Miniserul Agriculturii ,Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova

Centrul de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole din Țaul

DAREA DE SEAMĂ
Privind practica de absolvire
Specialitatea
1810 ,,Contabilitate”

A elevului grupei 43-C:

Bors Vasile
Profesor-coordonator:
Toderița Valentina

Ț aul,2018
 Cuprins :
1.Caracteristica generala a structurii organizatorice a entitatii
2.Contabilitatea imobilizarilor necorporale
3.Contabilitatea imobilizarilor corporale
4.Contabilitatea arendei
5.Contabilitatea stocurilor de marfuri si materiale
6.Contabilitatea creantelor
7.Contabilitatea mijloacelor banesti
8.Contabilitatea capitalului propriu
9.Contabilitatea datoriilor
10.Contabilitatea veniturilor
11.Contabilitatea cheltuielilor
12.Contabilitatea managerială
13.Perfectarea rapoartelor financiare
14.Analiza programului de productie si comercializare
15.Analiza factorilor de productie si eficientei utilizării acestora
16.Analiza costurilor de productie si a cheltuielilor
17.Analiza profitului(pierderii)si rentabilitatii
18.Analiza situatiei patrimoniale si financiare
19.Elaborarea Raportului privind rezultatele practicii
Concluzii și propuneri
 Caracteristica generala a structurii organizatorice a entitatii

Scurt istoric
SRL”Prietenia-Agro”este o întreprindere agricolă, activitatea de bază constitue
prelucrarea,сomercializarea produselor agricole şi zootehnice. Întreprindere a fost
înregistrată la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova la 27.01.2000 codul fiscal
1003607001817. Fondatorii gospodăriei date sînt: Florea Alexei cu o cotă de 4050 lei
ceea ce constituie 75% , Cecan Mihail cu o cotă de 378 lei ce constituie 7 % și Rijac
Ana, Leșco Mihail, Todirean Evghenia fiecare cu cîte o cotă de 324 lei care constituie
6%, capitalul social(propriu) a gospodăriei este de 5400 lei. SRL”Prietenia-Agro” a fost
creată pe un termen nedeterminat cu scopul obţinerii unui profit din activitatea ce o
desfăşoară. În activitatea sa se conduce de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, de
Statut şi de Contractul de constituire al întreprinderii.
Entitatea SRL ”Prietenia-Agro” are statut de persoană juridică, are cont curent şi alte
conturi pentru facilitarea operaţiunilor de plată şi păstrarea disponibilităţilor, dispune de
sigiliu şi de alte rechizite necesare desfăşurării activităţii. Este o întreprindere de profil larg,
în scopul menţinerii stabilităţii financiare a asigurării intereselor asociaţilor, precum şi
pentru protejarea socială a colectivului de muncă în condiţiile economiei de piaţă. Sediul
SRL”Prietenia-Agro” este amplansat în satul Slobozia-Cremene, raionul Soroca, blocul
administrativ fiind în apropiere de toate sectoarele ei: brigadă, depozit, făţarea, parcul de maşini
şi tractoare, fiind un avantaj pentru ea deoarece îi dă posibilitatea de a efectua tranzacţiile mai
rapid şi cu mici cheltuieli. Entitatea SRL„Prietenia-Agro” arendează peste 3 mii ha de
pământ, onorându-şi totalmente obligaţiunile asumate în baza contractului încheiat cu
proprietarii terenurilor agricole şi manifestînd o atitudine serioasă faţă de prelucrarea
pămînturilor arendate, utilizînd astfel, întregul complexul de îngrăşăminte organice şi
minerale necesare. Proprietatea funciară a SRL Prietenia-Agro este situate la o distanţă
de 20 km de la centrul raional şi 30 km de la gara de trenuri Floreşti. Teritoriul
întreprinderii se află pe 3 puncte rezidenţiale: satul Slobozia-Cremene, Slobozia-
Vărăncău şi satul Vărăncău. Gospodăria data dispune de o bază tehico-materială
dezvoltată, în componenţa ei se include 162 de mijloace fixe (detalii vor fi anexate).
Teritoriul SRL Prietenia-Agro în principal este situat pe terasa rîului Nistru cu relief
egal. Predomină pante abrupte pe terenurile arabile care ajung pînă la 1-5 grade.
Structura organizatorică a gospodăriei este următoarea : 1 brigadă legumicolă, 3 brigăzi
de tractoare, 1 brigadă de construcţii. În afara de aceasta întreprinderea mai are şi o
fermă de animale.
 Structura economică-organizatorică a întreprinderii
SRL Prietenia-Agro

Directorul SRL Prietenia-Agro

Director- Agronom-
adjunct Contabil-şef Inginer-şef şef

Contabilul Manage
Brigadier nr.1 rul pe
nr.1
livadă
Şeful fermei

Contabilul
Brigadier nr.2
nr.2
Manage
rul pe
legume
Contabilul
Brigadier nr.3
nr.3

Contabilul
nr.4
 Indicatorii mărimii a SRL Prietenia-Agro pe anii 2015-2017
Tabelul 1
Nr Indicatorii Anii Anul 2017 în %
Or faţă de
d 2015 2016 2017 2015 2016
1 Suprafaţa terenurilor
agricole, ha, inclusiv: 3051 2923 2923 95,80 100
 terenuri agricole 2522 2584 2584 102,46 100
 plantaţii perene 300 345 345 115 100
 alte terenuri 4 5 5 125 100
2 Efectivul mediu anual de
lucrători încadraţi în 303 302 273 99,67 90,4
agricultură, personae,
inclusiv:
 în cultura plantelor 289 288 263 91 91,32
 în sectorul zootehnic 10 10 10 100 100

3 Efectivul mediu anual de 2 2 2 100 100

animale agricole, în capete
convenţionale
4 Valoarea medie anuală a
mijloacelor fixe, mii lei, 8224 10149 10674 129,79 105,17
inclusiv:
 mijloace fixe cu 8224 10149 10674 129,79 105,17
destinaţie agricole
5 Valoarea producţiei globale
agricole, mii lei, inclusiv:
 producţia vegetală 10205 13146 18882 116,52 143,63
 producţia animalieră 4373 4606 6495 148,53 141,04
6 Venitul din vînzări, mii lei 41488 35486 40677 98,05 114,63

Concluzie:
După calculul indicatorilor mărimii SRL Prietenia-Agro pe anii 2015-2017 putem
observa următoarele modificari: că suprafaţa terenurilor în anul 2017 faţă de 2016
nu s-au modificat pe cînd în anul 2017 faţă de 2015 terenurile agricole s-au
micşorat cu 4,2%, iar terenurile arabile, perene şi alte terenuri s-au majorat cu
2,46%, 15% şi respectiv 25%. Despre efectivul mediu anual de lucrători încadraţi
în agricultură s-a micşorat în anul 2017 faţă de 2016 cu 8,68% şi faţă de 2015 cu
0,33%, în cultura plantelor deasemenea se observă o micşorare, pe cînd în sectorul
zootehnic nu s-a modificat numărul de lucrători fiind de 10 lucrători pe parcursul a
toţi 3 ani. Deasemenea şi efectivul mediu anual de animale agricole nu s-au
modificat ceea ce constituie 100% în anul 2017 faţă de 2016 şi faţă de 2015.
Despre valoarea medie a mijloacelor fixe putem spune că se observă o majorare cu
5,17% în anul 2016 faţă de 2015 şi 29,79% faţă de 2014. Valoarea producţiei
globale deasemenea s-a majorat atît a producţiei vegetale cît şi cea animalieră cu
43,63% în anul 2017 faţă de 2016 şi 16,52% faţă de 2015, iar producţia animalieră
s-a majorat cu 41,04% în anul 2017 faţă de 2016 şi cu 48,53% faţă de 2015.
Venitul din vînzări în anul 2017 faţă de 2016 s-a majorat cu 14,63%, iar în 2017
faţă de 2015 s-a micşorat cu 1,95%.

Nivelul intensivităţii producţiei agricole în SRL Prietenia-Agro

pe anii 2015-2017
Tabelul 2
Nr. Indicatorii Anii Anul 2017 în %
or faţă de
d 2015 2016 2017 2015 2016
1 Revine la 1 ha de terenuri
agricole, mii lei:
 mijloace fixe de 26,96 34,72 36,51 135,42 105,16
producţie cu
destinaţie agricolă
 costuri directe
material 6,84 6,97 7,01 102,49 100,57
 costuri directe
privind retribuirea 2,93 2,98 3,3 112,63 110.74
muncii
2 Costuri de muncă vie în
raport la 1 ha de terenuri
agricole, om/ore, inclusive:
 în fitotehnie 4728,0 4879,2 4776,2 101,02 97,89
 în sectorul zootehnic 323,5 348,6 328,1 101,73 94,2
3 Valoarea îngraşămintelor
minerale incorporate la 1 274,74 870,53 896,12 326,16 102,94
ha de terenuri arabile, lei
 Concluzie:
În urma efectuării calculelor putem spune că nivelul intesivităţii producţiei agricole
are un rezultat bun, toţi indicatorii sunt în descreştere de la un an la altul şi anume
în anul 2017 faţă de 2015 se micşorează cheltuielile în comparaţie cu anul 2017
faţă de 2016. Mijloacele fixe de producţie cu destinaţie agricolă s-au micşorat cu
25% în anul 2017 faţă de 2015 în comparaţie cu anul 2017 faţă de 2016,
deasemenea costurile directe de materiale şi costurile directe privind retribuirea
muncii s-au micşorat cu aproape 2%. Costurile de muncă vie deasemenea se
micşorează cît în fitotehnie atît şi în zootehnie. În fitotehnie în anul 2017 faţă 2016
se observă o micşorare a costuturilor cu 2,11% pe cînd faţă de 2015 costurile s-au
majorat cu 1,02%, în sectorul zootehnic deasemenea s-au micşorat costurile cu
5,8% în anul 2017 faţă de 2016 şi faţă de 2015 s-au majorat ci 1,73%Valoarea
îngrăşămintelor minerale încorporate la 1 ha de terenuri arabile în anul 2016 faţă
de 2016 s-au majorat cu 2,94%, iar faţă de 2015 s-au majorat de 3 ori constituind
326,16%.

Utilizarea resurselor de muncă în SRL Prietenia-Agro

în anii 2015-2017
Tabelul 3
Nr. Indicatorii Anii
ord 2015 2016 2017
1 Gradul de asigurare cu resurse de 100 100 100
muncă,
2 Înzestrarea forţei de muncă cu
mijloace fixe de producţie cu 2733 2760 2760
destinaţie agricolă, lei
3 Timpul lucrat efectiv de 1 lucrător 231 240 269
pe an, zile
4 Rata utilizării resurselor de muncă - - -

Concluzie:
În urma analizei utilizării resurselor de muncă în SRL Prietenia-Agro putem spune
că gradul de asigurare cu resurse de muncă în anul 2015,2016 cît şi 2017 constituie
100%. Înzestrarea forţei de muncă cu mijloace fixe de producţie cu destinaţie
agricolă în anul 2015 constituie 2733 lei, în anul 2016-2760 lei şi 2017 deasemena
2760 lei. Timpul lucrat efectiv de 1 lucrător pe un an constituie 141 zile în anul
2014, 132 zile în anul 2016 şi 140 zile în anul2017. De aici putem afirma ferm că
întreprinderea este îndestulată resurse de muncă.

Cu privire la politica de contabilitate

a SRL”Prietenia-Agro”

I . Dispoziţii generale

SRL”Prietenia-Agro”, numărul de înregistrare 1003607001817 este

înregistrată de Camera Înregistrării de Stat.
Principalele tipuri de activităţi desfăşurate de SRL”Prietenia-Agro”.
 Producerea , păstrarea şi comercializarea
Porumb. Mere. Legume. Grîu. Tomate. Sfeclă de zahăr. Floarea-
soarelui. Fructe. Carne de porc.
 Servicii pentru agricultură
 Creşterea ovinelor,caprinelor și porcinelor
 Cultura plantelor , cerealelor tehnice şi furajere.

Contabilitatea patrimoniului , datoriilor şi operaţiunilor economice se

ţine în expresie naturală şi bănească prin reflectarea completă ,
continuă , documentară şi independentă.
Elaborarea politicii de contabilitate se bazează pe următoarele
convenţii şi principii:
 Continuitatea întreprinderii
 Permanenţa metodelor
  Specializarea exerciţiilor
 Prudenţa
 Prioritatea conţinutului asupra formei
 Esenţialitatea
Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii o poartă
conducătorul întreprinderii, care creează condiţii optime pentru
organizarea corectă a contabilităţii , întocmirea şi prezentarea oportună a
rapoartelor , asigură îndeplinirea riguroasă de către toate subdiviziunile
cu profil economic a cerinţelor contabilului-şef , privind întocmirea
documentului şi prezentarea informaţiei necesare pentru ţinerea
evidenţei şi completarea rapoartelor financiare.
Contabilul-şef asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a
tuturor operaţiunilor economice efectuate , prezentarea informaţiei
operative şi întocmirea rapoartelor financiare în termenul stabilit poartă
respectarea principiilor metodologice de organizare a contabilităţii.

1. Variantele şi metodele alese de organizare a

contabilităţii

Activele nemateriale
Activele nemateriale se reflectă în contabilitatea financiară la
valoarea de intrare ce cuprinde:
 Valoarea de procurare a activelor nemateriale
 Impozitele şi taxele nerecomparabile în conformitate cu legislaţia
în vigoare
 Cheltuieli de aducere a activului nematerial în stare de lucru pentru
utilizarea lui după destinaţie
Mijloace fixe
În cazul intrării mijloacelor fixe sunt reflectate în contabilitate la
valoarea de intrare , care este egală pentru:
 Mijloace fixe create la întreprinderea dată cu valoarea efectivă
inclusiv impozitele nerecuperabile prevăzute de legislaţia în
vigoare
 Clădirile şi construcţiile executate în antrepriză cu valoarea
contractuală a obiectivului , inclusiv impozitele prevăzute de
legislaţia în vigoare
  Mijloace fixe procurate contra plată de la alte întreprinderi şi
persoane fizice
- clădiri şi construcţii cu valoarea de cumpărare plus
cheltuielile legale de reparaţie şi aducerea acestora în stare
de lucru
- maşini şi utilaje la valoarea de cumpărare şi cheltuielile
privind părocurarea acestora , cheltuielile de montare ,
instalare, experimentare
- mijloace fixe procurate pe calea schimbului cu valoarea
activelor primite pe calea shimbului sau predate pentru
schimb.

Stocuri de mărfuri şi materiale cu excepţia OMV şi SD , sunt reflectate

în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea
realizabilă netă
OMV şi SD
OMV şi SD cuprind activele valoarea cărora nu depăşeşte 1000 lei sau
durata de exploatare nu este mai mare de 1 an, indiferent de valoarea
acestora.
Valoarea de intrare a OMV şi SD se determină în contabilitatea curentă
cît şi pentru mijloace fixe.
OMV şi SD a căror valoare unitară nu este mai mare de 500 lei se trec la
consumuri sau cheltuieli pe măsura punerii acestora în folosinţă în
mărime de 100% din valoarea de intrare a lor.OMV şi SD a căror
valoare este mai mare de 500 lei se trec la cheltuieli şi consumuri în
mărime de 100% din valoarea de intrare a acestora cu scăderea valorii
rămase probabile.
Valoarea rămasă probabilă a OMV şi SD este determinată în mărime de
25% din valoarea de intrare a acestora.
Creanţe
Creanţele pe termen scurt şi lung sunt reflectate în contabilitate la
valoarea nominală, formează pe seama cheltuielilor comerciale o rezervă
specială în mărime de 2 % din volumul total de vînzări nete.
Capital propriu
Capitalul propriu cuprinde capitalul statutar şi suplimentar, rezervele,
profitul nerepartizat al perioadelor de gestiune şi al celor precedente şi
capitalul secundar.
Veniturile şi cheltuielile
Veniturile se constată în baza principiului specializării exerciţiului în
perioada de gestiune în care a fost cîştigat indiferent de momentul
încasării mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare

Contabilitatea imobilizarilor necorporale

Imobilizări necorporale reprezinta imobilizări nemonetare care nu îmbracă o
formă materială, identificabile şi controlabile de entitate.Întreprinderea S.R.L
,,Prietenia-Agro utilizeaza Contul 112 “Imobilizari necorporale” este destinat
generalizarii informatiei privind existenta si miscarea imobilizarilor necorporale
transmise în exploatare.
Contul 112 “Imobilizari necorporale” este un cont de activ. În debitul acestui cont
se înregistreaza intrarea/majorarea valorii imobilizarilor necorporale transmise în
exploatare în corespondenta cu creditul conturilor: 111, 313, 314, 425, 427, 521,
522, 537, 543, 612 etc.
În creditul contului 112 “Imobilizari necorporale” se înregistreaza
iesirea/diminuarea valorii imobilizarilor necorporale în corespondenta cu debitul
conturilor: 113, 114, 714, 721, 722, 723 etc.
Soldul contului 112 “Imobilizari necorporale” este debitor si reprezinta valoarea
imobilizarilor necorporale transmise în exploatare determinata în conformitate cu
standardele de contabilitate.
Reflectarea costului de intrare a programei informatice  procurate , transmise în
exploatare Dt 112 Ct111 16400 lei
Reflectarea cheltuielilor legate nemijlocit de crearea unui activ nematerial distinct
de către întreprindere, precum și a cheltuielilor privind îmbunătirea activelor
utilizate:
 consum de materiale la valoarea de bilanț Dt 112 Ct 211 9600Lei
 consum de obiecte de mică valoare cu valoarea unitară mai mică decît limita
stabilită
Dt 112 Ct 213 2100 lei
  înregistrarea activelor nemateriale în curs de execuție intrate cu titlu gratuit
Dt 112 Ct 622 42500 lei
Înregistrarea activelor nemateriale create de întreprindere la cost efectiv
Dt 111 Ct 112 21610
Înregistrarea imobilizărilor necorporale primite ca aport al fondatorilor în capitalul
social al entității; Dt 112 Ct 313 104000 lei

Contabilitatea imobilizarilor corporale

Contul 121 “Imobilizari corporale în curs de executie” este destinat generalizarii
informatiei privind existenta si miscarea imobilizarilor corporale (cu exceptia
terenurilor si resurselor minerale) procurate sau aflate în procesul de creare si de
pregatire pentru utilizare dupa destinatie.
Soldul contului 121 “Imobilizari corporale în curs de executie” este debitor si
reprezinta valoarea imobilizarilor corporale în curs de executie determinata în
conformitate cu standardele de contabilitate.
Imobilizări corporale amortizabile – reprezintă activele care au o durată de
utilizare (exploatare, extracţie) limitată, la care se calculează amortizarea;
1. Primirea sub formă de aport la capitalul social Dt 121 Ct313 59000 lei
2. Primirea în leasingul financiar Dt 121 Ct413 34000 lei
3. Surplusuri în urma inventarierii Dt 121 Ct 612 530 lei
4. Cheltuieli anticipate Dt 121 Ct261 2400 lei
5. Intrarea utilajului care necesită montaj, precum și a utilajului și altor obiecte ce nu
necesită montaj prin la punerea în funcțiune:

a) de la persoane juridice (S.R.L. Alfa Nistru) Ct 521 «Datorii pe termen scurt

privind facturile comerciale» 522 «Datorii pe termen scurt față de prvilegate»
426 «Alte datorii pe termen lung calculate»
b) prin schimb - la valoarea venală sau valoarea de bilanț Ct 134 «Creanțe pe
termen lung» 223 «Creanțe pe termen scurt ale părților legate» 229 «Alte
creanțe pe termen scurt»

Contabilitatea arendei
Entitatea ”Prietenia-Agro” pentru activitatea sa eficientă arendeaza o suprafață de
de 3051 ha.
 Arendă (chirie) - acord potrivit căruia arendatorul cedează arendaşului
contra unei plăţi dreptul de utilizare a activului în decursul unei perioade de
timp convenite.
Plata de arenda se constata in contabilitate in conformitate cu principiul specializarii
exercitiului (pe masura scadentei termenelor de plata fixate in contract), indiferent de
momentul platii.
In conformitate cu articolul 90 al Codului fiscal, Legea Republicii Moldova nr. 1163 din
24.04.1997, la efectuarea operatiunilor de arenda arendasul in momentul achitarii platii
de arenda in folosul arendatorului retine, ca parte a impozitului pe venit, suma in
marime de 5 % din plata respectiva. Baza de calcul o constituie suma achitata fara
TVA. La sfirsitul anului, la intocmirea Declaratiei privind impozitul pe venit al
persoanei care practica activitatea de intreprinzator, arendatorul are dreptul la trecerea
in cont la suma impozitului retinut la sursa de plata pe parcursul anului.
Dacă arendatorul şi arendaşul convin în orice moment să modifice clauzele
contractului de arendă fără a reînnoi contractul, tipul de arendă va fi revizuit în
conformitate cu noile clauze contractuale. Astfel, dacă admitem că noile prevederi
ar fi existat la începutul contractului de arendă, contractul revizuit este considerat
un contract nou pe toată durata sa. Modificarea unor elemente din contract care nu
sînt relevante pentru determinarea tipului de arendă (de exemplu, modificarea
duratei de serviciu util al bunului sau valoarea lui probabilă rămasă) nu impune o
nouă clasificare a arendei din punct de vedere contabil.
[Paragraful 14 introdus prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.2006]
 Plăţile de arendă includ:
a) plăţile aferente recuperării valorii de răscumpărare (contractuale) a
activelor arendate;
b) cheltuielile de plată a dobînzilor.
26. Achitarea valorii de răscumpărare (contractuale) a activelor arendate se
reflectă ca diminuare a obligaţiilor de arendă şi mijloacelor băneşti sau a altor
active, pe seama cărora aceasta se efectuează. Plăţile convenţionale de arendă vor
fi înregistrate drept cheltuieli/ consumuri ale perioadei în care sînt efectuate.
[Paragraful 26 modificat prin Ordinul MF nr.60 din 08.08.2006, în vigoare 01.09.

In activitatea sa SRL”Prietenia-Agro” folosește urmatoarele documente:

1. procesul-verbal de primire predare a mijloacelor fixe si a altor active;
2. factura de expeditie;
3. factura fiscala;
4. dispozitia de plata;
5. bonul de plata;
6. nota contabila etc.
Pentru activitatea sa entitatea SRL”Prietenia-Agro” arendează următoarele
suprafețe de teren agricol in următoarele localități:
Intreprinderea SRL’’Prietenia-Agro’’ arendeaza terenuri de la :
s.Slobozia-Cremene-850 ha
s.Slobozia-Varancau-696 ha
s.Varancau-1210 ha
s.Vertiujeni-108 ha
s.Temeliuti-130 ha
Documentul de bază care reglementează relaţiile de arendă este contractul de
arendă, care se încheie în scris. În contract se indică obiectului şi termenul
contractului, suma plăţii de arendă şi termenul de achitare a acesteia, starea
bunurilor predate în arendă, modul de utilizare a bunurilor şi obligaţiile părţilor
privind întreţinerea şi reparaţia lor, responsabilităţile părţilor în caz de încălcare a
condiţiilor contractului de arendă, obligaţia arendaşului de a restitui bunurile
după încetarea contractului de arendă.
Arenda de la populatie a suprafetei de pamint
Reflectarea operaţiilor economice privind arenda operaţională la arendator şi
arendaş

Nr. Conţinutul operaţiei la arendator la arendaş

crt. economice
Debit Credit

1 Reflectarea valorii de 111, 122,123, 111, 122, 123, 125

intrare a bunurilor 125
transmise (primite) în
arendă

2 Calculul uzurii 714 113, 124, 126

(amortizării, epuizării)
bunurilor transmise în
arendă

3 Calcularea plăţii de 228 612

arendă

Achitarea pentru arendă se face cu produsele agricole cu următoarele norme-grîu-

600kg,semințe de floarea soarelui-100kg

Contabilitatea stocurilor de marfuri si material

Stocurile cuprind categoriile de bunuri economie aflate la dispoziţia
întreprinderii destinate pentru a fi consumate la prima lor utilizare, pentru a fi
 înregistrate ca producţie în curs de execuţie şi pentru a fi vândute în aceeaşi stare
sau după prelucrare.
Nomenclatorul principalelor tipuri de materiale utilizate în activitatea de
producţie a entităţii SRL„Prietenia-Agro”, sunt: uleiuri tehnice; întrerupătoare
electrice de modelul ; piese de schimb; produse petroliere; produse chimice ş.a.
Stocurile de mărfuri şi materiale procurate de entitatea SRL„Prietenia-Agro”, se reflectă
în conturile contabile la valoarea de intrare a acestora, care include consumurile de
achiziţionare, consumurile pentru prelucrare şi alte consumuri aferente aducerii
stocurilor de mărfuri şi materiale la locul păstrării şi în stare de utilitate.

Documentele primare utilizate pentru contabilizarea faptelor economice privind,

înregistrarea, mişcarea şi existenţa materialelor, obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată şi a produselor sunt: factura fiscală , fişa-limită pentru ridicarea
valorilor materiale, lista de primire a grâului de cantaragiu, jurnal de intrări al
produselor agricole .
În urma activității sale au fost efectuate urmatoarele operațiuni economice
Se reflectă valoarea materialelor procurate:
Dt 211 Ct 521 în sumă: 1 230 120 lei
S-a reflectat valoarea materialelor procurate transmise în exploatare care urmează
a fi decontat în anul de gestiune curent:
Dt 521 Ct 211 în sumă: 197 586 lei
 S-a procurat materiale de la CI Agrostoc
Dt 211 Ct 521 35094,78 lei
Dt 534 Ct 521 5849,13 lei
 La recoltarea grîului s-a luat la evidență
Dt 216 Ct 811 345650 lei
 Luăm la evidență rămășițele bune
Dt 211Ct 216 8030 lei
 Luăm la evidență rămășițele moarte
Dt 216Ct 811 5070 lei
 Realizarea grîului cu bani în numerar
Dt 711 Ct 216 5000 lei
Dt 241Ct 611 2082,33 lei
 S-a realizat orz CI Agrostoc
Dt 711Ct 216 57246 lei
Dt 521Ct 611 82877,54 lei
Dt 521Ct 534 16575,51 lei
 Se reflectă valoarea materialelor procurate:
Dt 211 Ct 521 în sumă: 1 230 120 lei
  S-a reflectat valoarea materialelor procurate transmise în exploatare care
urmează a fi decontat în anul de gestiune curent:
Dt 521 Ct 211 în sumă: 197 586 lei
Stocurile ieşite se evaluează la valoarea contabilă care se determină prin
aplicarea uneia din următoarele metode de evaluare curentă:
1) metoda identificării specifice;
2) metoda FIFO (primul intrat – primul ieşit);
3) metoda costului mediu ponderat.

Contabilitatea creantelor
Creanţele reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii de a
primi la scadenţa stabilită în contracte o sumă de bani sau
alte valori de la peroane fizice sau juridice.
Ele constituie o parte a activelor şi se înregistrează în cap.1,
2 a Bilanţului contabil. Creanţele se evaluează la valoarea
nominală. Creanţele în valută străină se înregistrează pe
cont în valută naţională la cursul de schimb valutar stabilit
la data apariţiei acestora.
Evidenţa sintetica a creanţelor comerciale la intreprindere se ţine în conturile de
activ 221 „Creanţe comerciale”
223 „Creanţe ale părților afiliate”.
La formarea creanţelor comerciale se întocmesc formulele contabile:

 debit conturile 221 „Creanţe comerciale”, 223 „„Creanţe ale părților

afiliate”. – la valoarea de vînzare a produselor, mărfurilor, serviciilor,
inclusiv TVA,
 credit contul 611 „Venituri din vînzări” – la suma venitului obţinut din
vînzarea mărfurilor, prestarea serviciilor (fără TVA)
 credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – la suma TVA

Achitarea creanţelor comerciale se înregistrează prin formulele contabile:

a) achitarea creanţelor cu mijloace băneşti:

 debit conturile 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243

„Conturi curente în valută străină”,
 credit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor
comerciale”, 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”

b) achitarea creanţelor prin schimb cu alte active:

  debit conturile 111 „Active nemateriale”, 123 „Mijloace fixe”, 211
„Materiale”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 217
„Mărfuri” etc.
 credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor
comerciale”, 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”

Diferenţele de curs valutar obţinute din reevaluarea soldului creanţelor pe termen

scurt exprimate în valută străină la sfîrşitul perioadei de gestiune se reflectă prin
formulele contabile:
a) diferenţele nefavorabile de curs valutar:

 debit contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”,

 credit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor
comerciale”, 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”

b) diferenţele favorabile de curs valutar:

 debit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor

comerciale”, 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”
 credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”,

Contabilitatea mijloacelor banesti

Actualmente, Republica Moldova se află într-o perioadă de consolidare a
economiei de piaţă, fapt care necesită crearea unui nou mecanism de gestionare a
economiei. În gestiunea acestuia, contabilităţii îi revine un rol important şi anume
asigurarea cu informaţie obiectivă şi veridică a tuturor participanţilor la relaţiile de
piaţă.
Desfăşurarea activităţii economice a întreprinderii generează, alături de fluxul de
materiale, mărfuri, servicii, lucrări şi fluxuri monetare. Organizarea şi gestiunea
fluxurilor băneşti din intrare şi ieşire au scopul angajării eficienţei utilizării lor şi
lichidităţii întreprinderii.
Economia de schimb în condiţiile contemporane este de neconceput fără existenţa
banilor. Aceştia fac parte din viaţa omului de zi cu zi, reprezentînd poate cel mai
interesant istrument economic asupra căruia omul s-a aplecat pentru a-l inţelege,
pentru a-i descoperi natura, rolul, funcţiile şi importanţa lui. Banii constituie
elementul cheie al economiei de schimb monetar, rolul lor fiind independent de
natura sistemului economic, de nivelul şi structurile economice. 
La SRL”Prietenia-Agro”, încasarea şi păstrarea numerarului, precum şi decontările
în numerar se efectuează prin casierie.
 Evidenţa operaţiunilor privind existenţa şi fluxurile mijloacelor băneşti în casieria
întreprinderii se ţine în contul de active 241,, Casa ’’ . În debitul acestui cont se
reflectă încasarea mijloacelor băneşti în casieria întreprinderii, iar în credit se
reflectă utilizarea mijloacelor băneşti din casierie. Soldul contului 241 ,,Casa ’’ 
este debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti în numerar în casieria
întreprinderii la finele perioadei de gestiune.
În SRL”Prietenia-Agro” la ziua de 6 martie februarie 2018 au fost încasate și
eliberate următoarele sume:
Dt 241 „Casa”- 24000 lei
Ct 242 „Cont curent în valută națională”- 24000 lei
În creditul contului 241 „Casa” s-au reflectat, în perioada de 6 februarie 2018,
următoarele sume:
Dt 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”- 15300 lei
Ct 241 „Casa”- 15300 lei

Dt 532 „Datorii față de personal privind alte operații”- 8700 lei

Ct 241 „Casa”- 8700 lei
La primirea banilor în casă se perfectează „Dispoziția de încasare” semnată de
către contabilul șef, anexată în continuare.
La eliberarea banilor din casă se perfectează „Dispoziție de plată”, care este
semnată de către conducător și contabilul-șef, deasemenea se indică persoana
căreia îi sunt eliberați banii, în baza carui document și suma.
Pentru achitarea salariului din casă se perfectează „Lista de plată”, care este
semnată de către conducător și contabilul-șef, deasemenea se indică numele
salariaților și suma ce urmează a fi achitată.
Plățile din contul de decontare se înregistrează prin formulele contabile:
 Plata pentru piese de schimb S.R.L COMAGROTEH
Dt 521 Ct 242 19000 lei
 Plata impozitului pe venit din salarii
Dt 534 Ct 242 900 lei
 Achitarea creditului si a dobinzii
Dt 511 Ct 242 16500 lei
 Comision pentru tinerea contului
Dt 713 Ct 242 35 lei

Contabilitatea capitalului propriu

 Capitalul propriu (Cpropriu) - reprezintă diferenţa dintre activele şi datoriile
întreprinderii. Capitalul propriu reprezintă sursa proprie de finanţare a activelor
întreprinderii.
Mărimea totală a capitalului propriu se determină cu ajutorul următoarei rela ţii:

Cpropriu = Cstatutar + Csuplimentar + Pnerep.+ R + Csec. - Cnevărsat - Cretras -

Pneac.- Putilizat.
Fondatorii gospodăriei SRL”Prietenia-Agro”sînt:
 Florea Alexei cu o cotă de 4050 lei ceea ce constituie 75% ;
 Cecan Mihail cu o cotă de 378 lei ce constituie 7 % ;
 Rijac Ana, Leșco Mihail, Todirean Evghenia fiecare cu cîte o cotă de 324 lei
care constituie 6%.

Capitalul reprezintă o totalitate de surse proprii de finanţare a activităţii economico-

financiare a întreprinderii. În capital propriu se include capitalul statutar, suplimentar,
secundar precum şi rezervele.
Capitalul statutar reprezintă aporturile proprietărilor la patrimoniul întreprinderii.
Capitalul suplimentar se reprezintă ca diferenţa dintre valoarea nominală a acţiunilor şi
preţul de fvînzare a acestora precum şi diferenţe de curs valutar aferente decontărilor
cu fondatori. În condiţiile economiei de piaţă, o mare importanţă are constituirea
capitalului de rezervă al întreprinderii, care este tratat ca o măsură de precauţie
rezonabilă pentru înlăturarea riscurilor desfăşurării normale a activităţii financiare şi de
producţie. În capital secundar se include diferenţa din reevaluarea activelor pe termen
lung şi subvenţiile primite din partea statului. Capitalul de rezervă include rezervele
stabilite de legislaţie, rezervele prevăzute de statut şi alte rezerve .
Capitalul statutar al SRL Prietenia-Agro conform „Statutului” este compus din
depuneri băneşti şi patrimoniu în sumă totală de 1 000 000 lei.
Contul 311 ,,Capital social” este destinat generealizării informaţiei privind
existenţa şi modificarea capitalului social al entităţii.
Contul 311 ,,Capital social” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se
înregistrează constituirea sau majorarea capitalului social, iar în debit se
înregistrează diminuarea capitalului social.
Soldul contului 311 ,,Capital social” este creditor şi reprezintă mărimea capitalului
social determinate în confirmitate cu standardele de contabilitate.
Reflectarea aporturilor efectuate pînă la înregistrarea de stat a
întreprinderii:
a) la suma aporturilor băneşti:

 debit contul 242 - 4000

  credit contul 311 - 4000

Reflectarea sumei capitalului nevărsat:

 debit contul 313 - 6000

 credit contul 311 - 6000

Reflectarea aporturilor efectuate după înregistrarea de stat a

întreprinderii:
a) la suma aporturilor băneşti:

 debit contul 242 - 1000

 credit contul 313 - 1000

b) la suma aporturilor nebăneşti:

 debit contul 123 - 3000 (mijloacele fixe alocate în capitalul statutar

sunt eliberate de TVA)
 debit contul 213 - 416,67 (500 - (500 : 6)) - fără TVA
 debit contul 211 - 583,33 (700 - (700 : 6)) - fără TVA
 debit contul 217 - 666,67 (800 - (800 : 6)) - fără TVA
 debit contul 534 - 333,33 ((500+700+800)/6)) - la suma TVA
 credit contul 313 - 5000

Pe parcursul activităţii întreprinderii mărimea capitalului statutar poate fi

modificată atît în direcţia de majorare cît şi de micşorare. Modificările
capitalului statutar trebuie să fie adoptate de adunarea acţionarilor
(fondatorilor) şi introduse în documentele de constituire.
 Contabilitatea datoriilor
Datoriile reprezintă surse străine de finanţare a activelor întreprinderii.
În anul 2015 S.R.L,”Prietenia-Agro”a beneficiat de un credit pentru procurarea activelor
circulante, pentru procurarea motorine. Durata creditului fiind de 9 luni, deasemenea
acesta a fost achitat în perioada lunei octombrie.
 Se reflectă creditul bancar luat de la ,,ProCreditBank,,S.A.
Dt 242 Ct 511 S 70000 lei.
 Se reflectă suma dobînzii bancare:
Dt 714 Ct 511 S 8336,24 lei
 Achitarea creditului bancar:
Dt 511 Ct 242 S 78336,24 lei

Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt şi lung sînt destinate respectiv
conturile: 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe termen
scurt pentru salariaţi”, 411 “Credite bancare pe termen lung”, 412 “Credite bancare
pe termen lung pentru salariaţi”.
La primirea creditelor bancare se întocmesc formulele contabile:

 debit conturile 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută naţională”, 243

“Conturi curente în valută străină”,
 credit conturile 411 “Credite bancare pe termen lung”, 412 “Credite bancare
pe termen lung pentru salariaţi”, 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512
“Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”

La calcularea dobînzilor pentru creditele pe termen lung şi pe termen scurt primite

se întocmeşte:

 debit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale”– atunci cînd dobînda se

constată ca cheltuieli ale perioadei (conform metodei recomandate de SNC
23 “Cheltuieli privind împrumuturile”),
 debit conturile 111 “Active nemateriale”, 112 “Active nemateriale în curs de
execuţie”, 121 “Active materiale în curs de execuţie”, 211 “Materiale” – în
cazul capitalizării dobînzilor în valoarea dobînzilor (conform metodei
alternative admisibile stabilite de SNC 23),
 credit conturilor 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite
bancare pe termen scurt pentru slariaţi”
 Contabilitatea veniturilor
Venitul reprezintă afluxul de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune
rezultat în procesul activităţii ordinare a întreprinderii sub formă de majorare a
activelor sau diminuare a datoriilor care conduc la creşterea capitalului propriu cu
excepţia sporurilor de la contribuţiile proprietăţii întreprinderii.
Venitul se evaluează la valoarea venală primită sau care urmează a fi primită
scăzîndu-se rabaturile comerciale admise de întreprindere.

La întreprinderea SRL Prietenia.Agro la finele perioadei de gestiune se execută

procesul de închidere a conturilor, manifestîndu-se prin trecerea sumelor
acumulate din conturile de venituri şi cheltuieli în contul 351 „Rezultat financiar
total”. Acest cont se utilizează numai la finele anului de gestiune pentru
generalizarea veniturilor şi cheltuielilor realizate în cursul anului şi determinarea
rezultatelor financiare din toate tipurile de activităţi ale întreprinderii (operaţională,
de investiţii, financiară).
Profitul net al întreprinderii SRL Prietenia-Agro reprezintă suma de bani
care rămîne după impozitare. Rapoartele financiare ale cooperativei cuprind
informaţia sistematizată privind evenimentele care influenţează activitatea
cooperativei, precum şi operaţiunile economice ale acesteia. Scopul
întocmirii rapoartelor financiare îl constituie prezentarea unei informații
accesibile utilizatorilor externi şi interni privind situaţia patrimonială şi
financiară a întreprinderii.
Pentru a avea venituri entitatea desfășura următoarele genuri de activitate:
 Cultura plantelor cerealiere, tehnice și a plantelor furajere.
 Cultura cerealelor și leguminoaselor boabe, producerea semințelor.
 Cultura sfeclei de zahăr și a semințelor.
 Cultura plantelor oleaginoase și a semințelor.
 Cultura plantelor furajere și a semințelor.
 Cultura legumelor, pomicultura și creșterea producției de pepinieră.
 Comerțul cu ridicata al produselor agricole.
 Comerțul cu ridicata al cerealelor, semințelor și furajelor.
 Comerțul cu ridicata al legumelor și fructelor.
 Comerțul cu ridicata pe bază de tarife sau contracte.
 Alte servicii în creșterea producției agricole.

La finele fiecărei perioade de gestiune suma profitului net se reflectă în Raportul privind
rezultatele financiare şi se trece în Bilanţul contabil.
In continuare vom urmări metodologia incheierii contului 351„Rezultat financiar total”
La finele anului de gestiune în acest cont se trec:
1. în debit – cheltuielile suportate în timpul anului;
2. în credit – veniturile întreprinderii în timpul anului.
La înregistrarea veniturilor se întocmesc formulele:

 debit conturile 611, 612, 621, 622, 623,

 credit contul 351.

La înregistrarea cheltuielilor se întocmesc formulele:

 debit contul 351,

 credit conturile 711, 712, 713, 714, 721, 722, 723, 731;

În cazul în care rulajul creditor al contului 351 “Rezultat financiar total” depăşeşte

rulajul debitor întreprinderea obţine profit şi la această sumă se întocmeşte formula
contabilă:

 debit conturile 351,
 credit contul 333.

În cazul în care rulajul debitor al contului 351 “Rezultat financiar total” depăşeşte

rulajul creditor întreprinderea obţine pierdere şi la această sumă se întocmeşte
formula contabilă:

 debit contul 333,
 credit contul 351.

Pentru realizarea producției grîu la 3 august 2017 a fost întocmit un contract între
SRL”Prietenia-Agro”și SA „Elevator Kelley Grains”,cantitatea fiind de 286.909
tone, prețul efectiv pentru o tona fiind de 1750 lei,prețul unitar 1120 lei.
 Dt 221 Ct 611 - 502090.75 lei
 Dt 242 Ct 221 - 502090,75 lei
 Dt711 Ct216 – 321338,08 lei
La finele perioadei de gestiune are loc închiderea conturilor de venituri şi
cheltuieli prin intermediul contului 351 „Rezultatul financiar” întocmindu-se
formulele contabile: închiderea conturilor de venituri se face prin debitarea lor
în corespondenţă cu creditul contului 351 „Rezultatul financiar total” formula
este:Dt 611 Ct 351 502090,75 lei
Dt 351 Ct711 321338,08 lei

Închidem contul 351 cu 333 Profit net(pierdere net)al perioadei de gestiune.

Dt 351 Ct 333 180752,67 lei (502090,75 lei-321338,08 lei) Profit

Contabilitatea cheltuielilor
Cheltuielile reprezintă totalitatea mijloacelor utilizate de întreprindere pe parcursul
perioadei de gestiune care nu sînt legate nemijlocit de procesul de producţie şi
suma cărora se scade din venituri la determinarea rezultatului financiar al
întreprinderii.
Cheltuielile se clasifică pe tipuri de activităţi:

 cheltuieli ale activităţii operaţionale

 cheltuieli ale activităţii investiţionale
 cheltuieli ale activităţii financiară
 pierderi excepţionale

La cheltuielile întreprinderii se referă şi cheltuielile privind impozitul pe venit, însă

acestea nu se includ în nici una din tipurile de activităţi enumerate anterior şi în
rapoartele financiare se reflectă distinct.
În componenţa cheltuielilor din activitatea operaţională intră:

 costul vînzărilor
 cheltuielile comerciale
 cheltuielile generale şi administrative
 alte cheltuieli operaţionale

SRL Prietenia-Agro ca şi orice altă întreprindere, nu poate funcţiona fără servicii

de aprovizionare cu energie electrică, energie termică, reparaţie, etc. care nu pot fi
prestate mereu de terţi. Consumurile producţiei de bază se subdivizează în
consumuri directe şi indirecte. În componenţa consumurilor indirecte de producţie
se includ consumurile privind întreţinerea şi deservirea utilajului şi încăperilor
secţiilor, salariile personalului administrativ al secţiilor cu contribuţiile pentru
asigurările sociale, amortizarea mijloacelor fixe şi altele.
Evidenţa costurilor indirecte de producţie se duce într-un formular nr. 14-AGR. În
darea de seamă costurile indirecte de producţie sînt repartizate pe baze de costuri
indirecte de producţie şi anume:
1. consumuri şi cheltuieli privind retribuirea muncii
2. contribuţii privind asigurările sociale de stat şi asigurările medicale
obligatorii
3. consumuri şi cheltuieli materiale
4. consumuri şi cheltuieli aferente serviciilor şi lucrărilor prestate de terţi
5. amortizarea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale
 6. arendarea terenurilor agricole cu destinaţie de producţie
7. cheltuieli pentru deplasări
8. impozite, taxe, plăţi (cu excepţia impozitului pe venit)
9. cheltuieli privind dobînzile pentru credite şi împrumuturi
10.alte consumuri şi cheltuieli
11.suprafaţa terenurilor agricole

În cazul reflectării valorii de bilanţ a produselor comercializate se întocmeşte

corespondeţa:
Dt 711 Ct 216
Reflectarea valorii materialelor utilizate pentru nevoile gospodăreşti ale
secţiilor:
Dt 821 Ct 211 în sumă: 64036 lei
Calcularea salariilor muncitorilor încadraţi în activitatea secţiilor auxiliare
aparatului administrativ şi personalului de deservire al secţiilor, precum şi
reflectarea contribuţiilor pentru asigurările sociale:

Dt 821 Ct531 în sumă: 5105 lei

Dt 821 Ct 533/541 în sumă: 1583 lei

Contabilitatea managerială
Producţia în curs de execuţie cuprinde bunurile care n-au trecut toate fazele
procesului de producţie, nefiind încă nici producţie finită, nici semifabricat.
Pe parcursul perioadei de gestiune producţia în curs de execuţie se reflectă în
conturile clasei 8 (811, 812) şi se ia în calcul la determinarea costurilor efective a
producţiei fabricate serviciilor prestate.
În contabilitatea financiară producţia în curs de execuţie se reflectă numai la
sfîrşitul perioadei de gestiune în momentul întocmirii rapoartelor financiare.
În acest scop se foloseşte contul de activ 215 “Producţie în curs de execuţie”.
În debitul acestui cont se reflectă costul producţiei în curs de execuţie la sfîrşitul
perioadei de gestiune, iar în credit – decontarea valorii de bilanţ a producţiei în
curs de execuţie la începutul perioadei de gestiune. Soldul este debitor şi reflectă
valoarea producţiei în curs de execuţie la finele perioadei de gestiune.
Întreprinderea SRL”Prietenia-Agro”dispune de următoarele date:
Stoc iniţial de produse în curs de execuţie 12 300 lei
Consumuri de materiale pentru fabricarea producţiei 85 360 lei
Consumuri privind retribuirea muncii 24 600 lei
Contribuţii de asigurări sociale şi medicale 7 380 lei
Consumuri de energie electrică prestată de terţi 8 500 lei
Costul produselor finite predate la depozit 127 210 lei
Stoc final de produse în curs de execuţie 10 930 lei
Valoarea de vînzare a produselor finite vîndute, inclusiv TVA – 20 % 28 200 lei
Costul produselor vîndute 17 500 lei
În baza acestor date vor fi întocmite următoarele formule contabile:
1. Trecerea soldului iniţial a producţiei în curs de execuţie la conturile
contabilităţii de gestiune:

 debit contul 811 „Activităţi de bază” 12 300 lei

 credit contul 215 „Producţie în curs de execuţie” 12 300 lei

2. Acumularea consumurilor de producţie:

 debit contul 811 „Activităţi de bază” 125 840 lei

 credit cotul 211 „Materiale” 85 360 lei
 credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea
muncii” 24 600 lei
 credit contul 533 „Datorii privind asigurările” 7 380 lei
 credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale” 8 500 lei

 
Suma TVA aferentă energiei electrice consumate se înregistrează prin formula
contabilă:

 debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 1 700 lei

 credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale” 1 700 lei

Reflectarea costului efectiv a produselor finite:

 debit contul 216 „Produse finite” 127 210 lei

 credit contul 811 „Activităţi de bază” 127 210 lei
Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la finele perioadei de gestiune în
contul contabilităţii financiare:

 debit contul 215 „Producţie în curs de execuţie” 10 930 lei

 debit contul 811 „Activităţi de bază” 10 930 lei

Reflectarea venitului obţinut din vînzarea produselor finite:

 debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor

comerciale” 23 500 lei
 debit contul 611 “Venituri din vînzări” 23 500 lei

Calcularea TVA aferent produselor vîndute:

 debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor

comerciale” 4 700 lei
 debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” 4 700 lei

Decontarea costului produselor vîndute:

 debit contul 711 “ Costul vînzărilor” 17 500 lei

 debit contul 216 “Produse” 17 500 lei

Astfel, contul 811 „Activităţi de bază” la finele perioadei de gestiune nu are sold.

Contul 821 „Consumuri indirecte de producţie” este destinat generalizării
informaţiei privind consumurile aferente deservirii şi gestiunii subdiviziunilor de
producţie a întreprinderii.
Costuri indirecte de producţie – costuri legate de gestiunea şi deservirea
subdiviziunilor de producţie ale entităţii
În acest cont se reflectă următoarele operaţii economice:
Calculul retribuirii muncii şi contribuţiilor de asigurări sociale personalului
administrativ-tehnic a secţiei de producţie
Dt 821 Ct 531 18540lei
Dt821 Ct533 1946,7 lei
Reflectarea cheltuielilor privind reparaţia curentă a mijloacelor fixe şi deservirea
secţiei de producţie:
Dt 821 Ct 211 9850 lei
Dt 821 Ct 812 2300 lei
Dt 821 Ct 531 5000 lei
Trecerea la cheltuieli a consumurilor indirecte de producţie constante din cauza
neînsuşirii capacităţii normative de producţie.

 Dt 714 Ct 821 9800 lei

Repartizarea consumurilor indirecte de producţie în costul produselor fabricate,

serviciilor prestate: Dt 811 Ct 821 42352 lei

Perfectarea rapoartelor financiare

In activitatea sa entitatea SRL”Prietenia-Agro” la sfîrșitul perioadei de gestiune are
loc închiderea conturilor in felul următor : trecerea sumelor acumulate din
conturile de venituri şi cheltuieli în contul 351 „Rezultat financiar total”.
Întocmirea rapoartelor financiare constituie principala etapă de finalizare a
procesului contabil. Rapoartele financiare reprezintă totalitate sistematizată de
indicatori ce caracterizează situaţia patrimonială şi financiară, existenta şi fluxul
capitalului propriu şi al mijloacelor băneşti ale entităţii pe o perioadă de gestiune.
De menţionat faptul că bilanţul contabil şi raportul privind fluxul capitalului
propriu au un caracter static deoarece prezintă situaţia patrimonială la un moment
dat, de obicei la sfîrşitul trimestrului sau anului, pe cînd raportul privind rezultatele
financiare şi raportul privind fluxul mijloacelor băneşti au un caracter dinamic,
deoarece prezintă fluxurile cumulate pe parcursul perioadei de gestiune.
La înregistrarea veniturilor se întocmesc formulele:

 Debit conturile 611, 612, 621, 622, 623 2331064 lei

 Credit contul 351. 2331064 lei

La înregistrarea cheltuielilor se întocmesc formulele:

 debit contul 351, 303000 lei

 credit conturile 711, 712, 713, 714, 721, 722, 723, 731; 303000 lei

La finele anului se se compară în cazul în care rulajul creditor al

contului 351 “Rezultat financiar total” depăşeşte rulajul debitor
întreprinderea obţine profit,dar din anumate la entitate observam ca obtine
pierdere la produsul mazăre in valoare de- 698936 lei

Pentru aceasta de întocmește formula contabilă

Dt 333 Ct351 (-698936)

 Analiza programului de productie si
comercializare
Activitatea de producţie şi comercializare = obiective importante ale unei firme, indiferent
de forma de proprietate, deoarece, prin aceasta se realizează bunurile şi serviciile necesare
satisfacerii nevoilor individuale şi sociale.
Aprecierea generală a îndeplinirii programului de producție și comercializare
Această etapă a analizei se efectuează prin compararea indicatorilorde volum in dinamică
și față de nivelul programat.Un rol semnificativ îl are compararea diferiților indicatori ai
volumului pentru a evita cauzele generale care au provocat modificările absolute și relative
la fiecare indicator in parte.Pentru aceasta se utilizează urmatorul tabel analitic

Aprecierea generală a îndeplinirii programului de producție și comercializare tttt

Tabel Nr.3
An de gestiune Abaterea absolută În % față de:
Anul Față de Față de Anul
Indicatorii precedent Progr. Efectiv prec. progr. prec. Programat
1.VPF la prețuri
comparabile ,lei 4592413 4620040 4693211 +100798 +73173 102.20 101.58
2.VPF la prețuri
curente ,lei 4763214 4801390 4871312 +108098 +69922 102,26 101,45
3.VPF la prețuri
programate ,lei 4782132 4791328 4821214 +39082 +29891 100.81 100.6
4.Venitul din
vînzări,lei 4691897 5032000 5342451 +650554 +310451 113.86 109.16
5.Valoare vînzărilor
nete,lei 4682394 4711291 4809273 +126879 +97982 102.70 102.08

Concluzie:În urma calculelor efectuate la întreprinderea SRL”Prietenia-Agro”

observăm o majorare a VPF la preturi comparabile in anul de gestiune efectiv față
de precedent sa majorat cu 73173 lei,sau sau cu 2,20%fată de precedent.LA fel sa
majorat și fata de anul de gestiune programat cu 100798 lei sau cu 1,58% față de
efectiv.La fel sau majorat si VPF la preturi curente cu 108098lei si respective
69922 lei față de perioada programată,VPF la preturi programate sa majorat cu
39082 lei și respectiv cu 29891 lei față de perioada programată.Foarte bine ne este
redată majorarea venitului din vînzări cu 3401028 lei fată de perioada precedentă si
această majorare constituie 13.86%,dar efectiv fată de programat la fel sa majorat
cu 3104518 lei aceasta reprezentind 9,16%.Valoarea vînzărilor la fel sa majorat cu
 126879 lei față de perioada precedent si cu 97982 lei față de programat.În final pot
afirma că situația programului de producție si comercializare la entitatea analizată
este bună,întreprinderea activeaza intr-un regim foarte bun.

Analiza factorilor de productie si eficientei

utilizării acestora

Date inițiale pentru analiză

Tabel Nr 4

Semne Anul de gestiune

convențional Abatearea
Programat Efectiv
Indicatorii e
1.Fondul de timp utilizat ,
Th 130887.2 153276,3 +22389,1
om-ore
2.Nr. mediu scriptic de
Nm 109 127 +18
lucrători ,om
3.Nr.mediu de zile lucrate
Z 152 149 -3
de 1 lucrător ,zile
4.Durata medie a zilei de h 7,9 8,1 +0,2
lucru ,ore

Concluzie : În urma analizării datelor, la SRL”Prietenia-Agro”,observăm ca

Fondul de timp utilizat sa majorat cu +22389,1om ore, Nr. mediu scriptic de in
perioada efectivă sa majorat cu 18 lucrători,dar sa redus Nr.mediu de zile lucrate
de 1 lucrător cu 3 zile,sa majorat 0,2 ore durata medie a zilei de lucru.După prima
etapă de analiză a factorilor de producție rezultatul este foarte bun,dar pentru o
analiză factorială mai eficientă ,vom utiliza metoda diferențelor absolute.

Calculul și aprecierea influenței factorilor de muncă asupra modificării

fondului de timp utilizat la SRL”Prietenia-Agro Tabel Nr5

Denumirea Metoda de
factorilor calcul Calculul influenței Rezultatul infuluenței
ModificareaNm,o a*b*c
m 18 * 152 * 7,9 +21614,4
Modificarea Z,zile a* b*c -3 * 127 * 7,9 -3009,9
Modificarea h,ore a*b* c 127 * 149* 0,2 +3784,6
TOTAL X X +22389,1

Concluzie: După efectuarea a celei dea doua etapă,observăm ca la majorarea

Fondul de timp utilizat au avut o influență pozitivă cu +22389,1
om/ore,modificarea Nr. mediu scriptic de lucrători cu persoane a dus la
majorarea Fondul de timp utilizat cu +21614,4 iar modificarea Nr. mediu scriptic
de lucrători micțorarea cu -3009,9.Modificarea Nr.mediu de zile lucrate de 1
lucrătora dus la majorarea cu înca +3784,6.
În final observăm încă un indicator favorabil al entitații analizate
Analiza productivității muncii pe gospodărie începe cu :
Analiza productivității medii anuale a unui salatiat
Analiza productivității medii anuale a unui muncitor
Vom efectua analiza productivității muncii pe anul 2017 la SRL”Prietenia-Agro”

Aprecierea generală a productivității muncii pe anul 2017 la

SRL”Prietenia-Agro”
Tabelul Nr6

Semne Anul de gestiune În% față de

Indicatori convenț. Programat Efectiv Abaterea(+;-) nivelul prog
1.Volumul producției
fabricate,lei VPF 10766 11564 +1008 1007.412
2.Numărul mediu scriptic al
salariaților,om Ns 180 183 +3 101.67
3.Numărul mediu scriptic al
muncitorilor ,om Nm 109 127 +18 116,51

4.Ponderea muncii, % Pm 60,55 69,39 +8,84 114,599

5.Productivitatea medie
anuală a unui salariat ,lei Ws 260500 257436,6 -3063,4 98,82
6.Productivitatea medie anuală
a unui muncitor ,lei Wm 430183,486 370951,968 -79231,518 86,23

Formule utilizate :
Pm=Nm/Ns*100% Ws=VPF/Ns
Wm=VPF/Nm Ws=Wm*Pm
În% față de nivelul programat=Efectiv/Programat*100%
 Concluzie : După calcularea indicatorilor privind aprecierea general a
productivității muncii la SRL”Prietenia-Agro” putem menționa că în perioada
efectivă comparativ cu perioada programată ponderea muncii s-a majorat cu +8,84.
Productivitatea medie anuală a unui salariat s-a micșorat -3063,4 lei in perioada
efectivă și acest fapt se datorează majorării numărului de salariați cu 3 lucrători.
La fel o macșorare destul de semnificativă a înregistrat productivitatea medie
anuală a unui muncitor care sa mișorat cu-79231,518 lei.

.
Conducându-ne după relația Ws=Wm*Pm ,putem calcula influența acestor doi factori de
care depinde productivitatea medie anuală a unui salariat .
În procesul analizei vom aplica metoda substituției în lanț.

Calculul influenței factorilor asupra Ws Tabelul Nr7

Nr. Factorii Calculul Mărimea Cauzele

d/o Nr.subst. Pm Wm Ws influenței influenței infl.
1 0 67.391 496169.161 33437335.93 -   -  -
33863049.07-
2 1 68.249 496169.161 33863049.07 33437335.93 +425713.14  Pm
34315030.46-
502791.696
3 2 68.249 34315030.46 33863049.07 +451981.39 Wm 
          +877694.53  

Concluzie: În urma calculelor efectuate putem observa că ambii factori au influențat

pozitiv asupra majorării productivității medii a unui salariat,ponderea muncii a condus cu
majorarea +425713,14lei,la fel a fost majorat si productivitataea medie anuală a unui
muncitor cu +451981,39 lei.În final pot menționa că la stadiul Aprecierea generală a
productivității muncii la intreprinderea data este la un nivel înalt observăm majorarea
productivității medii a unui salariat acesta fiind un indicator foarte bun.
Analiza costurilor de productie si a cheltuielilor
Aprecierea generală a cheltuielilor perioadei în dinamică Tabelul Nr 8

Anul precedent Anul de gestiune Abaterea

Indicatori suma % suma % suma %
1.Cheltuieli de
distribuire 17890 0,19 18900 0,20 1010 +0,01
2.Cheltuieli
administrative,lei 3980210 40,14 3810420 40,14 -786858 0
3.Alte cheltuieli din 5916430
activitatea
operațională,lei 59,67 5664310 59,66 -252120 -0,01
4.Cheltuielile
perioadei-total,lei 9914530 100 9493630 100 -420900 X
Concluzie : În baza tabelului de mai sus putem observa că cheltuielite totale ale
perioadei date s-au micșorat în anul de gestiune Nomparative cu anul precedent cu
-420900 lei.
Această micșorare a cheltuielilor se datorează mișorării altor cheltuieli din activitatea
operațională cu 252120lei în anul de gestiune .
Cheltuelile de distribuire sau majorat cu 1010 lei dar acest fapt nu a avut o influență
mare.La fel este bine venit și faptul că cheltuelile administrative sau micșorat cu 786858
lei acest factor a avut cea mai mare influență asupra Aprecierea generală a cheltuielilor
perioadei în dinamică
Analiza structurii cheltuielilor entității pe feluri de activități
în dinamică
Tabelul Nr9
Indicatorii Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (+;-)
suma % suma % suma %
1. Cheltuieli ale 5916430 89,13 5866890 89,77 -49540 0.64
activității operaționale
total
1.1 Costul vînzării 1798220 -  1834990  - 36770 - 

1.2 Cheltuieli de 17890 - 18900 - 1010 X

distribuire
1.3 Cheltuieli 3980210  - 3810420 -  -169790 -
administrative
1.4 Alte cheltuieli 120110 -  202580 -  +82470  -
operaționale
2. Cheltuieli ale altor 721550 10,87 668000 10,23 -53550 -0,64
activități total
2.1 Cheltuieli cu active 201150 -  154890  - -46260  -
imobilizante
2.2 Cheltuieli financiare 320250  - 332560  - 12310  -
2.3 Cheltuieli 200150 - 180550 - -19600 X
excepționale
3. Total cheltuieli (1+2) 6637980 100 6534890 100 -103090 X
Concluzie:Din tabelul analizat observăm ca total cheltueli sau micșorat cu-103090
acest fapt incăodată ne relevă lucrul eficient la întreprindere,această micsorare se
datorează in primul reducerii semnificative a cheltuelilor administrative cu
-16979 lei,pe cind costul vînzărilor sa majorat cu 36770 lei si alte cheltueli
operationale sau majorat cu 82470 lei.Din tabel rezultă că cheltuelile ale altor
activițăți sau redus cu -53550 lei acest indicator enorm a influențat total cheltueli,la
rîndul sau micșorarea acestui indicator a fost influențată de micșorarea Cheltuieli
cu active imobilizante cu -46260 lei si a Cheltuieli excepționale -19600 spre
deosebire de Cheltuieli financiare care sau amjorat cu 12310 lei însa această
majorare nu a avut o mare influență asupra indicatorului general.
 Analiza profitului(pierderii)si
rentabilitatii
Aprecierea dinamicii si structurii profitului(pierderii) pina
la impozitare
Masa profitului total obținut de entitate nu este omogenă,in componența intrind
rezultate di activități și operații diferite .Aceste activități diferite de cint redate in
următorul tabel analitic pe care îl vom analiza in continuare Tabelul Nr10
Anul precedent Anul de gestiune Abaterea
Indicatorii suma % suma % suma %
1.RAO -650580 126.60 3605500 98.6 4256080 28
2.RAI 120205 -23.39 60052 1.64 -60153 25.03
3.RAF 15008 -2.92 -12054 -0.33 -27062 2.59
4.RE 1500 -0.3 3210 0.09 1710 0.39
5.PPGI -513867 100 3656708 100 4170575 X
Concluzie:In urma calculelor efectuate in tabelul de mai sus observăm o bruscă
majorare a PPGI-ului cu 4170575lei,in primul rind această majorare a PP GI-ului
se datorează majorari RAO(rezultatul din activitatea operațtională) cu 4256080 lei
care in anul precedent a înregistrat o perdere de -650580 lei. RAI(rezultatul din
activitatea de investiții) sa redus cu -60153 lei,la fel o reducere nesemnificativă o
observăm și in RAF(rezultatul din activitatea financiară) cu -27062 lei,o majorare
observăm si la RE(rezultatul din activitatea exceptional) cu 1710 lei.Rezultatul la
acest capitol al analizei este favorabil pentru întreprindere,dar necătind la acest fapt
entitata trebue să acorde atenție la rezultatele negative obtinute la RAI-(-60153lei)
și a RAF(-27062)lei.
 Aprecierea in dinamica a marimii si structurii
profitului(pierderii)din actiivitatea neoperationala
Tabelul Nr 11

Anul precedent Anul de gestiune Abaterea Rezultatul influentei

Indicatorii suma suma suma

1.PB 5208004 6848900 +1640896

1640896
2.Alte venituri din
activitatea 6585310 7548950 +963640
operationala 963640
3.Cheltuieli de 17890 18900
distribuire 1010 +1010
4.Cheltuieli 3980210 3810420 -169790
administrative -169790
5.Alte cheltuieli din -82470
activitatea
operationala 120110 202580 82470
6.Profitul(pierderea) X
din activitatea 7675104
operationala 10365950 2690846
Balanta influentei factorilor:1640896+963640+(-1010)+169790+(-82470)=+2690846 lei
Concluzie:La întrprinderea analizată majorarea profitului brut și diminuarea altor
cheltueli din activitatea operațională au contribuit la majorarea profitului din
activitatea operațtională cu +1640896 lei.Majorarea altor venituri din activitatea
operațională cu +963640 lei și sporirea cheltuelilor de distibuire cu 1010 lei și a
reducerea cheltuelilor administrative cu -169790 au majorat Profitul din activitatea
operațională.Acest fapt incă odată ne demonstrează că in activitatea sa
itreprinderea duce o acctivitate eficientă.
Rentabilitate-indicator al eficientei economice
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea
1.Venitul din vînzări ,lei 7006224 8683890 1677666
2.Costul vînzării,lei 1798220 1834990 36770
3.Profitul brut ,lei 5208004 6848900 1640896
4.Rentabilitatea VV,
%(3/1*100%) 11.23 15.20 +3,97
Concluzie.În urma calculelor efectuate majorarea venitului din vînzări cu 1677666
lei,la fel sa majorat și costul vînzărilor cu 36770 lei.Majorarea V.V din vînzări a
dus și la majorarea Profitului brut cu -1640896 lei.Aceasta la rîndul său a dus
majorarea rentabilității Venitului din vinzări cu +3,97%.Acest lucru este favorabil
pentru activitatea intreprinderii deoarece ea obține beneficiu economic.
 CONCLUZII ȘI PROPUNERI
In urma efectuării practice la întreprinderea SRL”Prietenia-Agro” pot afirma că
întreprinderea deține un potential economic enorm,întreprinderea activează într-un
regim normal fară pierderi economice .În activitatea sa intreprindera deține releții
economice favorabile cu multe intreprinderi din Țara cit și peste hotare .
Dupa parerea mea această întreprindere reprezinta un model de success pentru alte
întreprinderi deoarece ea activează conform normelor și standartelor naționale in
contabilitate,folosirea corectă a terenurilor agricole,a tehnicii și îsi extinde
activitatea nu doar limitînduse la domeniul agricol.
Deja de 10 ani entitatea participă la diferite tipuri de expozitie cu produsele sale
agricole,acest fapt ne demonstreză calitatea înaltă a produselor.
Suprafața enormă oferă posturi de muncă populatiei din patru sate.
Din punct de vedere economic și financiar intreprinderea in contabilitate deține
unele neajunsuri,chir folosește unele metode vechi de repartizare a costurilor.
Necătind la toate meritele intreprindere mai are nevoie de unele imbunătățiri prentu
care imbunătățite sper să aducă un aport la beneficiul economic.
Pentru aceasta pot propune următoarele :
-Trecerea la ultemele norme si standarte in contabilitate care va imbunătați regimul
de activitate si folosirea mai eficientă a timpului de muncă
-Stimularea personalului prin acordrea foilor de odihnă pentru cei mai sîrguinciosi
-Crearea unor oferte favorabile pentru tinerii specialiști, o cotă mare de lucrători au
o virstă pensionră.
-Întocmirea complectă a tuturor documentelor primare
-Oferirea informației complete la tineriri specialisti