioadei de gestiune, bilantul cuprinde in afara activului si pasivului, rezultatele economico-financiare (profitul sau pierderea).Beneficiile sau profiturile se inregistreaza in pasiv, deoarece constituie sursa de provenienta a unor mijloace din activ.La sfarsitul perioadei de gestiune, mijloacele economice ale intreprinderii se vor majora fata de inceputul perioadei, proportional cu suma acestor profituri.Pierderile se vor inregistra in activ, intrucat ele diminueaza mijloacele economice ale intreprinderii. Functiile pe care le realizeaza bilantul: 1.Functia de reflectare si generalizare.Prin aceasta bilantul reprezinta un sistem de indicatori economico-financiari prin care se cuprind informatii referitoare la modul de utilizare, gestionare a patrimoniului; 2.Functia de control si analiza prin care este evidentiat modul de realizare a obiectivelor, precum si de angajare si de utilizare a fondurilor aflate la dispozitia intreprinderii; 3.Functia de decontare a patrimoniului care se realizeaza la sfarsitul perioadei de gestiune.In acest sens bilantul este utilizat ca instrument de justificare pentru recuperarea cheltuielilor din venituri, precum si de stabilire a raspunderii privind gospodarirea patrimoniului. Tipuri de bilant. Bilantul contabil se poate clasifica dupa mai multe criterii.In primul rand din punct de vedere al sistemului informational si al locului de intocmire exista : 1.Bilant primar si analitic; care se intocmeste la nivelul fiecarei intreprinderi si institutii cu personalitate juridica, bilant in care se include patrimoniul utilizat in activitatea economica; 2.Bilant sintetic, centralizator sau consolidat; acest tip de bilant se elaboreaza prin centralizarea bilanturilor primare la nivelul grupurilor de societati, la nivelul ministerelor (in cazul instutiilor publice) precum si la scara intregii economii.Pe aceasta baza la nivelul Ministerului Finantelor Publice se intocmeste bilantul sintetic al institutiilor publice. Din punct de vedere al momentului intocmirii se disting urmatoarele tipuri de bilant: 1.Bilant initial care nu contine rezultate economice;

2.Bilant de gestiune sau curent care la randul sau poate fi trimestrial, semestrial, anual; 3.Bilantul final, de lichidare sau de fuziune. Structura, continutul bilantului contabil. Bilantul este astfel conceput incat sa asigure o mare capacitate de sintetizare si generalizare, el concentrand intr-un volum mic de date, intregul sistem de informatii inregistrate in contabilitate.Pentru aceasta activele intreprinderii si sursele lor de formare sunt prezentate in bilant intr-o ordine determinata pe baza anumitor criterii.Ca urmare atat activul cat si pasivul sunt structurate pe grupe, pe capitole si posturi de bilant. Astfel in cadrul activului mijloacele economice sunt prezentate si ordonate pe baza a doua criterii, respectiv: 1.modul de participare la circuitul economic si destinatia elementelor respective; 2.criteriul lichiditatii; Potrivit primului criteriu, activele fixe sunt prezentate distinct de cele circulante, in grupe separate, dupa cum imobilizarile corporale sunt prezentate separat de mijloacele banesti. In functie de cel de-al doilea criteriu, respectiv gradul de lichiditate, in cadrul activului ordinea este cea a lichiditatii crescande a elementelor componente. La pasiv, gruparea componentelor se realizeaza deasemenea pe baza a doua criterii: 1.natura relatiilor de proprietate ce caracterizeaza modul de dobandire; 2.gradul de exigibilitate; Pe baza acestor criterii in cadrul pasivului capitalul propriu si fondurile proprii sunt prezentate distinct de datoriile, obligatiile si imprumuturile intreprinderii.Deasemenea ordinea de pasiv este cea a exigibilitatii crescande a surselor de finantare, ordinea cuprinzand la inceput capitalul propriu si continua cu creditele bancare si alte obligatii. Aceasta ierarhizare a elementelor patrimoniale in activ si pasiv trebuie efectuata astfel incat sa se asigure o corelatie intre lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor.

Tipuri de modificari din activul si pasivul bilantului. Bilantul reflecta situatia patrimoniului unei intreprinderi in mod static la un moment dat.Patrimoniul se afla insa intr-o continua miscare ca urmare a proceselor economice si a operatiunilor care aduc transformari in continutul si formele de existenta ale mijloacelor si surselor.Orice operatiune economica sau financiara delimiteaza o anumita miscare.Pentru contabilitate prezinta importanta stabilirea valorii si a sensului respectivei miscari. Dupa natura lor, operatiunile care aduc modificari patrimoniului pot fi de doua feluri: -operatiuni economice: ele sunt economice atunci cand exprima raporturi patrimoniale si se refera la productia si schimbul de valori; -operatiuni financiare: reprezinta miscari de valori fara echivalent: ex: achizitionarea de materii prime sau vanzarea de marfuri, sunt insotite de plata imediata sau viitoare a valorii acestora si in consecinta reprezinta operatiuni economice.In schimb plata taxei pe valoarea adaugata precum si a altor forme de impozite nu sunt insotite de atribuirea unei alte valori in schimbul acestor sume si in consecinta ele reprezinta operatiuni financiare. Marea diversitate a operatiunilor, realizate de o intreprindere, care produc schimbari in activul si respectiv pasivul intreprinderii generaza urmatoarele tipuri de modificari: 1.modificarile de volum: in cadrul acestui tip de modificari pot fi incluse urmatoarele categorii principale:

a) in primul rand cresterea volumului patrimoniului gestionat de intreprindere prin marirea consecutiva a unor elemente din activ si pasiv; b) in al doilea rand scaderea volumului patrimoniului prin micsorarea concomitenta a unor elemente atat din activ cat si din pasivul bilantului; 2.modificarile de structura: in cadrula acestui tip exista pe de o parte doua categorii de operatiuni: a)in primul rand cresterea si micsorarea concomitenta a unor elemente din activul bilantului; b)in al doilea rand cresterea si micsorarea simultana a unor elemente din pasivul bilantului. Active (A) = Pasive (P) Mijloace fixe: 100.u.m Capital social 110 u.m Materii prime: 70 u.m Credite pe termen scurt 40 u.m Disponibilitati banesti: 40 u.m Furnizori 50 u.m Casa: 10 Obligatii Plata 20 Total active=220 Total pasive=220 1.A+x=P+x 2.A-x=P-x 1.A+x-x=P 2.A=P+x-x -modificare de volum -modificare volum -modificare de structura -modificare de structura

Formatul bilantului. In forma sa clasica, modelul bilantului se prezenta ca un table, o balanta in care activul si pasivul sunt prezentate fata in fata.De altfel aceasta reprezinta abordarea statica a bilantului.De la 1 ianuarie 2010 a intrat in vigoare oridinul nr.3052/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile, conforme cu directivele europene.Astfel formatul bilantului este urmatorul: 1. (A) activele imobilizate in care avem: a) imobilizari necorporale; b)imobilizari corporale; c)imobilizari financiare; 2. (B) activele circulante: a) stocuri; b)creante; c)investitii pe termen scurt; d)casa si conturi la banci. 3. (C) cheltuieli in avans; 4. (D) datorii, respectiv sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an; 5. (E) active circulante nete sau datorii curente nete; 6. (F) total active-datorii curente (total active minus datorii curente) ; 7. (G) datorii, sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an; 8. (H) provizioane; 9. (I) venituri in avanj; 10. (J) capital si rezerve in care se inscriu: a) capitalul subscris; b) primele de capital; c) rezerve;

d) profitul sau pierderea exercitiului financiar. Aceasta reprezinta in esenta formatul de baza al bilantului.Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime prevazute de reglementari intocmesc un bilant anual simplificat sau prescurtat. Regimul juridic al bilantului in Romania. Reglementarile privind elaborarea, verificarea, publicarea si pastrarea bilantului sunt cuprinse in acte normative distincte, in principal in legea contabilitatii, legea 82/1991 republicata, precum si in ordinul 3055/2009.In baza acestor prevederi, bilantul reprezinta un document oficial de gestiune al unitatilor economice si administrative, obligate sa organizeze si sa conduca o contabilitate proprie.Totodata bilantul constituie documentul de baza in cadrul situatiilor financiare anuale care trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei finaciare si a performantelor unitatilor patrimoniale.In intocmirea si utilizarea bilantului, trebuie sa se tina seama de principiile si normele generale ale contabilitatii, respectiv principiul continuitatii activitatii, principiul independentei exercitiului financiar, principiul necompensarii. Bilantul se intocmeste anual precum si in situatia fuziunii sau incetarii activitatii organizatiei respective.Institutiile publice si alte unitati prevazute de lege intocmesc situatii financiare trimestriale si anuale.Bilantul contabil este insotit de contul de profit si pierdere sau de contul de executie in cazul institutiilor publice, mai este insotit de o serie de anexe, precum si de raportul de gestiune al administratorului.Dupa ce au fost elaborate, bilanturile sunt supuse verificarii care se realizeaza de catre auditori financiari, persoane fizice sau juridice autorizate, potrivit legii.Dupa aprobare, bilantul contabil se publica in monitorul oficial impreuna cu contul de profit si pierderi. Bilantul contabil precum si celelalte situatii financiare anuale se pastreaza timp de 50 de ani.Un exemplar din bilantul contabil anual se repune la directia judeteana a finantelor publice,respectiv a municipiului Bucuresti.Institutiile publice si celelalte persoane juridice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite, depun un exemplar din bilantul trimestrial si anual la organul ierarhic superior, la termenele stabilite.Ministerele, celelalte organe ale administratiei publice centrale si locale ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite, depun la ministerul finantelor publice,un exemplar din bilantul trimestrial si anual.Ministerul Finantelor Publice intocmeste anual bilantul institutiilor publice.Obiectul principal ala acestui bilant il constituie patrimoniul statului si al unitatilor administrativ teritoriale cuprinzand patrimoniul public si cel privat.Bilantul anual al institutiilor publice se prezinta Guvernului odata cu contul anual de executie a bugetului de stat.