Caracteristica general a gospodriei. Sarcinile principale ce stau n faa S.R.L. Stncui' sunt urmtoarele: 1. Pregtirea specialitilor calificai 2.

Sporirea volumului produciei agricole cu cheltuieli minime. 3. Ridicarea n permanen a calificaiei specialitilor din agricultur. S.R.L. Stncui cu sediul n satul aptebani r-nul Rcani a fost fondat de ctre 7 fondatori la 15 august 1997 cu numrul 1004602009790. Capitalul statutar al ntreprinderii constituie 114140 lei.ntreprinderea a fost creat pentru desfurarea activitii menite i anume dezvoltarea activitii agricole practicat de societate pe parcursul mai multor ani.Activitatea principal a societii este creterea produciei agricole i prestarea serviciilor agrotehnice pe piaa intern. ntreprinderea prelucreaz anual 1996 ha terenuri agricole pe care cresc n special gru, soie, porumb, floara soarelui, sfecl de zahr, fructe, iar restu 170 ha constituie plantaia de meri.S.R.L Stncui este situat n zona de Nord Vest a Republicii Moldova cu o distan de 28 km de centrul raional Rcani i 198 km de centrul republican.Raionul agroclimatic n care se afl ntreprinderea se caracterizeaz prin temperaturi de var i prin ierni relativ scurte cu puin zpad. Temperatura medie anual constituie + 22 0 C, temperatura maxim + 38 0 C, minim 22 0 C.Clima este favorabil activitii agricole.Perioada de vegetaie a majoritii culturilor constituie 200 zile, fiind suficient pentru coacerea recoltei.Relieful n majoritatea cazurilor este deluros. n structura principal a solurilor o cot nalt o dein ciornozomurile tipice cu o bonitate medie de 72 0 ha. Terenurile arendate sunt amplasate compact, aceasta uurnd considerabil prelucrarea lor.Terenul este arendat de la propietarii de cote valorice din satele Mlieti, Hiliui i aptebani ale raionului Rcani.Piaa de desfacere a produselor ntreprinderii este preponderent piaa intern, clienii fiind formati din ntreprinderi ale republicii de colectoare de cereale, culturi tehnice, legume i ntreprinderi locale care se ocup cu achiziionarea fructelor. n calitate de clieni ai ntreprinderii pot fi enumerai S.A Cupcini ntreprinderea Selecia din s.Ruel ce achiziioneaz porumb
1

pentru semine, S.A Floarea Soarelui din Bli i Fabrica de conserve din Cupcini.Tendina principal a ntreprinderii este pstrarea proproiilor existente ceea ce influeneaz la creterea eficienei economice, a activitii ei. S.R.L Stncui defoar o activitate care se deosebete prin strategiile aplicate de celelalte ntreprinderi cu profil asemntor din zon. Concurena este reprezentat prin mai multe gospodrii mici care se ocup cu creterea produciei agricole i prestarea serviciilor agrotehnice, ns S.R.L Stncui ocup poziia de lider n regiunea n care desfoar activitatea. Acest lucru se datoreaz nemijlocit faptului c n fruntea ntreprinderii ca fondator principal se afl Irimciuc Alexandru, care a iniiat afacerea mpreun cu ali 7 fondatori, specialiti calificai n agricultur, cu o bogat experien n creterea produciei agricole.Sectorul de contabilitate este condus de Banto Constantin care ocup funcia de contabil ef i dispune de o experien bogat n domeniu astfel contribuind nemijlocit la prosperarea afacerii.

Structura organizatoric a ntreprinderii Director

Sectorul agronomiei

Secia de contabilitate

Secia de mecanizare

Agronom-ef

Contabil-ef Contabil casier Contabil pe materiale

Inginer-ef

Brigada de cmp

Atelierul de reparaie

Brigada de tractoare

n fruntea acestei ntreprinderi este directorul ce dirijeaz toate sectoarele pe care le are ntreprinderea. Directorul are att drepturi ct i obligaii pe care trebuie s-i le asume:
2

Directorul societii n limitele competenei sale i n corespundere cu legislaia n vigoare i prezentul statut: - Dirijeaz activitatea curent a societii n corespundere cu programul societii; - Efectueaz diverse tranzacii i ncheie alte acte juridice, deschide n bnci conturi curente i alte conturi ale societii; - Aprob regulamente, instruciuni de funcie ale lucrtorilor societii etc. Sectorul agronomiei este condus de agronomul-ef ce are n rspundere brigada de cmp i brigada de tractoare. El dirijeaz lucrrile ce se efectuiaz n cmp precum procesul de semnare a pmntului i recoltarea roadei, transportarea produciei agricole n depozit i lucrrile de toamn. Secia de contabilitate este condus de contabilul-ef care are ca subalterni 2 contabili cel ajut s duc evidena tuturor operaiunilor economice ce are loc n cadrul ntreprinderii. Contabilul-ef ca i directorul trebuie s semneze toate documentele financiare i de contabilitate. Rspunde pentru veridicitatea evidenelor i drilor de seam. Secia de mecanizare este dirijat de inginerul-ef. n aceasta secie are loc repararea tehnicei agricole.

Componena aparatului contabil n S.R.L Stncui

n conformitate cu Planul de conturi a evidenei contabile activitatea financiar economic a ntreprinderii contabilitatea financiar prezint o sistem de culegere i prelucrare a informaiei despre situaia financiar (existena mijloacelor bneti, mrimea datoriilor, suma creditelor neachitate la timp . a.) i activitatea ntreprinderii n ntregime. Informaia dat se generalizeaz n rapoartele financiare (bilanul contabil, raportul privind micarea capitalului propriu . a.) i este destinat att utilizatorilor interni ct i celor externi.

Pentru

contabilitatea

financiar

este

caracteristic

utilizarea

dublei

nregistrri, respectarea principiilor generale de contabilitate, utilizalarea etalonului valoric , periodicitatea i obiectivitatea. Este o contabilitate centralizat unde din sectoarele de producie lucrtorii mputernicii aduc rapoartele. Statele contabilitii sunt constituite din 4 oameni: Numele, prenumele Banto Constantin Pelin Elena Funcia Experiena n domeniu (ani) 14 Studii
Superioare, inginer mecanic, absolvent UASM Superioare, inginer tehnolog

Sectorul de activitate
Directorul seciei finane

Contabil ef

Contabil

16

ine evidena conturilor 211,216,217, 521,221,534.2

Trihuc Silvia

Contabil, Casier Contabil

14

Medii de specialitate

ine evidena conturilor 531, 241, 534.7 ine evidena conturilor 533,539

Sotnic Larisa

12

Superioare de inginer

Parcursul anilor S.R.L Stncui a dispus de vaste teritorii care ctre anul 2011 au constituit : Suprafaa total 2046 ha inclusive: terenuri arabile -1210 ha multianuale -700 ha alte terenuri -136 ha

Analiznd rezultatele gospodariei pe percursul ultimelor trei ani putem perfecta urmtorul tabel:
4

Indicatorii mrimii ce caracterizeaz SRLStncui sunt:

Indicatorii

Anii

Anul 2013 (9 luni)* n % fa de anii 2011 (9 luni)* 2046 2011 2012

2011

2012

Suprafaa terenurilor agricole, ha Efectivul mediu anual de lucrtori, persoane Valoarea medie anual a mijloacelor fixe de producie, mii lei inclusuv: Mijloce fixe de producie ale activitii de baz Valoarea produciei agricole globale n preuri comparabile ale anului 2012, mii lei Venituri din vnzri, mii lei

2038

2046

100.3

100

200

185

1958

97.50

105.40

7754

11158

11662

150.39

104.51

7754

11158

11662

150.39

104.39

10355

1086

------

13928

17782

8995

64.58*

50.58*

Concluzie: Pe baza datelor analizate i a indicatorilor calculai putem concluziona urmtoarele fapte: suprafaa terenurilor agricole de care dispune S.R.L Stincauti in anul 2013 si 2012 nu sa modificat,pe cind in anul 2013 a scazut cu 8 ha. Efectivul mediu anual de lucrtori ncadrai n agricultur in toti cei 3 ani sa modificat in anul 2013 fata de anul 2011 a constituit 97.5%,iar in anul 2013 fata de anul 2012 a constituit 105.4%.Valoarea mijloacelor fixe este n cretere 2013 fata de 2011 constituie 150.39%,2013 fata de 2012 a scazut si constituie 104.51%. Observm de asemenea c valoarea produciei globale nu sa modificat in cei 3 ani.Astfel venitul din vinzari sa majorat in 2012 fata de 2011 cu 3854 mii lei. Pot meniona c activitatea gopodrii este n cretere inregistrnd valori pozitive lund
5

n consideraie mrirea valorii produciei globale i realizarea ulterioar a produciei din depozit. Eficiena economic a ntreprinderii poate fi dedus din analiza vaniturilor din vnzri. Eficiena economic a ntreprinderii poate fi dedus din analiza vaniturilor din vnzri. Componena structura i dinamica veniturilor din vnzri e prezentat n tabelul de mai jos.

Componena, strucutra i dinamica veniturilor din vnzri la ntreprindere.

Denumirea produselor ramurilor
Cereale total inclusiv: Gru Orz Floarea Soarelui Porumb total inclusiv: Porumb pt. semine Fructe Alte produse vegetale Produse vegetale total

2011 Mii lei %

6161 2457 1036 2801 2668 1795 1154 19 17413 35.38 14..11 5.94 16.08 15.32 10.30 6.62 0.10 100

Anii 2012 Mii lei %

3589 2128 980 2098 481 41 1079 17 11505 31.19 18.49 8.54 18.23 4.18 0.35 9.37 0.15 100

2013 Mii lei %

3159 2476 405 2820 278 5 583 45 46737 6.75 5.29 0.86 0.87 0.59 0.01 1.25 0.10 100

n baza datelor din tabel observm c veniturile din vnzri cresc n dinamic, iar ponderea principal n produsele vegetale o ocup cerealele, n deosebi grul. n 2008 ponderea principal a revenit florii soarelui. n anul 2006 sa nregistrat o cretere considerabil a veniturilor din vnzri comparativ cu anul 2005.

Instructaj pe tehnica securitii

n corespundere cu tehnica securitii la ntreprinderi, n organizaii se petrece instructajul ntroductiv la locurile de munc. Instructajul introductiv trebuie s - l treac fiecare lucrtor din nou intrat la serviciu. Elevii ce trec practica tehnologic de asemenea trebuie s primeasc instructajul introductiv. instructajul introductiv la locul de lucru l petrec conduc torii ntreprinderii, n care urmeaz s lucreze lucrtorul. La instructaj lucrtorii fac cunotin cu particularitile operaiunilor procesului tehnologic n secia dat cu organizarea corect a locului de munc,
6

cu amenajrile i regulile de securita te, n deosebi cu zonele periculoase ale utilajului. instructajul repetat l petrece conductorul seciei n fiecare semestru i nu mai puin o dat n jumtate de an, timpul se determin n dependena de caracterul lucrului i profesiei conductorului de ntreprindere. Instructajul n afara planului la tehnica securitii i sanitriei se petrece n cazul schimbrii procesului tehnologic, ntroducerea tehnicii noi, regulilor noi de securitate. n afara tehnicii securitii a lucrtorilor, anual se petr ece pe program special tehnica primirii lucrului. n rezultatul abaterii de la regimul normal de lucru sau nclcarea regulilor securitii pot s aib loc traume, intoxicaii sau boli profesionale. Dup tipul traumelor exist:

1. Traume chimice. 2. Traume termice. Lucrul pe securitatea antiincendiar la ntreprinderile alimentaiei publice are loc prin contactul inginero tehnic a personalului. Rspunderea pentru securitate la ntreprinderi o duce directorul. n seciile industriale, la depozite, n bir ouri, ce nemijlocit se subordoneaz n ntreprinderi, rspunderea se ataeaz administratorului. Conductorul ntreprinderii este obligat s cear de la lucrtori respectarea regulilor de securitate antiincendiar, n cazuri excepionale a utilajului comercial tehnologic, a sistemului nclzirii i ventilaiei, aprovizionarea energetic i deasemenea respectarea de lucrtori a regulilor antiincendiare pe obiecte, aranjarea corect a materialelor, a produselor industriale .a. La apariia incendiilor sa u a calamitilor naturale este necesar de a lua msuri necesare. Mijloacele antiincendiare se vopsesc n culoare roie, iar ncperile folosite utilizrii acestora cu alb. Respectarea tehnicii securitii i profilaxia antiincendiar la locurile de munc reprezint obligaiunea fiecrui lucrtor al ntreprinderii. Lng locurile de munc se atrn instruciuni cu securitatea deservirii utilajului.

Evidena primar n brigada de cmp.

n procesul de cretere i dezvoltare a plantelor un rol considerabil l au lucrrile agricole care trebuiesc efectuate la timp pentru a obine rezultate majore. Astfel n procesul de producie un rol considerabil aparine tehnologiilor moderne i Parcului de maini i tractoare. SRLStncui dispune de o suprafa de 2046 ha care necesit o prelucrare efecient i corect. Pentru prelucrarea suprafeelor agricole, staiunea didactico-experimental a SRL Stncui dispune de urmtoarele tehnici i utilaje: Tractoare 11: 2- MTZ-80; 1- IUMZ-6; 1 -Cubota M 1- T 150 1 -JD 8345R 1- DT 75 3 -T 70CM 1- T 40A pentru transportarea diferitor produse dup recoltare, de asemenea gospodria dispune de remorci la fiecare tractor. La lucrrile de baz ale solului (aratul, semnatul), gospodria dispune de 13 pluguri PLN-3,5 i 10 cultivatoare KPS-4. La semnatul culturilor cerealiere gospodria dispune de 6 semntori SZ3,6 i 4 semntoare SPC-6 destinat pentru semnarea culturilor tehnice. Pentru recoltarea culturilor cerealiere se folosete combina universal CLAAS TUCANO si SAMPO iar pentru recoltarea porumbului se folosete combina CLAAS TUCANO cu jatca DRAGO 2759. n fiecare zi tractoritilor li se perfecteaz Foaia de parcurs tractorului (Anexa 1), unde se indica cantitatea de motorin din ziua precedent rmas i cantitatea de motorin eliberat,se perfecteaz ntr-un singur exemplar zilnic. n baza lui se efectuiaz aceleai aciuni ca n baza documentului precedent: se calculeaz retribuirea muncii, se caseaz lubrifianii i se determin volumu l de lucrri n tone/km i hectare convenionale i se raporteaz la consumuri, iar la sfritul lunii se deschide Foaia de eviden a muncii i lucrrilor executate(Anexa 2), unde se indic operaia efectuat , volumul de lucru nfptuit i categoria tarifar. n baza Foaia de eviden a muncii i lucrrilor executate(Anexa 3) se ntocmete Foaia colectiv de prezen sau Tabela de pontaj(Anexa 4), care mai apoi se transmite n contabilitate pentru verificarea corectitudinii nregistrrii datelor i calcularea salariului lucrtorilor. Foaia de eviden a tractoristului-mainist(Aenxa5) care se perfecteaz ntrun singur exemplar pe 10-15 zile. n baza lui se calculeaz salariul mecanizatorilor nregistrmduse urmatoarea formul contabil: Dt 811.1 Ct 531
8

Casarea valorii combustibilului folosit la lucrarile executate se face prin urmtoarea formul contabil: Dt 811.1 Ct 211.3 Fia limit de ridicare a valorilor materiale se elaboreaz lunar n dou exemplare, cuprinde informaie despre denumirea produsului eliberat de depozit, cantitatea, unitatea de masura, costul. Foaia de parcurs a tractorului(Anexa 6)se perfecteaz ntr-un singur exemplar zilnic. n baza lui se efectuiaz aceleai aciuni ca n baza documentului precedent: se calculeaz retribuirea muncii, se caseaz lubrifianii i se determin volumul de lucrri n tone/km i hectare convenionale i se raporteaz la consumuri. Mrimea salariului lucrtorilor depinde de categoria tarifar.Calcularea salariului lucrtorilor antrenai n reparaie se efectueaz conform tarifului de 6.51 lei/h, iar mijloacele fixe reparate se iau la eviden n baza Foii de parcurs a tractorului sau Foii de parcurs a camionului(Anexa 7).

La fare
Pentru agricultura este caracteristica o diversitate ampla a conditiilor de pastrare si folosire a produselor obtinute. Aceasta impune necesitatea folosirii unui nr. mare de formulare ale documentelor primare. In functie de conditiile concrete ale indeplinirii, evidenta primara a obtinerii produselor culturilor cerealiere poate fi organizata in mod diferit.La inceputul zilei de lucru pentru fiecare automobil sau tractor la fiecare incarcare combainerul deschide cite un inventar in 3 exemplare, indicind data, subdiviziunea, numarul cimpului , numele de familie si initialele soferului (tractoristului), precum si nr.automobilului. Un exemplar se pastreaza la combainer, al 2-lea la sofer pe parcursul zilei, iar al 3-lea exemplar al documentului prin intremediul soferului se imineaza sefului de arie sau cataragiului. La seful ariei se aduna atitea exemplare ale invenatrilor, cite automobile si au participat la recoltare. Inventarele de expediere a cerialelor si produselor se completeaza in 2 exemplare, unul la combainier si altul la sofer sau tractorist.Modul de utilizare ramine acelasi. Inventarile de receptie a cerialelor si altor produse se deschid intr-un singur exemplar si sepastreaza la seful ariei sau cataragiu- Foaia de transportare a produselor din cimp(Anexa 8). Bonurile soferului nu difera de bonurile combainerului. Toate rechizitele bonurilor, denumirea gospodariei, numele de familie, prenumele si patrimonicul soferului si combinerului, numele lor de pontaj, numarul de inventar al combinei si numarul inmatricularii de stat al automobilului , se completeaza din timp in contabilitate. Ele sint legalizate cu semnatura contabilului-sef si amprenta stampilei. Achizitionarea productiei agricole se face pe baza de bon de uz intern, document care circula doar in interiorul interprinderii. Bonul de consum(Anexa 9) se elaboreaza in 3 exemplare unde indica data, nr. bonului de consum, destinatia incarcaturii. Din cimp productia se transporta la fatare, unde prima destinatie a incarcaturii este cintarirea acesteia. Incarcatura este insotita de tractorist si apoi trimisa cantaragiului. Cantaragiul cintareste productia si inscrie datele obtinute in bon. Cantaragiul, pentru o evidenta stricta a productiei primate, utilizeaza Registrul cantaragiului(Anexa 10) in care se inscrie data, nr. bonului de consum, denumirea produsului, cantitatea. Dupa cintarire productia se descarca la fatare, se curate, iar apoi se citareste pentru a 2-a oara, dupa care se intocmeste un alt bon de consum. Cel de-al doilea bon se iscaleste de director, contabil-sef, cantaragiu si seful de depozit. Primul bon de consum intocmit in 3 exemplare se repartizeaza in felul urmator: un exemplar agronomului, alt exemplar cantaragiului si al treilea exemplar sefului de depozit. Al doilea bon se elaboreaza in doua exemplare, un exemplar se repartizeaza cantaragiului , iar al doilea sefului de depozit. Aceasta din urma contine cantitatea productiei curate, fara impuritati si deseuri.Dupa toate operatiunile efectuate se intocmeste Extras din registru(Aneza 11).
10

Pastrarea producie
Productia Agricola pentru a fi pusa la pastrare trebuie sa fie uscata si sortata, pentru aceasta se intocmeste Actul de uscare si sortare(Anexa 12) , stabileste o comisie din trei persoane: agronomul-sef, seful depozitului si cantaragiul. In acest act se indica productia totala la inceput , apoi cantitatea de deseuri utilizabile si neutilizabile dupa procesul de sortare si apoi cantitatea productiei finite.In fiecare sfirsit de luna se efectueaza Darea de seama , care cuprinde intrarile si iesirile de produse la interpridere . La depozit producia recepionat este nregistrat dup cntrire n Registrul de magazie n care se nscrie denumirea materialului, unitatea de msur, data recepiei, numrul do cumentului n baza cruia producia a fost recepionat, numele persoanei, cantitatea de producie intrat, stocul i semntura efului de depozit si se intocmeste Factura de expeditie fara TVA. Facturile se intoctmesc in 5 exemplare: 1- exemplar-la depozit; 2- exemplar-la destinatarul marfii; 3- exemplar-la organizatia de transport; 4,5- exemplar-se folosesc ca permise la destinatar. Factura conine urmatoarea informatie: denumirea organizatiei, contul bancar fiscal al interprinderii, denumirea organizatiei cumparatoare si conturile ei, denumirea marfii, cantitatea, pretul, suma si iscaliturile contabilului-sef si a directorului. Un alt document se foloseste in procesul de pastrare si anume Fisa limita de eliberare a valorilor materiale(Anexa 13) , ce se face pe un timp mai indelungat. Documentul dat se intocmeste in 2 exemplare ce sint iscalite de contabilul-sef si director. In ea se indica data, denumirea produsului, cantitatea zilnica. Un exemplar se afla la seful depozitului ia 2-lea la destinatar, apoi ei se schimba cu exemplarele. Se foloseste si Acte de transfer da la subdiviziune la alta in cazul predarii productiei finite la materialul semnicer. Pentru acest transfer se alcatuieste o comisie din 3 persoane: director, un specialist si seful depozitului. Se infatuieste un Proces verbal de transfer a productiei finite care se confirma prin iscaliturile membrilor comisiei. In cazul cind este necesar de casat productia Agricola se perfecteaza Actul de lichidare. Petru aceasta se aduna o comisie din 3 persoane: sef de depozit, specialist si un contabil. In acest act se indica cauza lichidarii si cantitatea.

11

Contabilitatea primar a produciei n brigada pomicol

Gospodria S.R.L Stncui are pentru acest sector o suprafaa de:175 ha ocupate cu plantaii multianuale , Inclusiv : semnoase - 130 ha smburoase - 45 ha Brigadierul este persoana care rspunde de procesul de cultivare, de brigada de muncitori care este antrenat n acest proces, execut lucrri manuale necesare n procesul de producere. El rspunde de calcularea salariului muncitorilor. O eviden strict se duce la folosirea ngrmintelor, pesticidelor, materialului semincer pentru fiecare cultur. Gospodria folosete o gam variat de ngrminte dintre care cele mai importante sunt: nitrat de amoniu, azofosc; insecticide dintre care: Actara 25%, Sumi-Alfa 5%, Zolon 35%, Reghent 2,5%; i fungicide dintre care: Cuproxat, Topaz 10%, Impact 25%, Horus 75%. Documentele care se perfecteaz pentru evidena pesticidelor, ierbicidelor, ngrmintelor sunt urmtoarele: Factura de expediie- unde se indic tipul insecticidelor, fungicidelor, unitatea de msur, cantitatea, preul i valoarea, expeditorul i destinatarul. Ea se ntocmete n 5 exemplare. Un alt document este bonul de consum- care se perfectez pentru transmiterea ngrmintelor de la depozit n brigada pomicol i legumicol, n care se indic: cantitatea eliberat, unitatea de msur, preul i valoarea. Pe baza bonurilor de consum se elaboreaz Darea de seam unde se indic tipurile de ngrminte, ierbicide, soldul la nceputul lunii i soldul la sfiritul lunii. Calcularea salariilor lucrtorilor antrenai la lucrarile din brigada pomicol i legumicol se elaboreaz n baza documentului: Foaia de eviden a muncii i lucrrilor executate. n acest document se reflect calcularea salariului lucrtorilor din cultura plantelor. n alte entiti n locul acestui document se folosete Carnetul brigadierului privind munca i lucrrile executate. Un document important n evidena brigzii pomicole este Agenda nregistrrii produciei agricole unde se indic denumirea produselor, masa acestora, cantitatea sortul i calitatea acesteia.Tot aici este menionat persoana care a predat producia faptul fiind confirmat de semntura acesteia. Agenda nregistrrii produciei agricole numit i Jurnalul de intrari a produselor agricole este destinat prezentrii de informaie despre intrarile de produse agricole, i este semnat sau autentificat de ctre brigadierul brigzii pomicole i legumicole. Acest jurnal se folosete pentru determinarea nivelului calitii produciei, datorit indicatorului care este prezent n acest document numit
12

calitatea produciei. La determinarea calitii produciei se ia n consideraie sortul acesteia. Agenda nregistrrii produciei agricole este un document care cuprinde toat informaia despre produs, secie, brigad, i este necesar pentru ducerea evidenei primare a produciei agricole ct mai corect.

13

Contabilitatea primar n brigada de tractoare

Deoarece suprafaa agricol de care dispune gospodria S.R.L Stncui nu este mare, evidena n brigada de tractoare i cea de cmp se duce mpreun. Toate mainile, tractoarele din gospodrie se alimenteaz cu combustibil de la Staia de alimentare a gospodariei, care poate depozita pn la 12t de combustibil. Dar pentru a depozita n incinta gospodriei combustibil, aceasta l procur de la baza petrolier TIREX-PETROL . La procurarea combustibilului, gospodria transfer banii n organizaia dat. Declaraia pentru procurarea este aprobat de conductorul ntreprinderii, i apoi se d comand, iar organizaia TIREX-PETROL elibereaz factura fiscal i factura de expediie n care se indic denumirea lubrifianilor, cantitatea, preul la o unitate, valoarea total a combustibilului. Marfa se depoziteaz n gospodrie. n continuare, dup necesitate, fiecare mecanizator are deschis o Fi limit de ridicare a valorilor materiale, n care se indic numele, prenumele destinatarului, denumirea combustibilului, destinaia lui i prin intermediul cui a fost primit marfa, data, cantitatea, costul. Se afl cantitatea total a fiecrui lubrifiant n parte. Dup aceasta se ntocmete Darea de seam despre circulaia lubrifianilor n luna dat. n aceast dare de seam se nregistreaz soldul la nceputul lunii, intrrile de combustibil, ieirile de lubrifiai i totalurile pe intrri i ieiri, apoi soldul final. Deasemenea se indic denumirea lubrifianilor, cantitatea i suma n lei. Toate fiele limit se anexeaz la darea de seam. Bonul de uz intern se elaboreaz n cazul eliberrii lubrifianilor. n el se indic denumirea, cantitatea, valoarea expeditorului, destinatarului. Fiele limit de uz intern se elaboreaz n 2 exemplare: 1- la tractorist; 2- la depozit. n gospodria S.R.L Stncui evidena lubrifianilor, adic evaluarea acestora n contabilitate se efectuiaz dup metoda FIFO, dar i metoda costului mediu ponderat. Astfel, putem meniona c n cantitatea dat nu este precizat concret o metod de evaluare a stocurilor de lubrifiani.

14

Metodele de calcul a uzurii Mijloacelor Fixe Valoarea de intrare a combinei -412500 lei. Valoarea probabil rmas -10100 lei. Durata funcionrii utile-7 ani. Uzurii calculate 1. 412500 117892,5 2. 412500 84198,82 3. 412500 60134,80 4. 412500 42948,27 5. 412500 30676,66 6. 412500 21907,13 7. 412500 44644,78 Volumul produciei preconizate: 1. 10710 5. 12700 2. 11300 6. 11910 3. 11850 7. 8305 4. 12070 Norma uzrii -14,29%. Perioade Vol. de ntrare Metoda soldului degresiv Perioade 2. 3. 4. 5. 6. 7. Vol. de ntrare 1. 412500 412500 412500 412500 412500 412500 412500 Uzurii calculate 57485,7 57485,7 57485,7 57485,7 57485,7 57485,7 57485,7 Uzurii acumulate 57485,7 114971,4 172457,1 229942,8 287428,5 344914,2 402400 Vol. de bilan 355014,3 297528,6 240042,9 182557,2 125071,5 67585,8 10,100 Uzurii acumulate 117892,5 202091,32 262226,12 305174,40 335848,10 357755,23 402400 Vol. de bilan 294607,5 210408,68 150273,88 107325,61 76651,94 54744,78 10100

Norma uzurii=14,29 x 2 = 28.58

15

Cronometrarea proceselor de munca

Cronometrarea proceselor de munc este un procedeu al managementului de producie, care contribuie la organizarea corect a proceselor de munc n baza principiilor organizrii tiinifice a muncii care sunt: 1. Principiul tiinific copnst n faptul ca organizarea s fie bazat pe realizarea dezvoltrii tehnico-tiinific i a experienei avansate. 2. Principiul complex- prevede ca procesele de organizare corect s fie aplicate in toate domeniile gospodriei. 3. Principiul opionalitaii acest principiu include toate cerinele faa de organizarea procesului de munc ioptimizarea lor. 4. Principiul eficienei economice. 5. Principiul umanist subnelege ca fiecare proces de organizare sa se fac pentru om i pentru binele lui. Etapele cronometrrii proceselor de munc sunt: 1. Specialistul stabilete ordinea i consecutivitatea proceselor de munc ; 2. Cronometrarea proceselor de munc, adic stabilitatea timpului de munc pentru pregtirea proceselor de munc, efectuarea procesului propriu -zis i timpul utilizat pentru ncheierea proceselor de munc, aducerea n ordinea cuvenit a locului de munc. Stabilitatea normelor de lucru i a normelor de consum a materialelor (combustibil, ierbicide, semine); 3. ntocmirea actului de cronometrare a procesului de munc.

Evidenta primara a mijloacelor banesti in contabilitate

16

Modul de folosire i pstrare a mijloacelor bneti n caseria ntreprinderii S.R.L Stncui este reglementat de Regulamentul de gestionare a operaiunilor de cas n economia naional a Republicii Moldova. Legea cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi nr. 845 XII din 13.01.1992 i S.N.C 7. Raportul privind fluxul mijloacelor bneti. n documentele de cas la S.R.L Stncui nu se admit corectri. Mijloacele banesti sunt principala sursa de existenta a unei intreprinderi . Ele reprezinta disponibilitati in casierie, depozite conturi de decontare, valutare si alte conturi la banci. Fluxul mijloacelor banesti reprezinta intrari si iesiri ale mijloacelor banesti. Banii in numerar se acumuleaza in casierie pe diferite cai. Primirea banilor in casierie din contul de decontare de la banca se face in baza documentului numit DELEGATIE care este perfectat de casier si include: denumirea entitatii economice; denumirea bancii; suma cu cifre si litere; destinatia acesteia. DELEGATIA este confirmat prin semnaturile conducatorului si contabilului-sef, apoi se sigileaza cu sigilui entitatii economice. Toate delegatiile sunt cusute in mape si enumerate in mod cronologic. Petru primirea banilor in casierie se intocmeste Dispozitia de incasare, la fel si la incasarea mijloacelor banesti de la persoane particulare pentru productia livrata, lucrari si servicii prestate. Documentul este semnat de contabilul-sef si casier. Platitorului i se elibereaza o parte a dispozitiei de incasare. La primirea banilor din banca acesta nu se perfecteaza. La eliberarea banilor din casieria gospodariei se intocmeste Dispozitia de plata care include: cui si in ce scop sint eliberati banii din casierie; suma data eliberarii; semnatura conducatorului, contabilului-sef si a casierului. Eliberarea banilor se efectueaza doar in ziua perfectarii ei. Dispozitiile de plata si de incasare se inregistreaza inRegistrul de evidenta a documentelor de incsari si plati Apoi ele se transmit casierului, el se semneaza si le vizeaza cu siglilui sau cu inscriptia de minaS-a primit documente de incasare, S-a achitat documente de plata cu indicarea datei. Banii din casierie pot fi eliberati deasemenea cu ajutorul Listei de plata Ea se foloseste la plata salariilor personalului. In partea de sus se inscrie suma totala eliberata. In dreptul numelui de familie a persoanelor ce nu au primit banii se face inscriptia Depunere. Toate dispozitiile de plata si de incasare in casierie se inscriu in Registrul de casa care are numerotate toate paginile, iar pe ultima se indica numarul lor.
17

Se legalizeaza cu sigiliu entitatii econimice si semnaturile conducatorului si contabilului-sef. Inregistrarile se fac prin indigo in 2 exemplare: 1-ramine in registrul de casa; 2-se decupeaza si serveste ca darea de seama a casierului. Inscrierile se fac zilnic, cu calcularea soldului de bani in casierie. Evidenta sintetica a operatiunilor economice din contul 241Casa se tine in Jurnalul-order, El se deschide lunar si se completeaza in baza darilor de seama ale casierului si documentele anexate. La finele fiecarei luni se calculeaza soldul, care serveste ca sold initial la data de 01 a lunii urmatoare. Jurnalul-order si situatia sint semnate de executanti, persoanele care au completat registrele, au efectuat verificarea si inscrierea in ` si de contabilului-sef. Miscarea mijloacelor banesti in conturi din banca si reflectarea operatiunilor date se efctuiaza prin urmatoarele documente: pentru efectuarea controlului asupra miscarii mijloacelor banesti in conturi din banci, unitatile agicole primesc periodic prin intermediul oficiilor postale Extrasele de pe cont ale bancii. La extrase sunt anexate toate documentele primare, in baza carora au fost efectuate operatiile economice (dispozitia de plata, cecuri-dispozitii de plata, cecuri). Extrasele se verifica minuntios apoi se intocmeste corespondenta conturilor pe fiecare operatie. Pentru evidenta sintetica si analitica a acreditivelor de cecuri cu limita de suma, carnete magnetice este prevazut contul 244 Conturi speciale la banci. Evidenta operatiunilor se tine in jurnalul-order, fiind luate la evidenta si date anlitice. Rulajele la sfirsitul lunii se trec in Cartea Mare. Deasemenea intreprinderea poate pastra mijloacele banesti in contul de decontare 242 Conturi curente in valuta nationala. Pentru a deschide un cont de decontare, entitatea economica prezinta in institutia bancara o cerere speciala dupa forma stabilita, semnata de conducator si contabilul-sef. La cerere se anexeaza cartela in 2 exemplare cu modelele semnaturilor si amprenta sigiliului care e autentificata de catre serviciul de notariat. In aceste conturi se acumuleaza mijloace banesti accumulate in urma: comercializarii productiei agricole, lucrarilor executate, servicii prestate clientilor si cumparatorilor; transferarii mijloacelor banesti din casieria intreprinderii agricole; imprumutului bancar pe termen scurt sau lung. Cele mai raspindite forme ale decontarilor fara numerar sint: -decontarile prin cererea-dispozitia de plata; -delegatii -acreditive. La decontarile prin cererea-dispozitia de plata in banca se adreseaza platitorul, care transmite bancii cererea de a vira banii din contul sau in contul beneficiarului. In cererea scrisa in 3 exemplare se indica cui se vireaza banii, la care cont si suma. In perioada de tranzitie la economia de piata foarte raspindite sint decontarile prin cecuri. Delegatia reprezinta dispozitia in scris a cumparatorului pentru banca care il deserveste, despre virarea unei anumite sume de bani din contul sau de decontare in contul de decontare a entitatii economice, care a prezentat delegatia. De regula unitatile economice primesc carticele limitate de cecuri. In gospodarii, Carticica de delegatie cu limita de suma se imineaza persoanei in functie, adica gestionarului, care este
18

imputernicita sa primeasca valori in marfuri si materiale de la furnizori, conform procurii, unde se confirma dreptul lui de a semna cecurile. Furnizorul, dupa un registru special, preda cecurile in institutia bancara pentru inscrierea sumelor indicate in cecuri la contul sau de decontare. Forma de decontari prin acreditiv se foloseste la decontarile interurbane. Aceasta forma(de achitare) de decontari asigura furnizorul cu achitarea la timp a platii pentru productia expediata sau serviciile prestate , iar cumparatorul, primirea valorilor in marfuri si materiale procurate. In utilizarea acestei forme de decontari, cumparatorul depune in institutia bancara care il deserveste cererea pentru acreditiv , in care se indica denumirea, adresa furnizorului si institutiei bancare care il deserveste si conditiile de achitare a furnizorului. Acreditivile pot fi prezentate atit din contul mijloacelor proprii ale unitatii agricole, aflate pe conturi in banca, precum si din contul imprumuturilor bancare.Pentru generalizarea informaiei privind existena i micarea numerarului n valut naional n caseria ntreprinderii S.R.L Stncui este destinat contul de activ 241 CASA.

19

1. n urma desfurrii practicii tehnologice n S.R.L. Stincauti din satul Saptebani, pot meniona faptul c este o ntreprindere ce conform direciilor principale de activitate se menine i este axat pe condiiile economiei de pia din sfera agrar. 2. Variantele i metodele alese de organizare a contabilitii n ntreprinderea dat menin continuitatea activitii ce o dezvluie i evidena n contabilitate se desfoar conform standardelor. 3. S.R.L Stncui bine nzestrat cu mijloace fixe ceea ce i permite s-i desfoare o activitate normal de producer. 4. Am luat cunotina cu principalele aspecte ale organizrii activitii economico-financiar la intreprindere.Astfel,am analizat forma organizatoric-juridic a ntreprinderii,evoluia ntrerinderii pina-n prezent,structura organizatoric,sfera de producere a sa.

20

21