TEMA 5.

ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A ENTITĂȚII ECONOMICE

1. Importanţa, obiectivele şi sursele informaţionale ale analizei situaţiei financiare a
întreprinderii
2. Analiza dinamicii patrimoniului întreprinderii (activelor) şi a structurii lui. Analiza
patrimoniului net (Analiza activelor entității)
3. Analiza surselor de constituire a patrimoniului întreprinderii, structurii lor şi eficienţei
utilizării pasivelor (stabilităţii financiare) (Analiza pasivelor entității)
4. Analiza fondului de rulment
5. Analiza lichidităţii bilanţului contabil
6. Analiza creanţelor şi datoriilor entității
7. Analiza disponibilităţilor şi fluxului de numerar

1. Patrimoniul întreprinderii cuprinde totalitatea valorilor materiale şi altor active de care

dispune entitatea economică,exprimate în etalon valoric conform bilanţului contabil la o anumită
dată (de regulă la finele anului calendaristic). Sub aspect contabil acestea sunt definite ca active ale
entității economice.
Situaţia financiară a patrimoniului reprezintă o anumită stare a capitalului din punctul de
vedere al existenţei, componenţei materiale şi a rezultatelor obţinute. Situaţia financiară reprezintă o
premiză şi, în acelaşi timp, o consecinţă a desfăşurării proceselor care formează obiectul de
activitate al întreprinderii, constituie cadrul financiar al acesteia, respectiv fluxurile de numerar
intrate şi ieşite.
Echivalentul contabil al situației financiare este termenul de poziție financiară a entității
economice care este tratat ca relaţie dintre activele, capitalul propriu şi datoriile entităţii prezentate în
bilanţ/bilanţul prescurtat.
Importanţa analizei situaţiei financiare derivă din interesul utilizatorilor interni şi externi, a
căror activitate se poate confrunta, la un moment dat, cu activitatea unităţii economice. Situaţia
financiară este analizată de instituţiile bancare şi de împrumut ce convin asupra acordării creditelor
şi împrumuturilor, de investitori pentru a determina riscul la investirea unei părţi a capitalului său în
activitatea întreprinderii, de potenţialii acţionari ce manifestă interesul faţă de un anumit număr de
acţiuni ale întreprinderii etc.
Analiza situaţiei financiare a întreprinderii presupune rezolvarea următoarelor obiective:
 Aprecierea schimbării în dinamică a patrimoniului întreprinderii, respectiv activelor
acesteia,
 Studiul structurii patrimoniului întreprinderii,
 Analiza surselor de finanţare a patrimoniului întreprinderii sau a pasivelor acesteia,
 Aprecierea stabilităţii financiare a întreprinderii,
 Aprecierea lichidităţii bilanţului contabil şi solvabilităţii întreprinderii ş. a.
În procesul analizei situaţiei financiare a întreprinderii sunt studiate următoarele surse
informaţionale:
 Bilanţul şi anexele la acesta;
 Situația de profit şi pierdere;
 Situaţia modificărilor capitalului propriu;
 Situaţia fluxurilor de numerar;
 Planul de afaceri;
 Rapoartele statistice privind volumele de activitate ş. a.

2. În practica analitică potrivit surselor de formare a patrimoniului entităţii economice se

deosebesc:
- valoarea de bilanţ a patrimoniului (valoarea reală);
- valoarea patrimoniului net (valoarea absolută).
Valoarea de bilanţ a patrimoniului cuprinde valorile materiale şi alte active procurate
(create) de entitatea economică atît din contul surselor proprii, cît şi din contul surselor atrase.
1
 Valoarea patrimoniului net reflectă valorile materiale şi alte active circulante ale
întreprinderii procurate numai din contul surselor proprii şi reprezintă valoarea absolută a
proprietăţii întreprinderii.
Analiza patrimoniului entității economice începe cu studiul modificării în dinamică a
mărimii şi structurii patrimoniului sau activelor acesteia în următorul tabel:
Tabelul 1
Analiza dinamicii şi structurii activelor (valorii reale a patrimoniului)
entității economice „LUX” SRL în anul 20XX
La începutul La finele Abaterea În % la
perioadei perioadei (+;-) finele
perioadei
Componenţa activelor
Suma Pond. Suma Pond. Suma Pond. faţă de
(lei) (%) (lei) (%) (lei) (%) începutul
perioadei
A. Active imobilizate
I. Imobilizări 810 0,03 0 0 -810 -0,03 -
necorporale
II. Imobilizări 2293845 98,80 4105835 99,34 +1811990 +0,54 178,99
corporale
III. Investiții 27050 1,17 27100 0,66 +50 -0,51 100,18
financiare pe
termen lung
IV. Creanțe pe 0 0 0 0 0 0 0
termen lung și
alte active
imobilizate
Total active 2321705 66,53 4132935 75,50 +1811230 +8,97 178,01
imobilizate
B. Active circulante
I. Stocuri 404996 34,67 833549 62,15 +428553 +27,48 205,82
II. Creanţe curente și 762901 65,32 453029 33,78 -309872 -31,54 59,38
alte active
circulante
III. Investiţii 0 0 0 0 0 0 0
financiare curente
IV. Numerar și 69 0,01 54591 4,07 +54522 +4,06 79117,39
documente
bănești
Total active circulante 1167966 33,47 1341169 24,50 +173203 -8,97 114,83
Valoarea reală a 3489671 100 5474109 100 +1984433 х 156,87
patrimoniului (Total
active)

Analizînd patrimoniul entității economice „LUX” SRL în anul 20XX, am stabilit o evoluţie
pozitivă a acestuia în dinamică. Valoarea activelor s-a majorat la finele perioadei faţă de începutul
perioadei cu 56,87 %, ce în sumă constituie 1984433 lei.
Ambele grupe de active au înregistrat creşteri. Mai evident a sporit valoarea activelor
imobilizate cu 78,01 % sau 1811230 lei, care a ocupat şi ponderea esenţială în valoarea reală a
patrimoniului în creştere cu 8,97 % de la 66,53 % la începutul anului 20XX pînă la 75,50 % la
finele acestuia. Valoarea activelor circulante a fost majorată pe parcursul anului analizat cu
14,83 %, ce în sumă constituie 173203 lei, iar ponderea acestora în valoarea totală a activelor a
înregistrat o diminuare de la 33,47 % la începutul anului 20XX pînă la 24,50 % la finele anului.
2
 Pozitiv se apreciază creşterea cu 428553 lei sau cu 105,82 % a valorii stocurilor, precum şi
a ponderii acestor active în totalul activelor circulante cu 27,48 %.
Favorabil se estimează reducerea pe parcursul anului 20XX a creanţelor curente și a altor
active circulante cu 309872 lei sau 40,62 %, precum şi micşorarea ponderii acestora cu 31,54 %,
de la 65,32 % la 33,78 % în totalul activelor circulante.
În perioada de raport întreprinderea „LUX” SRL a reînnoit esenţial imobilizările corporale
cu 78,99 %, ce în sumă constituie 1811990 lei. Acest fapt poate fi salutabil în condiţiile valorificării
eficiente a activelor în următoarele perioade de gestiune. .........

În afară de analiza verticală şi orizontală a patrimoniului în baza bilanţului contabil, acesta şi

structura lui sunt supuse unei analize exprese (rapide), în cadrul căreia se calculează, se analizează
în dinamică şi faţă de mărimile teoretice o serie de indicatori.
AI
1) R AI = , unde:
TA
R AI – rata activelor imobilizate în valoarea activelor (valoarea reală a patrimoniului);
AI – active imobilizate;
TA – total active (valoarea reală a patrimoniului).
Rata activelor imobilizate în valoarea activelor reflectă cota ocupată de activele date în
patrimoniul entității economice. La calculul acestui indicator este necesar de a ţine cont de gradul
de asimilare a capacităţii de producţie la întreprindere. Creşterea în dinamică a activelor
imobilizate, în condiţiile nivelului scăzut a asimilării capacităţii de producţie, mărturiseşte despre
utilizarea nesatisfăcătoare a patrimoniului entității economice. Cota esenţială a activelor imobilizate
(mai mut de 2/3) poate crea greutăţi la achitarea datoriilor curente.

R AI =
2321705
3489671 = 0 ,6653
la începutul perioadei

R AI =
4132935
5474104 =0 , 755 (Abaterea +0,0897)
la finele perioadei

Mărimile indicatorilor calculaţi la întreprinderea „LUX” SRL sunt maxime. La finele

anului rata activelor imobilizate a atins mărimea de 0,755 ce reprezintă o creştere a indicatorului
cu 0,0897 faţă de începutul anului. Acest fapt mărturiseşte despre posibilitatea apariţiei
problemelor la achitarea urgentă a datoriilor curente.
AC
2) R AC = =1−R AI , unde:
TA
R AC – rata activelor circulante în valoarea activelor (valoarea reală a patrimoniului);
AC – active circulante.
Acest indicator este indirect proporţional ratei activelor imobilizate în valoarea activelor.
Modificarea structurii patrimoniului în direcţia creşterii activelor circulante se explică, de regulă,
prin depăşirea ritmului de creştere a activelor circulante a ritmului de creştere a activelor
imobilizate.

R AC = 3489671
1167966
=0 , 3347
la începutul perioadei

R AC = 5474104
1341169
=0 , 2450
(Abaterea -0,0897)
la finele perioadei

Cota activelor circulante s-a redus de la 0,3347 la începutul anului faţă de 0,2450 la finele
anului, fapt apreciat pozitiv.

3
 AC
3) Raportul AC / AI = , unde:
AI
Rap AC/AI – raportul dintre activele circulante şi activele imobilizate.
Nivelul înalt al acestui indicator atestă tendinţa accelerării vitezei de rotaţie a patrimoniului
entității economice, ce contribuie la eliberarea din circuit a numerarului.

Raportul 1167966
AC / AI = 2321705 =0 , 503
la începutul perioadei

Raportul 1341169
AC / AI = 4132935 = 0 ,325
(Abaterea -0,178)
la finele perioadei

Diminuarea raportului dintre activele circulante şi activele imobilizate cu 0,178 de la 0,503

la începutul anului la 0,325 la finele acestuia mărturiseşte despre încetinirea vitezei de rotaţie a
patrimoniului entității economice „LUX” SRL.
MF + S
R patr .=
4) dest . TA , unde:
∏.
R patr .
dest . – rata patrimoniului cu destinaţie de producţie;
∏.
MF –mijloace fixe;
S – stocuri.
Indicatorul reflectă ponderea patrimoniului entității economice, care poate fi utilizat direct la
fabricarea producţiei, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor. Creşterea acestuia în dinamică se
apreciază pozitiv, deoarece contribuie la creşterea activităţii de producţie a entității economice.
Nivelul indicatorului mai jos de 0,5 este considerat periculos din punctul de vedere al urmărilor
negative asupra posibilei activităţi de producţie.
2255697+404996
= =0 , 762¿
3489671
la începutul perioadei

4064687+833549
= =0 , 895 ¿
5474104 (Abaterea +0,133)
la finele perioadei

MF
5) Rcompoz . = , unde:
tehnice AC
Rcompoz . – rata compoziţiei tehnice;
tehnice
În condiţiile crizei economice şi a inflaţiei rata compoziției tehnice are o tendinţă negativă
de descreştere, determinată de influenţa mai multor factori: majorarea preţurilor la stocurile de
mărfuri şi materiale, sporirea stocurilor în scopul protejării valutei naţionale de depreciere, creşterea
stocurilor de produse finite la diminuarea cererii aferente acestor produse, descreşterea nivelului de
reînnoire a mijloacelor fixe din cauza scumpirii şi lipsa surselor de finanţare.
2255697
= =1 , 931¿
1167966
la începutul perioadei

4064687
= =3 ,031 ¿
1341169 (Abaterea +1,1)
la finele perioadei

La întreprinderea analizată rata compoziţiei tehnice este majoră şi a crescut în dinamică cu

1,1 de la 1,931 de la începutul anului pînă la 3,031 la finele anului.
4
 FR
6) Rmanevr .= , unde:
MP CP
Rmanevr . – rata manevrării mijloacelor proprii;
MP
FR – fondul de rulment (mijloace circulante disponibile, active circulante nete, capital
circulat net);
CP – capital propriu.
Fondul de rulment se calculează după relaţiile:
FR = AC – DC;
FR = CPer – AI, unde:
DC – datorii curente;
CPer – capital permanent (CP + DTL (datorii pe termen lung)).
Acest indicator reflectă cota mijloacelor proprii ale entității economice, neconstatate Active
imobilizate, ce se află în circuitul economic al entității economice într-o formă specială, care
permite mai mult sau mai puţin de a manevra mijloacele proprii. Capacitatea de manevrare reflectă
acea parte a capitalului propriu, care este utilizată pentru finanţarea activităţii curente, respectiv
investită în activele circulante. Ca rezultat, în dependenţă de nivelul indicatorului, se constată gradul
de elasticitate a utilizării mijloacelor proprii.
1167966−720195
Rmanevr .= =0,163
MP 2754581
la începutul perioadei

1341169−724756
Rmanevr .= =0,13 (Abaterea -0,033)
MP 4749348
la finele perioadei

Diminuarea în dinamică a indicatorului ratei manevrării capitalului propriu cu 0,033 ne

mărturiseşte despre manevrarea neeficientă a surselor proprii şi o elasticitate slabă de utilizare a
mijloacelor proprii.
NDB+ IFC
7) R MCMob= , unde:
TA
R MCMob – rata mijloacelor circulante mobile;
NDB – numerar și documente bănești;
IFC – investiţii financiare curente.

R 69+0
MCMob =3489671 =0 ,00002
la începutul perioadei

R 54591+0
MCMob 5474104 =0 , 0119
=
(Abaterea +0,01188)
la finele perioadei

Se apreciază pozitiv creşterea ratei mijloacelor circulante mobile la întreprinderea „LUX”

SRL pe parcursul anului analizat cu 0,01188.

Un aspect important al analizei patrimoniului constituie studiul patrimoniului net, calculat

după relaţia:
Patrimoniul net = Total active – Total datorii.

Patrimoniul net = 3489671 – 14895 – 720195 = 2754581 lei

la începutul perioadei
Patrimoniul net = 5474104 – 0 – 724756 = 4749348 lei
la finele perioadei
(Abaterea +1994767 lei, % creşterii 172,40 %)
5
 Pozitiv se estimează creşterea mai rapidă a patrimoniului net faţă de creşterea
patrimoniului real cu 15,53 % (172,40 % - 156,87 %).
Patrimoniul net = 3489671 – 14895 – 720195 = 2754581 lei
la începutul perioadei
Patrimoniul net = 5474104 – 0 – 724756 = 4749348 lei
la finele perioadei
(Abaterea +1994767 lei, % creşterii 172,4 %)
Pozitiv se estimează creşterea mai rapidă a patrimoniului net faţă de creşterea
patrimoniului real cu 15,53 % (172,4 % - 156,87 %).

3. Analiza patrimoniului entității economice urmează a fi completată cu un alt aspect

important al analizei situaţiei financiare a entității economice – analiza surselor de formare a
activelor de care dispune întreprinderea la un moment dat.
În activitatea desfăşurată de fiecare entitate economică sunt folosite surse financiare atît
proprii, cît şi atrase (împrumutate).
Pentru aprecierea surselor de finanţare a patrimoniului entității economice este necesar de a
examina indicatorii:
- Capital social;
- Capitalul propriu;
- Capital permanent (Capitalul propriu + Datorii pe termen lung);
- Capital împrumutat (Datorii pe termen lung + Datorii curente);
- Fondul de rulment sau mijloace circulante disponibile (Active circulante - Datorii curente
sau Capital permanent - Active imobilizate).
Analiza surselor de constituire a patrimoniului entității economice se efectuează în baza
datelor bilanţului contabil. Modificările generale survenite în pasivul bilanţului contabil al entității
economice pot fi redate în următorul tabel:
Tabelul 2
Analiza structurii surselor de finanţare a patrimoniului (pasivelor) entității economice „LUX” SRL
în anul 20XX
La începutul La finele Abaterea În % la
perioadei perioadei (+;-) finele
Sursele de finanţare a perioadei
patrimoniului Suma Pond. Suma Pond. Suma Pond. faţă de
(lei) (%) (lei) (%) (lei) (%) începutul
perioadei
C. Capitalul propriu
I. Capital social 231086 83,89 4070437 85,70 +1759573 +1,81 176,14
neînregistrat 4
II. Prime de capital 0 0 0 0 0 0 0
III. Rezerve 57337 2,08 77391 1,63 +20054 -0,45 134,98
IV. Profit (pierdere) 386380 14,03 601520 12,67 +215140 -1,36 155,68
V. Rezerve din 0 0 0 0 0 0 0
reevaluare
VI. Alte elemente de 0 0 0 0 0 0 0
capital propriu
Total capital propriu 275458 78,94 4749348 86,76 +1994767 +7,82 172,42
1
D. Datorii pe termen
lung
I. Datorii financiare 0 0 0 0 0 0 0
pe termen lung
II. Alte datorii pe 14895 100,00 0 0 -14895 -100,00 -
6
 termen lung
Total datorii pe termen 14895 0,43 0 0 -14895 -0,43 -
lung
E. Datorii curente
I. Datorii financiare 202725 28,15 255896 35,31 +53171 +7,16 126,23
curente
II. Datorii comerciale 487479 67,69 365673 50,45 -121806 -17,24 75,01
curente
III. Datorii calculate 29991 4,16 103187 14,24 +73196 +10,08 344,06
curente
IV. Alte datorii curente 0 0 0 0 0 0 0
Total datorii curente 720195 20,63 724756 13,24 +4561 -7,39 100,63
F. Provizioane 0 0 0 0 0 0 0
Total surse de finanţare 348967 100 5474104 100 +1984433 х 156,87
a patrimoniului (Total 1
pasive)

Studiul surselor de formare a patrimoniului entității economice „LUX” SRL în anul 20XX a
identificat o evoluţie în creştere cu 56,87 % sau cu 1984433 lei. Această creştere a fost asigurată
fundamental de sporirea capitalului propriu, care pe parcursul anului de gestiune s-a majorat de la
2754581 lei la 4749348 lei sau cu 1994767 lei. Totodată, neesenţial cu 0,63 % sau cu 4561 lei a
sporit suma datoriilor curente, iar alte datorii pe termen lung s-au redus definitiv la finele anului
20XX faţă de 14895 lei la începutul perioadei.
Necătînd la reducerea la finele perioadei a datoriilor pe termen lung, capitalul permanent,
constituit din capitalul propriu şi datoriile pe termen lung, a evoluat în creştere graţie sporirii
decisive a capitalului propriu pe parcursul perioadei de 1,72 ori. Acestea atestă asupra faptului că
entitatea economică cercetată a depus eforturi esenţiale la îmbunătăţirea situaţiei patrimoniale.
Structura surselor de formare a patrimoniului entității economice depinde, în mare măsură,
de particularităţile activităţii desfăşurate şi starea relaţiilor economico-financiare cu furnizorii,
cumpărătorii şi alţi agenţi economici la un moment dat. în practica analitică se consideră normală
situaţia în care raportul dintre sursele proprii şi cele atrase este de 50 % la 50 %. În unele ramuri
sezoniere este acceptabil raportul de 30 % la 70 %. Situaţiile relatate mai sus îi satisfac pe creditori,
deoarece garantează rambursarea la timp a creditelor şi împrumuturilor acordate.
Informaţia din tabelul 2 reflectă o situaţie bună a structurii surselor de constituire a
patrimoniului entității economice „LUX” SRL atît la începutul, cît şi la finele anului 20XX.
Ponderea esenţială în suma surselor a revenit capitalului propriu, respectiv 78,94 % la începutul
anului şi 86,76 % la finele acestuia, cu o creştere de 7,82 %, asigurată pe contul diminuării
greutăţii specifice cu 7,39 % a datoriilor curente şi cu 0,43 % a datoriilor pe termen lung.

În practica analitică un rol semnificativ ocupă analiza eficienţei utilizării pasivelor sau
capitalurilor entității economice. Analiza stabilităţii financiare sau stabilităţii entității economice
presupune studiul surselor de finanţare a activităţii entității economice, structurii acestora, precum şi
a coraportului acestora, şi modificărilor în dinamică.
În procesul analizei sunt cercetaţi multipli indicatori ce vor fi elucidaţi mai jos. Mărimile lor
se calculează pentru începutul şi finele perioadei, se determină abaterea.
1) Rata Capital propriu
autonomiei financiare = Capital permanent
Acest indicator reflectă gradul în care capitalul propriu al entității economice asigură
autofinanţarea activităţii de bază a entității economice. Se apreciază pozitiv ocuparea ponderii
capitalului propriu în capitalul permanent între limitele 0,7 – 1,0. Dacă mărimea acestuia este mult

7
mai mică, aceasta semnifică că activele circulante ale entității economice nu mai acoperă datoriile
curente şi respectiv fondul de rulment este negativ.
2) Rata
autonomiei (autofinanţării, = Capital propriu
concentrării Total active
capitalului propriu)
Indicatorul caracterizează aportul capitalului propriu în finanţarea tuturor elementelor
patrimoniale ale entității economice. În condiţii normale de activitate a entității economice mărimea
acestui indicator este considerată suficientă în cazul în care rata este mai mare de 0,5 sau 50 %.
Astfel riscul creditorilor se reduce la minimum, deoarece întreprinderea are posibilitatea să-şi achite
datoriile pe seama mijloacelor proprii.
3) Rata finanţării
activelor circulante = Mijloace circulante disponibile (Fondul de rulment)
Active circulante
Coeficientul reflectă posibilitatea acoperirii activelor circulante cu mijloace circulante
disponibile. În condiţii normale de activitate a entităţii economice indicatorul trebuie să depăşească
0,5.

4) Rata datoriilor Datorii pe termen + Datorii

globale = lung curente
Total active
Acest indicator reflectă ponderea datoriilor totale ale entității economice pe termen lung şi
scurt în suma totală a patrimoniului. Cu cît rata respectivă este mai mică, cu atît securitatea
financiară a entității economice este mai stabilă. După conţinutul său indicatorul caracterizează
dependenţa financiară a entității economice şi gradul de risc al politicii sale financiare, atît curente,
cît şi previzionale. Nivelul optimal constituie 0-0,5.
5) Raportul dintre mijloacele Datorii pe termen + Datorii
asimilate şi mijloacele = lung curente
proprii Capital propriu
Raportul caracterizează mărimea surselor asimilate la 1 leu de capital propriu. Cu cît este
mai mare mărimea acestui indicator cu atît e mai mare riscul situaţiei financiare a entității
economice. Punctul critic al indicatorului este considerat 1.
6) Nivelul de acoperire = Total active
a capitalului propriu Capital propriu
Fiind calculat în %, acest raport reflectă că la primele 100 % activele entității economice
sunt finanţate din contul surselor proprii, iar în continuare din contul surselor atrase. Depăşirea
indicatorului a cifrei de 200 % mărturiseşte despre o dependenţă financiară esenţială a entității
economice.
7) Rata manevrării = Fondul de rulment
mijloacelor circulante Capital propriu
proprii

4. Din punct de vedere analitic suportul principal în domeniul echilibrului financiar îi revine
fondului de rulment (mijloace circulante disponibile, active circulante nete, capital circulant net),
care după conţinut reflectă sursele proprii ale entității economice aflate în circulaţie.
Fondul de rulment poate servi ca un indicator de lichiditate: cu cît mărimea lui absolută este
mai mare, cu atît mai reduse vor fi datoriile curente care participă la funcţionarea activelor
circulante.
Mărimea absolută a fondului de rulment poate fi determinată prin 2 variante de calcul în
baza datelor bilanţului contabil.
I metodă
FR – constituie o parte a capitalului permanent îndreptată la finanţarea activelor circulante.
8
 FR = CPer – AI, unde:
CPer – capital permanent;
AI - active imobilizate.
Prima variantă de calcul a fondului de rulment creează posibilitatea aprecierii modalităţii de
finanţare a investiţiilor.
Tabelul 3
Calculul fondului de rulment la întreprinderea „LUX” SRL în anul 20XX
(lei)
La începutul La finele Abaterea
Indicatori
perioadei perioadei (+;-)
1. Capital propriu 2754581 4749348 +1994767
2. Datorii pe termen lung 14895 0 -14895
3. Capital permanent (1+2) 2769476 4749348 +1979872
4. Active imobilizate 2321705 4132935 +1811230
5. Fond de rulment / mijloace 447771 616413 +168642
circulante disponibile (3-4)

II metodă
FR – depăşirea sumei datoriilor curente a sumei activelor circulante.
FR = AC – DC, unde:
AC – active circulante;
DC - datorii curente.
Varianta a doua de calcul a fondului de rulment permite aprecierea echilibrului financiar
curente.
Tabelul 4
Calculul fondului de rulment la întreprinderea „LUX” SRL în anul 20XX
(lei)
La începutul La finele Abaterea
Indicatori
perioadei perioadei (+;-)
1. Active circulante 1167966 1341169 +173203
2. Datorii curente 720195 724756 +4561
3. Fond de rulment / mijloace 447771 616413 +168642
circulante disponibile (1-2)

Prin ambele variante de calcul se obţine acelaşi rezultat, însă în condiţiile dure ale economiei
de piaţă, fundamentală se consideră cea de-a doua variantă.
Observăm că întreprinderea analizată dispune de un fond de rulment pozitiv în creştere. La
începutul anului 20XX mărimea acestui indicator a constitut 447771 lei, iar la finele anului a atins
cifra de 616413 lei, fapt ce se apreciază pozitiv pentru întreprinderea „LUX” SRL.
Acţiunea factorilor asupra modificării fondului de rulment se calculează prin metoda
balanţei în următorul tabel:
Tabelul 5
Calculul influenţei factorilor asupra fondului de rulment
la întreprinderea „LUX” SRL în anul 20XX
(lei)
Calculul abaterii Abaterea Influenţa
Denumirea factorilor
(+;-) factorilor
1. Modificarea stocurilor 833549-404996 +428533 +428553
2. Modificarea creanţelor curente și 453029-762901 -309872 -309872
altor active circulante
3. Modificarea investiţiilor - - -

9
 financiare curente
4. Modificarea numerarului și a 54591-69 +54522 +54522
documentelor bănești
5. Modificarea datoriilor financiare 255896-202725 +53171 -53171
curente
6. Modificarea datoriilor 365653-487479 -121806 +121806
comerciale curente
7. Modificarea datoriilor calculate 103187-29991 +73196 -73196
curente
8. Modificarea altor datorii curente - - -
Fondul de rulment х +168642 x

Balanța de verificare
(+168642)=(+428553)+(-309872)+(+54522)+(-53171)+(+121806)+(-73196)
(+168642)= (+168642)

În cadrul echilibrului financiar al entității economice curente fondul de rulment reprezintă

marja de siguranţă pentru eventualele cazuri generate de pierderile de active circulante au de
încetinire a vitezei de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale.
În acest context se recomandă pentru utilizare doi indicatori relativi, care dau posibilitate să
evidenţiem situaţia în care întreprinderea îşi asigură această marjă de siguranţă la un moment dat.
FR
1. R finan ță rii activelor circulante =
AC
Acest indicator reflectă proporţia în care fondul de rulment acoperă activele circulante ale
entității economice. În condiţii normale de activitate a entității economice mărimea acestui indicator
trebuie să depăşească 0,5 sau 50 %.
FR
2. Rfinan ță rii stocurilor =
S
Indicatorul reflectă proporţia în care fondul de rulment acoperă stocurile de mărfuri şi materiale. Se
apreciază pozitiv depăşirea indicatorului a mărimii de 65-70 % sau 2/3.

5. Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central în aprecierea situaţiei

financiare a firmei. Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui
indice. În cadrul echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează
una din cele mai importante condiţii de existenţă a entității economice pe piaţă – posibilitatea de a-
şi onora obligaţiile de plată la termenele scadente. Noţiunile menţionate sunt foarte apropiate şi, de
aceea, deseori se confundă, totuşi între ele există unele deosebiri.
Lichiditatea reprezintă capacitatea entității economice de a-şi transforma activele sale în
numerar cu costuri reduse. Lichiditatea poate fi de mai multe tipuri:
 Lichiditatea de gradul I (absolută, imediată, rapidă) – arată ce cotă din datoriile
curente întreprinderea este capabilă să achite la momentul dat nemijlocit cu numerar. Cointeresaţi în
calculul acestui indicator sunt furnizorii, pentru a determina capacitatea de plată a cumpărătorilor.
Nivelul teoretic 0,2 – 0,25, dar nu mai jos de 0,2.
Coeficientul Numerar și documente bănești
lichidităţii imediate =
Datorii curente

 Lichiditatea de gradul II (intermediară, relativă, redusă) - semnifică ce cotă din

datoriile curente întreprinderea este capabilă să achite prin mobilizarea numerarului, investiţiilor
curente şi creanţelor curente. În calculul acestui indicator sunt cointeresaţi băncile comerciale sau

Numerar și documente bănești + Investiţii financiare curente + Creanţe curente

10
creditorii, pentru care valoarea ideală a acestui indicator este 1. Nivelul teoretic 0,7 – 0,8, pînă la
1,0.
Coeficientul
lichidităţii = intermediare Datorii curente

 Lichiditatea de gradul III (totală, curentă, generală) arată dacă întreprinderea

dispune de active circulante suficiente pentru achitarea datoriilor curente în perioada raportată.
Nivelul teoretic 2,0 – 2,5, dar nu mai jos de 1,0.
Coeficientul lichidităţii Active circulante
totale =
Datorii curente
În calculul acestui indicator sunt cointeresaţi investitorii entității economice. Limita de jos
este condiţionată de faptul că activele circulante trebuie să fie cel puţin suficiente pentru achitarea
datoriilor curente.
Analiza lichidităţii bilanţului contabil se efectuează în tabelul 6:
Tabelul 6
Analiza indicatorilor lichidităţii bilanţului contabil în dinamică
Abaterea Abaterea faţă de
Perioada raportată
N Nivelul faţă de nivelul teoretic (+;-)
Indicatori La începutul La
d/o La finele teoretic perioadei La finele
începutul începutul
perioadei (+;-) perioadei
perioadei perioadei
1. Coeficientul 0,2 – 0,25
lichidităţii absolute
2. Coeficientul 0,7 – 0,8
lichidităţii
intermediare
3. Coeficientul 2,0 – 2,5
lichidităţii totale

6. Creanţele şi datoriile înregistrate la întreprindere ca rezultat al activităţii desfăşurate sunt

variate şi în scopul analizei acestora se clasifică după diverse criterii.
În funcţie de termenul de achitare toate creanţele şi datoriile entității economice pot fi:
- pe termen lung;
- curente.
După conţinutul economic creanţele se divid în:
- creanţe comerciale;
- creanţe ale părţilor afiliate;
- creanţe aferente avansurilor acordate;
- creanţe ale bugetului;
- creanţe ale personalului;
- alte creanţe.
Datoriile entității economice, la rîndul lor, se divizează după conţinutul economic în:
- datorii financiare;
- datorii comerciale;
- datorii calculate,
- alte datorii curente;
- provizioane.
Potrivit caracterului lor toate datoriile şi creanţele pot fi:
11
 - admisibile (sau normale: creanţe şi datorii comerciale cu termen neexpirat, alte datorii şi
creanţe cu termen neexpirat);
- neadmisibile (sau anormale: creanţe privind lipsuri imputabile, datorii față de bugetele
de stat, datorii faţă de deponenţi cu termen expirat etc.).
Analiza creanţelor şi datoriilor începe cu studiul modificărilor în dinamică a acestora în
raport cu dinamica veniturilor din vînzări.
Tabelul 7
Analiza dinamicii creanţelor şi datoriilor entității economice
Perioada Perioada Abaterea Ritmul de
Indicatori
precedentă raportată (+;-) creştere
1. Venituri din vînzări (lei)
2. Creanţe (valoare medie) (lei),
inclusiv:
a) pe termen lung
b) curente
3. Datorii (valoare medie) (lei),
inclusiv:
c) pe termen lung
a) curente
4. Raportul creanţe/datorii

Ulterior creanţele şi datoriile sunt cercetate în dinamică şi structură după conţinutul lor
economic, ce se realizează în tabelul 8.
Tabelul 8
Analiza creanţelor şi datoriilor după conţinutul economic
(lei)
La începutul La finele
Abaterea (+;-)
Creanţe şi datorii perioadei perioadei
Suma Pond. Suma Pond. Suma Pond.
(lei) (%) (lei) (%) (lei) (%)
1. Creanţe, inclusiv:
- creanţe comerciale;
- creanţe ale părţilor afiliate;
- creanţe ale bugetului;
- creanţe ale personalului;
- alte creanţe.
2. Datorii, inclusiv:
- datorii financiare;
- datorii comerciale;
- datorii calculate,
- alte datorii curente;
- provizioane.

În continuare creanţele şi datoriile sunt cercetate după caracterul lor. Anticipat se efectuează
gruparea creanţelor şi datoriilor. Analiza se efectuează în tabelul următor:
Tabelul 9
Analiza creanţelor şi datoriilor după caracterul lor
(lei)
La inclusiv inclusiv
La finele
Indicatori începutul neadmi- neadmi-
admisibile perioadei admisibile
perioadei sibile sibile

12
1. Creanţe
2. Datorii

Analiza urmăreşte evoluţia creanţelor şi datoriilor în sumă absolută şi modificările survenite

în structura acestora. Micşorarea valorii creanţelor şi datoriilor în dinamică are influenţă favorabilă
asupra vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, de aceea întreprinderea trebuie să manifeste
preocupare permanentă pentru încasarea creanţelor şi plata datoriilor în termenul legal. Reducerea,
şi mai ales, lichidarea creanţelor şi datoriilor neadmisibile constituie o cerinţă a unei bune gestiuni
economico-financiare, deoarece imobilizează o parte din fondurile proprii destinate acoperirii
mijloacelor circulante.
Creanţele şi datoriile entității economice trebuie să fie analizate în continuare după termenul
de achitare. Această analiză urmează să fie efectuată în tabelul 10.
Tabelul 10
Analiza creanţelor şi datoriilor după termenul de achitare
La începutul La finele Abaterea (+;-)
Creanţe şi datorii perioadei perioadei
Suma Pond. Suma Pond. Suma Pond.
(lei) (%) (lei) (%) (lei) (%)
1. Creanţe, inclusiv:
а) la care n-a sosit termenul de achitare
b) cu termenul expirat:
- pînă la 3 luni
- de la 3 luni pînă la 1 an
- mai mult de 1 an.
2. Datorii, inclusiv:
а) ) la care n-a sosit termenul de achitare
b) cu termenul expirat:
- pînă la 3 luni
- de la 3 luni pînă la 1 an
- mai mult de 1 an.

În procesul analizei creanţelor şi datoriilor entității economice se analizează în dinamică şi

factorial indicatorii de rotaţie calculaţi după formulele:
VV
1) Coeficientul de rotaţie a creanţelor (rotații) = Cr , unde:
Cr – valoarea medie a creanţelor,
VV – venituri din vînzări.
Cr xT
2) Viteza de rotaţie a creanţelor (zile) = VV
VV
3) Coeficientul de rotaţie a datoriilor (rotații) = D , unde:
D - valoarea medie a datoriilor.
Dx T
4) Viteza de rotaţie a datoriilor (zile)= VV

7. O componentă importantă a analizei situaţiei financiare o constituie cercetarea fluxului

numerarului, deoarece se consideră că orice activitate trebuie să „degaje bani”, să rezulte un surplus
de capital față de cel investit.

13
 Importanţa analizei e determinată de următoarele:
a) De pe poziţia activităţii operaţionale numerarul joacă un rol de importanţă deosebită,
deoarece pot fi utilizate pentru acoperirea golurilor rezultate din procesele financiare şi
de vînzare a mărfurilor, produselor, serviciilor;
b) Profitul şi numerarul nu sunt noţiuni cu acelaşi conţinut: în activitatea curentă
întreprinderea lucrează cu numerarul şi nu cu profitul;
c) Pentru evaluarea eficienţei muncii întreprinderii, este interesant care tipuri de activităţi
generează volumul de bază al încasărilor şi plăţilor de numerar.
Analiza fluxului numerarului se efectuează în baza datelor Situației fluxurilor de numerar.
În cadrul analizei se supun cercetării evoluţia în dinamică a fluxului net total de numerar,
mişcarea numerarului pe parcursul perioadei analizate, structura fluxului net pe tipuri de activităţi şi
structura fluxurilor de numerar din diverse activităţi detaliat pe încasări şi plăţi. Suplimentar se
analizează factorial fluxul net sub influenţa tuturor încasărilor şi plăţilor de numerar.
Analiza mişcării numerarului în dinamică se efectuează în următorul tabel:
Tabelul 11
Analiza mişcării numerarului
Indicatori Perioada Perioada Abaterea (+;-)
precedentă raportată
1. Soldul numerarului la începutul
perioadei
2. Fluxul net total
3. Diferenţe de curs favorabile
(nefavorabile)
4. Soldul numerarului la finele perioadei

În continuare mai detaliat se examinează fluxul net total de numerar în dinamică şi structură.
Tabelul 12
Analiza dinamicii şi structurii fluxului net total de numerar
Perioada Perioada Abaterea
Ritmul
precedentă raportată (+;-)
Fluxuri de numerar de
Suma Pond. Suma Pond. Suma Pond.
creştere
(lei) (%) (lei) (%) (lei) (%)
1. Fluxul net al numerarului din
activitatea operaţională
2. Fluxul net al numerarului din
activitatea de investiţii
3. Fluxul net al numerarului din
activitatea financiară
4. Fluxul excepţional al
numerarului
Fluxul net total de numerar

Fluxul numerarului se cercetează în structură pe tipuri de încasări şi plăţi corespunzătoare

fiecărui tip de activitate. Prim metoda balanţei se apreciază acţiunea modificării încasărilor şi
plăţilor asupra fiecărui flux, precum şi net total. Analiza factorială se efectuează în următorul tabel:
Tabelul 13
Analiza factorială a fluxului net de numerar
Perioada
Perioada Abaterea Influenţa
Fluxuri de numerar prece
raportată (+;-) factorilor
dentă
1. Mişcarea numerarului din activitatea

14
operaţională:
a) Încasări din vînzări
b) Plăţi pentru stocuri şi servicii
procurate
c) Plăţi către angajaţi şi organe de
asigurare socială şi medicală
d) …
Fluxul net al numerarului din activitatea
operaţională
2. Mişcarea numerarului din activitatea de
investiţii:
a) Încasări din vînzarea activelor
imobilizate
b) Plăţi aferente intrărilor de active
imobilizate
c) Dobînzi încasate
d) …
Fluxul net al numerarului din activitatea de
investiţii
3. Mişcarea numerarului din activitatea
financiară:
a) Încasări sub formă de credite şi
împrumuturi
b) Plăţi aferente rambursării creditelor şi
împrumuturilor
c) Dividende plătite
d) …
Fluxul net al numerarului din activitatea
financiară
4. Fluxul excepţional al numerarului
Fluxul net total de numerar
Raportul privind fluxul numerarului se întocmeşte prin 2 metode, a doua constituind metoda
indirectă. De aceea în procesul analizei se supune examinării şi fluxul de numerar din activitate
operaţională corectat cu modificările activelor circulante şi datoriilor curente.
În practica mondială pentru evaluarea nivelului suficient de numerar obţinute în rezultatul
activităţii economice desfăşurate se calculează indicatorul suficienţei numerarului:
Coeficientul
suficienţei =
Suma numerarului primie în perioada de raport din activitate operaţională

Procurarea + Majorarea stocurilor + Plata dobînzilor

activelor
imobilizate

Dacă indicatorul atinge cifra 1, acest fapt semnifică că întreprinderea îşi acoperă necesităţile
în numerar fără apelarea la finanţarea din exterior, iar reducerea acestuia faţă de 1 reflectă că există
probleme vizînd suficienţa numerarului destinate pentru plata dividendelor şi sporirea producţiei.
Totodată se evaluează şi direcţia repartizării numerarului prin intermediul indicatorului:
Coeficientul
reinvestirii =
Suma numerarului din activitatea operaţională – Dividende plătite

Total active - Datorii curente

Coeficientul reinvestirii numerarului trebuie să atingă 8-10%, pentru ca situaţia să fie
satisfăcătoare.

15
16