Cuprins

Capitolul I – Date generale

1.1 Denumirea si datele de identificare a intreprinderii

1.2 Scurt istoric al intreprinderii
1.3 Obiecte de activitate ale intreprinderii
1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul societatii

Capitolul II – Piata si principalii concurenti

2.1 Portofoliu de produse

2.2 Cota de piata pe total sip e domenii de activitate strategica (DAS)
2.3 Concurenta
2.3.1 Indicele de concentrare a pietei pe intreprinderi sip e DAS-uri
2.3.2 Pozitia concurentiala
2.3.3 Avantajul concurential

Capitolul III – Analiza veniturilor

3.1 Venituri din exploatare

3.2 Venituri financiare
3.3 Venituri exceptionale
3.4 Venituri totale

Capitolul IV- Analiza cheltuielilor

4.1 Cheltuieli de exploatare

4.2 Cheltuieli financiare
4.3 Cheltuieli exceptionale
4.4 Cheltuieli totale

Capitolul V- Analiza indicatorilor de rentabilitate

5.1 Rezultatul din exploatare

5.2 Rezultatul financiar
5.3 Rezultatul curent
5.4 Rezultatul brut al exploataruii
5.5 Rezultatul net al exercitiului
5.6 Rata rezultatului brut al exercitiului
5.7 Rata rezultatului net
5.8 Rata rezultatului brut la 1leu cifra de afaceri
5.9 Rata rezultatului curent la 1 leu cifra de afaceri
5.10 Analiza rentabilitatii financiare
Rf=Rn/Rpr(%)
5.11Analiza rentabilitatii comerciale
Rc=Rn/CA(%)
5.12Analiza rentabilitatii economice
Re=Rb/At(%)

Capitolul VI- Propuneri privind cresterea rentabilitatii firmei

Capitolul VII- Concluzii

Bibliografie.
 CAPILOLUL I

1.1 Date generale:

SC.Agricola 96 SA Tiganasi, cu sediul social in comuna Tiganasi,judetul

Iasi. CUI: 9536917, inregistrata la registrul Comertului cu codul de
inregistrare: J22/833/1997, avand Cod CAEN: 0111. Capital social subscris
si varsat 155085 RON.

1.2 Scurt istoric al societatii:

SC Agricola 96 SA Tiganasi, este una dintre firmele representative

pentru agricultura din zona, situandu-se pe pozitii fruntase in cadrul firmelor
din domeniu. Cu investitii in modernizarea spatiilor de depozitare si in
achizitionarea de utilaje agricole performante, de peste un million de euro in
ultimii ani.
In present annual o suprafata de peste 4000 ha. In toamna anului 2009
au fost insamantate 1326 ha grau, 962 ha rapita de toamna, 734 ha orz, si au
fost pregatite 4127 ha ogor care au fost insamantate in primavera cu porumb
siloz-817 ha,floarea soarelui-962 ha, poeumb semincier-1213 ha, sfecla-658
ha, soia-383 ha si alte culture-94 ha (mustar,lucerna,mazare,fasole).

1.3 Obiecte de activitate:

Obiectul principal de activitate al societatii este agricultura reprezentata

prin cultura si depozitarea cerealelor si a altor produse agricole, completat de
activitati secundare precum cresterea animalelor si comertul.
O preocupare permanenta a societatii o constituie marirea suprafetei
agricole cultivate si aplicarea tehnologiilor agrotehnice optime pentru
valorificarea corespunzatoare a terenurilor si obtinerea de productii ridicate.
Pentru realizarea unor culture superioare calitativ si cantitativ,
productia agricola se realizeaza cu mijloace de productie moderne si
performante. Cultura cereelelor si a plantelor industriale se realizeaza in
cadrul fermei vegetale care exploateaza peste 4000 de hectare de teren
agricol, localizate in arealul comunei Tiganasi. Concomitent cu cultura
cerealelor,care ocupa cea mai mare pondere in structura culturilor, in ultimii
ani s-a acordat o atentie deosebita si culturii plantelor tehnice in special
rapita, floarea soarelui si soia.
1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniu:

SC Agricola 96 SA Tiganasi detine bazede receptie si doua silozuri de

cereale cu o capacitate totala de depozitare de peste 50000 tone si o ferma
zootehnica.

-Mijloace de productie:

-12 tractoare U650,2 tractoare BELARUS. 5 tractoare CLLAS cu puteri

intre 120CP si 200CP,3 incarcatoare frontale folosite la stivuit,5 combine
CLLAS echipate cu hedere pentru cereale paioase si pentru porump cu
adaptoare pentru floarea soarelui.

- Utilaje aferente:

-17 pluguri
-23 grape
-6 cultivatoare
-19 semanatori
-9 masini pentru administrat ingrasaminte
-8 sape rotative
-11 tavalugi inelari
-7 combinatoare
-3 prese balotat
-7 cositoare
-6 masini erbicidat
-12 remorci

- Mijloace de transport:

-4 autocamioane marca Mercedes de 20 tone

-5 autoturisme pentru deplasare si transportul materialelor de volum mic
-3 remorci auto

In anul 2003 firma CS Agricola 96 SA Tiganasi a semnat un contract

cu firma CLLAS, devenind astfel dealer zonal de utilaje agricole marca
CLLAS, totodata putand distribui si utilaje aferente.
Data inceperii activitatii este 25 iunie 1997.
 SC Agricola 96 SA Tiganasi este societate pe actiuni,inmatriculata la
registrul comertului sub numarul J22/833/1997,codul unic de inregistrare
RO 9536917.
 CAPITOLUL II
Piata si principalii concurenti

2.1 Portofoliu de produse

Romania, alaturi de Bulgaria are cea ma scazuta productie de cereale

la hectar din Uniunea Europeana- 3 tone/ha, iar prognozele arata ca situatia
se va mentine, in ciuda potentialului agricol al tarii.Conform unui studio al
Directoratului General pentru Agricultura al Comisiei Europene.
In ansamblu, cresterea productiei de cereale pana in 2014 va fi mai
moderata decat fusese anticipate in studii anterioare, cu o medie anuala de
aproximativ 0,8% intre 2008-2014. In UE 25,UE fara Romania si Bulgaria,
va creste cu 2,4 tone/ha in 2006, la 5.1 tone/ha in 2014, mai arata studiul. In
2014, cresterea medie in UE 15 (vechile state member) va fi de 6,1 tone/ha.

Biocombustibilii sunt de viitor pentru Romania

Avand in vedere recentele cresteri de pret ale carburantilor si

prognozele pe viitor se estimeaza produsul intern din sectorul
biocombustibililor ca inregistra o crestere de circa 20 de milioane de tone. In
present, aceasta industrie reprezinta o nisa care consuma 1,9 milioane de
tone de produse agricole, insa cererea va fi mai mare cu 16 milioane de tone
pana in 2014,iar eliminarea treptata a masurii de interventie in cazul
porumbului va genera conditii favorabile pentru investitiile din domeniu in
Ungaria,Bulgaria si Romania.
“Totusi, investitiile in activitatile legate de biocombustibili se
materializeaza lent in aceste regiuni, comparetiv cu planurile anuntate in
ultimii ani”conferm raportului UE.
Preturile la cereale au atins un nivel ridicat in 2010,iar in 2011
productia a fost la cel mai slab nivel,stocurile limitate si constrangerea
pietelor globale au dus la preturi record.in 2013 se preconizeaza o crestere in
termini reali a preturilor datorita cresterii preturilor la carburanti, impozitelor
si taxelor si totodata a politicilor aplicate de statul Roman in domeniul
agriculturii. Preturile pe pietele principale din vestul UE ar trebui sa ajunga
la 153 euro/tona in 2014. Pretul la porumb se asteapta sa ramana relative
mare sip e termen mediu. Pretul mediu in UE 15 ar trebui sa ajunga la 177
euro/tona pana in 2014,in timp ce el va fi de 136 euro/tona in
Ungaria,Slovacia,Austria,Cehia Bulgaria si Romania.
 In Romania si Bulgaria se asteapta o scadere in cererea privind
furajele,in urma restructurarii sectorului zootehnic.
Seceta din Romania a daunat substantial agricultura UE. Contributia
Romaniei si Bulgariei la productia agricola europeana a fost cu mult sub
potentialul selor doua state, din cauza recoltelor reduse drastic de seceta,
situatie in care se va redresa insa, productiile urmand sa revina la normal in
anii urmatori.

2.2 Cota de piata

Pentru a analiza cota de piata vom utilize 3 idicatori:

-cota de piata absoluta
-cota de piata specifica
-cota de piata relativa

Cota de piata absoluta:

Exprima partea din piata a sectorului economic detinuta de SC

Agricola 96 SA Tiganasi.

Secalculeaza dupa relatia: P= —— x 100

Cota de piata specifica:

Exprima pozitia intreprinderii pe piata deservita de aceasta.

Se calculeaza dupa relatia: P =—— x 100

Cota de piata relativa:

Exprima ponderea in piata totala a intreprinderii raportat la principalul

concurrent.

Se calculeaza dupa relatia: P =—— x 100

Nr, Indicatori 2010 2011 2012 Indici de evolutie
crt
2011/2010 2012/2011
1 CAi=cifra de 11603833 9474127 10623525 -18.36% 1.12%
afaceri
a
intreprinderii
2 CAr= cifra 35456500 34589600 33455600 0.09% 0.96%
de
afaceri a
ramurei
3 CAm=cifra 5687950 6457600 6375500 13.53% 0.98%
de afaceri a
concurentului
important
4 CAs=cifra de 25678000 29986500 24765000 16.77% 0.82%
afaceri a
segmentului
de piata
5 Pi=cota de 32.72 27.39 31.75 -16.28% 1.15%
piata
absoluta
6 Pir=cota de 204 146.7 1666.30 -28.08% 11.35%
piata
relativa
7 Pis=cota de 45.18 31.59 42.89 -30.07% 1.35%
piata
specifica
2.3 Concurenta:

Orice intreprindere isi desfasoara activitatea intr-un mediu

determinat,in care intretine relatii cvasi-permanente cu piata, deoarece ea
intervine aici atat in calitate de furnizor, cat si de beneficiar. Desigur,
eficienta activitatii depinde de modul ei de itegrare in relatiile de piata.unde
apar o serie de alti agenti economici cu care intra in competitie pentru
obtinerea unor conditii mai bune de productie, desfacere,efectuare a
operatiunilor banesti sau a altor activitati, in scopul obtinerii de cat mai
multe avantaje. Deoarece concurenta este o lupta permanenta, in care
primeaza interesele economice si care se soldeaza intotdeauna cu invinsi si
invingatori, fiecare intreprindere trebuie sa cunoasca bine structura si
intensitatea concurentei, cauzele succesului concurentilor importanti,
formele in care se manifesta, pentru ca pe aceasta baza sa-si evalueze sansele
de supravietuire, racordandu-si la realitate obiectivele prioritare si adoptand
cele mai potrivite strategii concurentiale.

Complexul legaturilor in care intra un agent economic in lupta pentru

crearea, mentinerea sau marirea avantajului sau fata de ceilalti agenti
economici cu care isi disputa fie resursele, clientii, fie si una si alta,
constituie sistemul relatiilor de concurenta.

Manifestarea concurentei este expresia gradului de dezvoltare si

liberalizare economica si de aceea intensitatea ei este diferita de la o etapa la
alta, de la un domeniu la altul, in functie de raportul dintre cere si oferta,
reflectand in general masura in care societatea este capabila sa stimuleze
creativitatea agentilor economici, asigurand functionalitatea normala a
sistemului economic. In acest fel, dovedeste ratiunea de a fi, aceea de a
deserve consumatorul.

Cel mai evident aspect al relatiilor de concurenta este cel denumit de

altfel concurenta propriu zisa,care are loc intre producatori,deci intre
intreprinderi in calitatea lor de ofertanti,care isi disputa intaetatea in
acapararea consumatorului, fiecare incercand sa satiafaca in cat mai mare
masura necesitatile acestuia in conditii de maxima eficienta. In acestscop,
fiecare agent economic va folosi o gama larga de forme si mijloace precum:
calitatea cat mai buna a produsului, originalitatea lui. Preturi accesibile,
prezentare adegvata, placuta, atractiva, promovare discreta, dar permanenta
etc.
 Trebuie subliniat un fapt important, si anume acela, ca obiectul
concurentei nu-l constitue doar pretul,cum apare la prima vedere, ci si
produsul, si distributia si promavarea, care constituie elementele mixului de
markting.De aceea, specialistii considera, ca de fapt, cauzele succesului unei
intreprinri se gasesc in: buna calitate a produsului, lansarea de produse noi,
preturi competitive, avantaje in privinta costului, buna ei localizare, marimea
si importanta firmei, dominarea canalelor de distributie, metode de vanzare
si distributie, publicitate si promovare, desing etc.

Aspectul cel mai fregvent si vizibil al relatiilor de concurenta este cel

ce se desfasoara intre intreprinderile care realizeaza acelasi produs si deci
satisfac aceiasi nece sitate, determinand concurenta directa, ele disputandu-si
aceiasi clientele. In aceasta situatie, delimitarea se realizeaza prin nivelul
calitativ al produsului, originalitatea, nivelul de servire, garantiile ce se
acorda post vanzare, reprezentand concurenta orizontala. Relatiile de
concurenta apar si intre intreprinderile care realizeaza produse substituibile,
cum sunt cele fabricate din materii prime naturale si sintetice, in care un rol
essential revine calitatii acestor produse, dar si preturilor, politica de
promovare a produselor constituind un mijloc eficace de a invinge in
competitie, Acest gen de concurenta se desfasoara pe verticala si are ca
effect extinderea pietii unui producator pe seama concurentilor.

Tot relatii de concurenta, de data aceasta indirecta, apar si intre

intreprinderile ce ofera produse total diferite, dar care se adreseaza acelorasi
cumparatori si sunt destinate acelorasi utilizatori. De exemplu, pentru
furnizorul de cafea, alti furnizori de cafea sunt concurenti directi, dar
furnizorii de ceai sunt concurenti indirecti.

In aceiasi categorie de concurenta indirecta intra si intreprinderile care

in cadrul pietei, isi disputa acelas venit al cumparatorilor. Vor castiga cei
care vor reusi sa-I convinga pe consumatori ca alegand produsul sau
serviciul lor isi satisfac cel mai bine una din numeroasele lor necesitati.

Indiferent de situatiaconcurentiala in care se afla intreprinderea, este

cert ca ia trebuie sa lupte, sa reziste sis a invinga, trebuie sa obtina un
avantaj prin: reducerea cheltuielilor de productie si desfacere, introducerea
progresului tehnico-stiintific, extinderea proportilor productiei etc.

Prin urmare, concurenta reprezinta un puternic factor de stimulare

pentru agentii economici in directia sporirii si diversificarii ofertei, a
adaptarii la necesitatile dinamice ale societatii. In acelasi timp, ea impune
stabilirea preturilor la cote reale, dar si alocarea resurselor limitate in asa fel
incat sa se asigure satisfacerea maxima a nevoilor mereu in crestere. De
asemenea, ea conduce la eliminarea acelora care nu desfasoara o activitate
eficienta.

In concluzie, concurenta, ca model de comportament al agentilor

economici in sistemul de piata, semnifica o rivalitate intre participantii la
actul de vanzare-cumparare, un raport de forta dintre acestia, o opozitie
asigurand cale cea mai buna de satisfacere a intereselor tuturor< adica de
maximizare a satisfacerii nevoilor pentru consumatori. Ea este o necessitate
obiectiva, iminenta care actioneaza complex si contradictoriu, desemnand
anumite structuri de piata: monopol,monopson, oligopson,
oligopoly,monopolistica, in functie de:
-numarul si puterea agentilor economici participanti
-gradul de diferentiere a produselor
-fluiditatea pietii
-transparenta pietii
-mobilitatea factorilor de productie

O piata caracterizata prin: atomicitate, fluiditate, transparenta,

mobilitate, omogenitate ar impune o concurenta perfecta, dar cum aceasta in
practica nu poate exista, pentru ca nu se pot intalni simultan cele cinci
conditii, in fapt exista doar piata cu concurenta imperfecta, care cunoaste
mai multe tipuri in functie de numarul de vanzatori si cumparatori prezenti
la un moment dat pe piata.

Oferta/Cerere Numar mare Numar mic Unicitate

Numar mare Concurenta Oligopol Monopol
perfecta
Numar mic Oligopson Oligopol bilateral Monopol
contracarat
Unicitate Monopson Monopson Monopol
contracarat bilateral

Tipul de concurenta cel mai fregvent intalnit in viata economica

contemporana este cel de oligopoly,in domeniul bunurilor de larg consum
current piata monopolistica domina, ceea ce da posibilitatea tuturor
cetatenilor, indifferent cat de mici venituri au, sa-si satisfaca necesitatile de
subzistenta intrucat pe aceasta piata bunurile se vand la un prêt ce oscileaza
in jurul pretului de echilibru, prêt ce-l avantajeaza sip e consummator, cat si
pe producator. Din acest motiv in tarile dezvoltate se pune atat de mare
accent pe stimularea si sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii, pentru ca
astfel se asigura existenta unui numar mare de vanzatori si cumparatori.

Modalitatile prin care se duce lupta de concurenta sunt extreme de

diverse. Alaturi de mijloace economice: reducerea chektuielilor de productie,
lansarea de noi produse, imbunatatire calitatii, reclama si publicitatea,
conditii avantajoase de vanzare etc, se folosesc si mijloace extraeconomice,
ca: spionajul industrial, sabotajul, privarea concurentilor de resurse materiale
sau de nunca si altele.

In fiecare tara concurenta se desfasoara prin respectarea unor reguli

scrise si nescrise, in cadrul legal, admis si chiar stimulat pentru efectele sale
benefice asupra evolutiei societatii in ansamblu. Aceasta este denumita
concurenta loiala, dar in practica unii agenti economici uzeaza de mijloace
nepermise, necinstite prin care aduc prejudicii premeditate concurentilor,
fapte sanctionate in mai toate tarile prin legi juridice, Ea poarta denumire de
concurenta neloiala sau incorecta.

Modalitatile cele mai utilizate de concurenta neloiala sunt:

-denigrarea concurentilor prin vehicularea, mai ales prin mass media,

a unor inexactitati cu privire la concurenti
-concurenta parazitara, prin crearea confuziilor
-dumping, prin practicarea unor preturi de vanzare mai reduse, in
genere mai mici decat pretul de productie
-concurenta ilicita sau frauda fiscala, prin care eludand impozitarea,
isi pot permite sa practice preturi mai reduse

Fata de agentii economici care practica concurenta neloiala, trebuie

adoptata o atitudine intransigenta, intrucat ei dezechilibreaza mecanismul de
functionare a economiei nationale, de regula prin sustragerea unor venituri
care ar trebui utilizate in interes general al comunitatii umane.
2.3.1 Pozitia concurentiala

Evaluarea pozitiei concurentiale a firmei se face in functie de un

system de factori cheie de success, ce diferentiaza intreprinderile care
actioneaza in sectorul alimentar.

Metodologic, evaluarea pozitiei concurentiale a unei firme se face cu

ajutorul grilelor de evaluare. Pentru elaborarea acestor grille este necesara
parcurgerea urmatoarelor etape:

-identificarea factorilor cheie ai succesului

-ierarhizarea acestora pe baza unor coieficenti de importanta

-notarea acestor criterii pentru cazul analizat

-evaluarea pozitiei concurentiale a intreprinderii pe baza unei note

medii ponderate

Pentru identificarea factorilor cheie ai succesului se recomanda

urmatorii pasi:

-pozitia de piata, exprimata prin partea de piata absoluta sau relative si

prin dinamicitatea acesteia. Partea de piata relative a firmei SC Agricola 96
SAin raport cu firma SC Agricola Roscani SRL este de 2.07%.

-pozitia intreprinderii in producere de cereale. Specialistii sunt la

current si folosesc cele mai moderne tehnologii in producerea de cereale si
ale aprovizionarii, stocarii, vanzarii etc. minimizand considerabil aceste
costuri.

-imaginea intreprinderii si implantarea comerciala. Activitatea de

marketing la SC Agricola 96 SA a fost puternic dezvoltata. Aexistat o
campanie promotionala intensive si continua, unul dintre obiectivele
peincipale ale societatii fiind formarea unei imagini positive a societatii.

-rentabilitatea si forta financiara. Rentabilitatea prezenta este

influentata de actiuni intreprinse in diverse perioade trecute de timp, deci
prezinta o recompense pentru avantajele concurentiale obtinute. Analiza
bilantului de venituri si cheltuieli scoate in evidenta faptul ca veniturile din
vanzari au fost realizate in proportie de 93.1% fata de program. Opinia
conform carei “maximizarea satisfactiei clientilor va conduce la
maximizarea rentabilitatii si a cotei de piata”este reala.

Factori cheie ai Coeficient Intreprindere Nota medie

succesului de ponderata
pondere SC SC SC SC
Agricola Agricola Agricola Agricola
96 SA Roscani 96 SA Roscani
SRL SRL
1. Cifra de
afaceri 0.25 3 2 0.75 0.5

2. Costul
productie- 0.20 4 3 0.8 0.6
distributie
3. Calitatea
distributiei 0.15 14 3 0.60 0.45

4. Dezvoltarea
tehnologica 0.10 4 3 0.40 0.30

5. Gestiunea
resurselor 0.15 2 2 0.30 0.30
umane
6. Aria
geografica 0.05 3 2 0.15 0.10

7.
Aprovizionare 0.10 1 1 0.10 0.10

Nota medie
3.15 2.35
 SC Agricola Roscani SRL este principalul concurrent al SC Agricola
96 SA din regiune. Din table se remarca pozitia concurentiala favorabila a
firmei SC Agricola 96 SA care e mai bine plasata decat SC Agricola Roscani
SRL avand un avantaj concurential reprezentat de abaterea notei medii de la
2,35 la 3,15.

Avantajul concurential al firmei este asigurat de performantele

superioare ale acesteia prin dezvoltarea tehnologica, cifra de afaceri,
calitatea distributiei si costul de productie-distributie.

Principalii concurenti:

1. SC Agricola Roscani SRL

2. SC Agricola Popiricani SRL
3. SC Agricola Andrieseni SRL
4. SC AgriMest SRL
5. SC AgroProd SRL
6. SC Agromec Belcesti SRL

Produsele realizate de SC Agricola 96 SA sunt destinate la randul lor

unor altor societati prelucratoare.

Graul produs aici este destinat prelucrarii in panificatie.

Porumbul si floare soarelui din loturile seminciere sunt comercializate

catre fermele din apropiere dar si persoanelor fizice.

Rapita reprezinta materie prima pentru fabricarea de biocombustibil.

Soia si porumbul se folosesc, ca furaje pentru efectivul de animale.

2.3.3 Avantajul concurential

Tehnologia influentiaza avantajul concurential daca detine un rol

semnificativ in determinarea pozitiei relative de cost sau a diferentierii.

Deoarece tehnologia este inglobata in fiecare activitate valorica si este

implicate in realizarea legaturilor dintre activitati, poate avea un effect
considerabil atat asupra costului cat si a diferentierii. Tehnologia va avea
effect asupra costului sau asupre diferentierii daca influenteaza factorii
determinanti de cost sau de diferentiere ai activitatilor valorice.

Tehnologia care poate fi utilizata intr-o activitate valorica este adesea

rezultatul altor factori de cost sau diferentiere, cum ar fi scara, coordonarea
in timp sau relatiile de interdependenta. Cu toate acestea, tehnologia utilizata
intr-o activitate valorica este fregvent prin ea isasi un factor ce determina
avantaj concurential, atunci cand reflecta o decizie de alegere politica luata
independent de alti factori.
O firna care poate descoperi o tehnologie mai buna pentru executarea
unei activitati, comparative cu concurentii ei, obtine prin aceasta un castig de
avantaj concurential.
Pe langa faptul ca influienteza prin ea insasi costul sau diferentierea,
tehnologia are effect asupra avantajului concurential prin schimbarea sau
influientarea celorlalti factori de cost sau unicitate. Dezvoltarea tehnologica
poate sa majoreze sau sa diminuieze economiile de scara, sa faca posibile
relatiile de interdependenta acolo unde acestea nu puteau fi create inainte, si
sa influienteze aproape fiecare dintre ceilalti factori de cost sau de unicitate.
Un process tehnologic major nu trebuie neaparat sa presupuna
descoperiri stiintifice revolutionare, nici macar tehnologiei care nu era
disponibile anterior. Schimbari simple aduse modului in care o firma isi
executa activitatile sau combina tehnologiile disponibile stau adesea la baza
avantajului concurential.

Matricea Boston Consulting Grup (BCG)

Inaite de a trece la realizarea matricei de tip BCG, este necesar sa

precizam modul de evaleare a indicilor.
-indicile de crestere a pietei se masoara in principiu prin cresterea
pietei in volum sau in valuare de la un an la altul. Acest indice se bazeaza pe
teoria ciclului de viata al produsului. Activitatile in crestere sau in lansare
sunt cele mai attractive in sectoarele cu crestere puternica, jocurile nu sunt
inca facute si se mai poate penetra piata; in timp ce in activitatile mature,
tehnologiile sunt stabile, iar pozitiile concurentiale sunt fixate, fiind foarte
greu de atacat.
-partea relative de piata se masoara prin nivelul vanzarilor in raport cu
concurentul cel mai bine plasat.
Nr Familia de Grau Rapita Porumb Soia Floarea
crt Produse DAS 1 DAS 2 DAS 3 DAS 4 Soarelui
DAS 5
Indicatori
1 Cifra de 5281540 531746 404522 176077 923550
afaceri
2 Rata de
crestere a 18 5 5 10 22
sectorului
3 CAm
2654320 1345360 1956600 150000 356500
4 Partea de piata
relativa 1.98 0.39 0.20 1.17 2.59

Dup ace au fost definite cele doua axe prin combinarea lor se obtin
patru tipuri de activitati, asa cum se poate observa in figura de mai jos.
 Principalele prescriptii strategice in cazul SC Agricola 96 SA

- in categoria activitatilor ‘vedeta’ se incadreaza in DAS 1 si DAS 5.

Vanzarea acestora aduc cele mai mari venituri, constituind peste 65% din
cifra de afaceri. In aceste categorii sunt incluse produse de calitatea cea mai
buna. Vazarile se realizeaza in procent de 100% din productia realizata.
Comenzile pentru aceste produse sunt foarte mari, iar SC Agricola 96 SA nu
le poate onora in totalitate.
- Activitatile “vaca de muls” sunt reprezentate de DAS 4, el are un
ritm de crestere bun si o parte de piata buna. In urma investitiilor facute in
sectoarele de productie, calitatea fiind si ea de neegalat, numarul clientilor
interni cat si externi a crescut.
- DAS # si DAS 2 se incadreaza in activitatile “pietre de moara”,
datorita concurentei acerbe de pe piata. Desi au redus pretul, clientii sunt
orientate mai mult spre seminte de import.

2.3.4 Indicile de concentrare al pietei.

Structura concurentiala este data de gradul de concentrare a pitei,

respectiv de numarul intreprinderilor existente pe o anumita piata pentru un
anumit produs.
Practic,structura concurentiala indica gradul de dispersie a pitei, (piete
concentrate inseamna un numar mic de intreprinderi ce detin peste 90% din
piata; piata dispersata inseamna o infinitate de intreprinderi care au cote mici
de piata).
Gradul de concentrare al pietei se apreciaza prin urmatorii factori:
-indicele de concentrare partiala a pietei
-indicele Herfindahl-Hirschmann (HH)
-indicele Hall-Tideman (HT)

Indicele de concentrare partial al pietei (Icp) indica cota de piata

medie detinuta de primele 4, 8, 12 intreprinderi. Cu alte cuvinte indicele de
concentrare partiale este:
Icp =∑ Pi ; unde: n=4,8,12
I=rangul intreprinderii
Pi= partea de piata absoluta

Cu cat indicele se apropie de 1 cu atat piata se considera mai

concentrate, cu cat tinde spre 0 piata este dispersata (pe pietele concentrate
concurenta este puternica).
 Indicele HH exprima modul de concentrare a pietei prin insumarea
patratelor cotelor de piata ale tuturor intreprinderilor din sector.

I =∑ Pi unde: n=totalitatea intreprinderilor

i=rangul intreprinderii
Pi=partea de piata absoluta.

Indicele HT exprima gradul de concentrare al pietei lund in

considerare cota de piata a concurentului dominant, cu cat cota de piata a
acestuia este aproape de 1 cu atat piata este mai concentrata.

I = —————— unde: n=totalitatea intreprinderilor de

pe piata
i=rangul intreprinderii
Pi=partea de piata a
intreprinderii de rang ‘i’.
Rangul COTE=parte de piata absoluta pe piata
intreprinderii Piata Pata Piata Piata soiei Piata
graului rapitei (B) porumbului (D) floarea
(A) DAS 2 (C) DAS 4 soarelui
DAS 1 DAS 3 (E)
DAS 5
1.SC
Agricola 96 40 35 25 12 10
SA
2.SC
Agricola 30 25 22 21 15
Roscani SRL
3.SC
Agricola 20 15 12 19 17
Popricani
SRL
4.SC
Agricola 10 8 6 17 22
andrieseni
SRL
5.SC
AgriMest - 7 15 10 25
SRL
6.SC
AgroProd - 5 10 10 6
SRL
7.SC
Agromec - 5 10 11 5
Belcesti SRL

Pe piata graului vom avea urmatorii indici:

a) Icp =∑ Pi unde: n=4,8,12

i=rangul intreprinderii
Pi=partea de piata absoluta.
Considerand doar 7 firme concurente, vom avea n=4
Icp =0,4+0,3+0,2+0,1
Icp =1
b) I =∑ Pi unde: n=totalitatea intreprinderilor
i=rangul intreprinderii
Pi=partea de piata absoluta.
I =(0,4)+(0,3)+(0,2)+(0,1)=0,16+0,09+0,04+0,01
I =0,3

c) I = ————— unde: n=totalitatea intrepriderilor de pe piata

i=rangul intreprinderii
Pi=partea de piata a intreprinderii de rang ‘i’
I = —————————————————
I = —————————— = –
I =

Concluzii:
Indicele Icp ia valoare 1 ceea ce indica faptul ca in cadrul pietei
graului (A) SC Agricola96 SA detine monopolul pe piata.
Valorile idicelor I = 0,3 si I =0,5 exprima o repartitie inegala a
pietei (A) intre firmele concurente.

Pentru piata rapitei (B)

a) Icp =∑ Pi

Icp =0,35+0,25+0,15+0,08
Icp =0,83

b) I =∑ Pi
I =(0,35)+(0,25)+(0,15)+(0,08)+(0,07)+(0,05)+(0,05)
I =0.1225+0,0625+0,0255+0,0064+0,0049+0,0025+0,0025
I =0,223

c) I =——————
I = ————————————————————————
I =——————————
I =——
I =0,308

Concluzii:
Valoarea Icp apropiata de 1 semnifica un grad concentrate de ridicare
a pietei, fapt ca aceasta este dominate de catre firme (oligopol)
 Valuarea indicelui I si I mai mare ca – exprima o repartitie inegala a
pietei intre firmele concurente.

Pentru piata porumbului (C).

a) Icp =∑ Pi
Icp =0,25+0,22+0,12+0,06
Icp =0,65

b) I =∑ Pi
I =(0,25)+(0,22)+(0,12)+(0,06)+(0,15)+(0,1)+(0,1)
I =0,0625+0,0484+0,0144+0,036+0,0225+0,01+0,01
I =0,171

c) I = ——————
I = —————————————————————————
I = ——————————————
I = ——
I =0,149

Concluzii:
Indicele I avand o valuare de 0,65 arata faptul ca gradul de
concentrare pe piata (C) este mai scazut.
Valorile indicilor I si I apropiata de – exprima o repartitie
aproximativ egala a pietei intre firmele concurente.

Pentru piata soiei

a) Icp =∑ Pi
Icp =0,12+0,21+0,19+0,17
Icp =0,69

b) I =∑ Pi
I = (0,12)+(0,21)+(0,19)+(0,17)+(0,1)+(0,1)+(0,11)
I =0,0144+0,0441+0,0361+0,0289+0,01+0,01+0,0121
I =0,1556

c) I = —————
I = ——————————————————————————
I = ———————————————
I = ———
I = 0,136

Pentru piata de floarea soarelui

a) Icp =∑ Pi
Icp =0,10+0,15+0,17+0,22
Icp =0,64

b) I =∑ Pi
I =(0,10)+(0,15)+(o,17)+(0,22)+(0,25)+(0,06)+(0,05)
I =0,01+0,0225+0,0289+0,0484+0,0625+0,0036+0,0121
I =0,1837

c) I = ——————
I = ——————————————————————————
I = ——————————————
I = ——
I =0,133
 CAPITOLUL III
Analiza veniturilor

Venitul reprezinta afluxul global de avantajeeconomice in cursul

perioadei de gestiune rezultat in procesul activitatii ordinare a intreprinderii,
sub forma de majorare a activelor sau micsorare a datoriilor, care conduc la
cresterea capitalului propriu, cu exceptia sporurilor pe seama aporturilor
proprietarilor intreprinderii.
Venitul cuprinde numai fluxul global de avantaje economice obtinute
sau care urmeaza sa fie obtinute de intreprindere in conturile ei. In
componenta venitului nu se include sumele incasate in numele tertilor
personae, de exemplu, cum sunt tax ape valuare adaugata, accizele,
incasarile globale obtinute de intreprindere din insarcinarea organizatiilor
terte, din vanzarea produselor sau marfurilor acestora, deoarece aceste sume
nu constituie un avantaj economic al intreprinderii sin u influienteaza
capitalul propriu al acesteia,
In functie de sursele de intrare< veniturile se impart in doua grupe:
1. Venituri din activitatea operationala.
2. Venituri din activitati neoperationale.
Veniturile din activitatea operationala cuprind sumele rezultate din
activitatea de baza a intreprinderii. Acestea cuprind:
- veniturile din vanzari (incasarile din vanzarea produselor, marfurilor,
prestarea serviciilor, operatiile de barter, contracte de constructie).
- alte venituri operationale (sumele primate sau de primit din iesirea
activelor curente, cu exceptia produselor finite si marfurilor, arenda curenta,
precum si sub forma de amenzi, penalitati, depagubiri, recuperari de daune
materiale rezultate de modificari ale metodelor de evaluare a activelor
curente).
Din veniturile din activitatea neoperationala fac parte sumele primate
sau de primit din alte feluri de activitati ale intreprinderii. Acestea cuprind:
- veniturile din activitatea de investitii, in a caror componenta intra
sumele rezultate din iesirea si reevaluarea activelor pe termen lung ale
intreprinderii (sume incasate din vanzarea activelor nemateriale, terenurilor,
mijloacelor fixe< dividentele calculate< dobanzile, sumele diferentelor din
reevaluarea activelor pe termen lung iesite, veniturile din operatiunile cu
parti legate).
- veniturile din activitatea financiara, care cuprinde sumele rezultate
din transmiterea in folosinta altor personae juridice si fizice, pe tremen mai
mare de un an, a actelor nemateriale si materiale pe termen lung, valuarea
activelor intrate cu titlul gratuity, venituri sub foma de diferente de curs
valutar, subventii de stat, prime, premii si sume sponzorizate, sume conform
contractelor de neincludere in concurenta etc.
- venituri exceptionale la care se refera sumele primate de la organelle
de stat, companiile de asigurari, persoanele juridice si fizice sub forma de
recuperare a pierderilor din calamitati, perturbari politice si alte evenimente
exceptionale.

Venituri din exploatere

Ve niturile din ecploatare cuprind veniturile din vanzarea produselor,

lucrarilor executate sau serviciilor prestate, venituri din productia stocata,
venituri din productia imobilizata, venituri din suventii de exploatare, alte
venituri din exploatare.Aceste venituri se inregistreaza in urma predarii
bunurilor catre comparator, la livrarea lor pe baza de factura sau in alte
conditii stabilite in contract care atesta transferarea de proprietate a bunurilor
respective asupra clientilor.

Venituri financiare

Veniturile financiare cuprind: venituri din participatii, venituri din alte

imobilizari, venituri din creante imobilizate, venituri din titluri de plasament,
venituri din diferente de curs valutar, venituri din dobanzi, veniturile din
stocurile obisnuite si alte venituri financiare.

Venituri exceptionale

Venituri care nu pot fi previzionate si nici planificate (vanzarea unor

active inca neamortizate, despagubiri etc).Alte venituri
exceptionale(donatii,salarii neridicate si prescrise)

Venituri totale

Venitul total reprezinta suma tuturor veniturilor.

Comparative cu anul financiar 2005, pentru anul 2006 cifra de afaceri
rezultata din urmatoarele activitati ale SC Agricola 96 SA:
 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012
1,Venituri din exploatare 12297001 10959085 11526832
2.Venituri financiare 188023 493963 523693
3.Venituri extraordinare 5942 5264 6854
4.Venituri totale 12490966 11458313 12057379

Productia agricola si comecializarea ecesteia:

Productia agricola s-a realizat pe terenurile arendate de la personae

fizice si este sintetizara astfel:

Produsul Suprafata Productia medie Productia totala

cultivate ha Kg/ha Kg
Grau 1326 4053 5374278
Rapita 1076 1694 1822744
Orz 734 3466 2544044
Porumb siloz 817 27439 22417663
Fl soarelui 962 2118 2037516
Porumb 1213 3754 4553602
Soia 383 1303 499049
Sfecla 658 58641 38585778
Altele 94
Total 7263

Veniturile financiare provin din diferente favorabile de curs valutar

aferente disponibilitatilor in valuta, din dobanzi bancare si din stocurile
obtinute de la furnizorii permanenti.
 2010 2011 2012 Variatia Variatia
2011-2010 2012-2011
1.vanzara prod
agricole
Grau 2476231 2078205 2158502 -398026 80297
Rapita 1032600 844575 956432 -188025 111857
Orz 675686 566586 595646 -109100 29060
Porumb siloz 1411531 1320729 1386592 -90802 65863
Fl soarelui 1444416 1057455 985674 -386961 -71781
Porumb 1269740 1352391 1132581 82651 -228917
Soia 336889 230225 246582 -106664 16357
Sfecla 1391531 1361498 1335841 -30033 -25657
Alte culturi 46440 35652 38954 -46440 3302
Total 10085065 8847316 8836804 -127340 -91889
2.vanzari lapte 2443 2352 2443 -91
3.prestari servicii 63484 78316 82543 14832 4227
4.vanzari seminte 711127 336213 526424 -374914 190211
si motorina
5.venituri din 744157 245491 524685 -498666 279224
subventii
Total cifra de 11603833 9509779 9972808 -2257054 381682
afaceri

Scaderea cifrei de afaceri intre cei trei ani se datoreaza in principal

urmatoarelor cause:
-nerealizarea productiei estimate la culturile agricole de primavera
datorita secetei, concomitant cu scaderea preturilor de valorificare la
produsele agricole au dus la o scadere a cifrei de afaceri.
-vanzarile de marfuri, altele decat produsele agricole, au inregistrat o
scadere dela 711127 in 2010 la 336213 in 2011 si respective la 526424 in
2012, In 2010 ponderea exporturilor in total vanzari marfuri, altele decat
produsele agricole, reprezentau 68,80% din titalul vanzarilor de marfa ci
15% din valuarea cifrei de afaceri, in timp ce in 2011 acestea nu au mai avit
loc iar in 2012 au mai revenit putin datorita schimbarii strategiilor de
vanzare.
-valuarea suventiilor aferente cifrei de afaceri la data de 31.12.2010
era de744157 lei, in timp ce la 31.12.2011 era de 245491 lei, deci in scadere
cu 498666 lei, In 2012 la data de 31.12 era de 524685 aproape dublu fata de
2011.
Indicator 2010 2011 2012 2011-2010 2012-2011

Venituri din 12297001 10959085 11526832 89.1199 105.1806

exploatare
Venituri 188023 493963 523693 262.7141 106.0186
financiare

Venituri 5942 5264 6854 88.5897 130.2051

exceptionale
Venituri totale 12490966 11458313 12057379 440.4237 341.404

Indicator 2010 2011 2012 2011-2010 2012-2011

Cifra de araceri 11603833 9474127 10623525 81.6465 112.1319

Productivitatea 10085065 8847316 8836804 87.7269 99.8811

exercitiului
Valuarea 151876 626811 1786721 412.7123 2850494
adaugata
Valuarea 127575 526521 1500525 411.9310 284.9886
adaugata neta
 Capitolul IV
Analiza cheltuielilor

Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru:

consumurile de materii prime si materiale, pentru lucrarile excutate si
serviciilor prestate, pentru plata personalului si a altor obligatii contractuale
sau legale, pentru deprecierea activelor,valuarea contabila a activelor
cedate,distruse sau disparate.

Analiza costurilor
Tipologia costurilor:
Analiza costurilor reprezinta o tehnica de evaluare a performantelor
intreprinderii care ajuta la reflectarea modalitatilor de utilizare a
potentialului material si uman al intreprinderii si la identificarea rezervelor
de reducere a costurilor existente in intreprindere.
A cheltui reprezinta actiunea de repartizare a resurselor banesti pe
diverse canales au activitati.
Costul- reprezinta efortul intreprinderii concretizat in consumul de
materii prime, materiale, combustibili, energie, masini,utilaje, instalatii,
salarii, dobanzi, penalizari, chirii, impozite sit axe, ajutor de somaj, CAS,
cheltuieli pentru prevenirea si inlaturarea poluarii. Costul reprezinta o parte a
pretului de vanzare pe care agentul economic o recupereaza odata cu
vanzarea marfurilor.
Sursele de informatii in materie de costuri:
- bugetul de venituri si cheltuieli;
- contul de profit si pierdere;
- darile de seama statistice cu privire la cheltuielile si la rezultatele
intreprinderii, bilantul contabil si anexele acestuia.

Criterii de clasificare a costurilor:

Dimensiunile consumului de resurse:
- costuri totale – care desemneaza ansamblul cheltuielilor efectuate de
intreprindere in vederea realizarii obiectului ei de activitate;
- costuri unitare – acestea se concretizeaza in cheltuiala medie
realizata de intreprindere pentru crearea unei unitati de produs;
 - costuri marginale – concretizate in marimea suplimentului de
cheltuiala necesara pentru cresterea cantitatii fizice de produse obtinute cu o
unitate.

Tendinta acestora:
- costuri pe termen scurt – costurile inregistrate de intreprindere pe
parcursul unei perioade de gestiune, respective pe un an;
- costuri pe termen lung – corespund gestiunii strategice a
intreprinderii si se refera la modificarile ce pot sa apara in intreprindere ca
urmare a introducerii progresului ethnic.
Comportamentul costurilor fata de CA:
- costuri fixe – costurile care raman invariabile la modificarea
productiei, sunt urmarea deciziei de investitii in cadrul intreprinderii; in
aceasta categorie cuprindem: costurile cu amortizarea, cele cu cercetarea si
dezvoltarea, cele cu administratia firmei.
- cheltuieli variabile – cheltuieli al caror volum creste relative
proportional cu volumul total al productiei; ele reprezinta urmarea deciziei
de exploatare a intreprinderii si in cadrul acesteia se include consumul de
materii prime, materiale,prestatii catre terti, salariile.
Aceasta clasificare a cheltuielilor este importanta pentru intreprindere
din punct de vedere al starategiei de dezvoltare a acesteia si din punct de
vedere al calculului riscului de ezploatare.
Clasificarea pe produse realizate:
- cheltuieli directe – se efectuiaza direct in legatura cu realizarea unui
produs;
- cheltuieli indirecte – privesc administrarea firmei sau altfel spus
totalitatea produselor create de intreprindere la un moment dat. Acest criteriu
de clasificare este important intrucat ofera posibilitatea stabilirii costului
unitary efectiv; pe aceasta clasificare se structureaza contabilitatea de
gestiune a intreprinderii.
Gradul de control al intreprinderii asupra cheltuielilor:
- cheltuieli controlabile – nivelul lor este stability prin program de
intreprindere
- cheltuieli necontrolabile – nu tin direct de activitatea intreprinderii;
ele sunt impuse de legislatia fiscala a statului.
Continutul acestora:
- cheltuieli materiale
- cheltuieli cu munca vie.
Dupa relatia costuri – efecte:
 - cheltuieli determinate – se reflecta asupra indicatorilor de rezultate
din intreprindere;
- cheltuieli discretionare – cele care nu pot fi prevazute cu exactitate
atat sub aspectul volumului cat si asupra efectului acestora asupra activitatii
intreprinderii.
Criteriul contabil sau natura cheltuielilor:
- cheltuieli curente – cheltuieli de exploatare (necesare realizarii
procesului de productie),(impozite, taxe, salarii)
- cheltuieli financiare – (pierderi din vanzarea de titluri, dobanzi)
- cheltuieli exceptionale – ( determinate de operatiuni de gestiune si
capital).

Analiza in dinamica si in structura a costurilor:

Se realizeaza cu o serie de indicatori:
- modificarea absoluta – se considera nefavorabila cresterea celor doi
indicatori cu exceptia cazului in care cresterea cheltuielilor are ca effect
cresterea rezultatului.
∆Ch = Ch – Ch
- modificarea relative:
∆Ch% = Ch-Ch*100
Ch
Se considera nefavorabila cresterea celor doi indicatori cu exceptia
cazului in care cresterea cheltuielilor are ca efect cresterea rezultatului intr-o
proportie mai mare.
- nivelul cheltuielilor se calculeaza la 1000 lei desfaceri si in toate
cazurile in care se inregistreaza o scadere se considera o situatie foarte buna
pentru intreprindere:
Nch = Ch*1000
CA
- cuantumul variatiei nivelului relative al cheltuielilor:
Q = Nch – Nch unde Nch reprezinta nivelul relative al cheltuielilor la 1000
lei desfaceri efectiv realizate pentru o perioada curenta sau programat pentru
perioada curenta.
- economia sau depasirea de cheltuiala:
E = CA*Q*1/1000
Analiza structurala a cheltuielilor are la baza descompunerea acestora
dupa diferite criterii si in principal dupa criteriul contabil. Analiza structurala
a cheltuielilor este importanta pentru intreprindere intrucat ofera
posibilitatea ca intreprinderea sa actioneze asupra acelei categorii de
cheltuieli ce detine ponderea nejustificata.
 Intreprinderile se diferentiaza in ceea ce priveste structura cheltuielilor
si ponderea diferitelor categorii de cheltuieli in total.
Exemplu:Intreprindere comerciala
- cheltuieli materiale 60% - costul marfurilor 70%
- cheltuieli salariale 20% - cheltuieli distributie 15%
- cheltuieli generale 5% - cheltuieli financiare5%
Intreprindere prestari servicii:
- cheltuieli materiale 5%
- cheltuieli salariale 80%
- cheltuieli generale 5%

Din punct de vedere al analizei structurale pentru determinarea

categoriilor de cheltuieli care sunt dominante volumului total al cheltuielilor
se poate structura dupa criteriul contabil.
Analiza factoriala a cheltuielilor variabile, fixe si totale
Analiza cheltuielilor variabile – se urmareste studierea indicatorului
care se modifica in timp – volumul acestora: cheltuiala variabila unitara
ramanamd relative constanta. Pentru a analiza din punct de vedere factorial
volumul se utilizeaza folosind urmatorul model de analiza:
Ch = CA*Nch *1/1000 =CA*∆g nc *1/1000

4.1.Cheltuieli din exploatare.

Cheltuielile aferente operatiunilor legate de activitatea principala sau

de exploatare, care se identifica cu obiectul de activitate al unei intreprinderi,
operatiuni considerate curente sau obisnuite.
Cheltuieli de exploatare, ocazionate, in principal, cu consumarea
factorilor fundamentali care faciliteaza desfasurarea unei activitati
economice sunt:
- cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile
- energie si apa
- cheltuieli privind marfurile
- alte cheltuieli materiale
- ajustarea valorii imobilizerilor corporale sin e corporale
- ajustarea valorii activelor circulante
- cheltuieli cu personalul
- cheltuieli privind pretatiile externe
- cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte assimilate
- cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate
- ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
4.2.Cheltuieli financiare

Cheltuielile financiare cuprind pierderi din creante legate de

participatii, pierderi din vanzarea titlurilor de pasament, diferente
nefavorabile de curs valutar, din operatiuni curente, dobanzi curente aferente
imprumuturilor primate, sconturile acordate clienrilor, alte cheltuieli
financiare.
Sunt constituite din ajustarea imobilizarilor financiare si a investitiilor
financiare detinute ca active circulante: alte cheltuieli financiare.

4.3.Cheltuieli exceptionale

Cheltuielile exceptionele reprezinta acele cheltuieli care nu sunt legate

de activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale si se refera la:
-operati de gestiune:
- despagubiri
- amenzi
- penalitati platite
- lipsuri la inventar
- donatii si subventii acordate
- pierderi din debitori diversi
-operatii de capital
- alte cheltuieli exceptionale

4.4. Cheltuieli totale

Cheltuielile totale sunt compuse din suma tuturor cheltuielilor

effectuate de societate. Ele cuprind cheltuielile privind deservirea si
gestiunea intreprinderii in ansamblu. A cestea sunt cheltuieli privind
uzura,reparatie si intretinerea mijloacelor fixe, amortizarea activelor
nemateriale cu destinatia generala gospodareasca; intretinerea personalului
administrative si de conducere, impozitele,taxe si plati virate in buget
potrivit legislatiei, tax ape valuare adaugata ne recuperate, accizele,
cheltuieli pentru scopuri de binefacere si sponsorizare; pentru protectia
muncii; cheltuieli de reprezentare; cheltuieli pentru cercetare si inovatii;
cheltuieli pentru pregatirea si calificarea personalului; cheltuieli aferente
angajarii fortei de munca; cheltuieli pentru intretinerea unitatilor de
productie, etc.
 Alte cheltuieli operationale cuprind sumele cheltuielilor privind
vanzarea altor active curente, pentru arenda curenta, cheltuieli sub forma de
amenzi, penalitati, depagubiri; cheltuieli din modificarea metodelor de
evaluare a activelor curenre; consumurile indirecte de productie
nerepartizate;lipsuri si pierderi din deterioratea valorilor; cheltuieli aferente
produselor rebutate;sumele cheltuielilor aferente anularii comenzilor, etc.

Denumire cheltuieli 2010 2011 2012

I Cheltuieli totale de exploatare 7367693 7459875 7298611

1. cheltuieli cu materiile prime si 1584133 1756242 1564331

materiale
2.alte cheltuieli materiale 23786 25687 22564

3.alte cheltuieli din afara(apa energie) 173401 184301 172521

4. cheltuieli privind marfurile 3761545 3875654 3725412

5. cheltuieli cu personalul 307482 326542 300246

6. cheltuieli privind amortizarea 127065 135264 125003

7.alte cheltuieli de exploatare 1390281 1403568 1350328

II Total cheltuieli financiare 655982 658689 653452

8. cheltuieli financiare 655982 658689 653452

III cheltuieli totale exceptionale 0 0 0

Total 8023675 8118564 7952063

Capitolul V
 Analiza indicatorilor de rentabilitate

Analiza profitului poate oferi informatii cu privire la rentabilitatea

absoluta a intreprinderii.Ata pentru diagnosticul intern cat si pentru
utilizatorii externi ai informatiei privind intreprinderea, cunoasterea
capacitatii de a produce profit absolute nu este suficient de reprezentativa.
Drept urmare, se impune compararea masei profitului cu alte marimi, in
special cu marimile care exprima efortul depus pentru obtinerea masei
profitului, degajandu-se astfel rate ale rentabilitatii care, din punct de vedere
al analizei, au o mare capacitate informationala.
Exprimarea rentabilitatii relative se realizeaza printr-un system de rate
ce exprima capacitatea intreprinderii de a asigura, cu ajutorul resurselor de
care dispune, remunerarea capitalurilor investite. Acest system de rate se
determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute de
intreprindere si eforturile depuse pentru obtinerea lor.
Importanta cunoasterii ratelor de rentabilitate deriva din:
- orientare structurii productiei pe produse, ramuri si sub ramuri, in
sensul gasirii celor care ofera cel mai mare avantaj. Fluxurile
economice se redirectioneaza permanent, imprimand activitatilor
economice o dezvoltare inegala.
- Gestiunea prin utilizarea rationala a resurselor
- Interesul intreprinzatorului pentru diferentierea produselor avand
in centrul acesteia modernizarea conceptului de calitate.
- Segmentarea pietei si diferentierea strategiilor comerciale.
In analiza economico-financiara a rezultatelor intreprinderii, ratele de
rentabilitate permit efectuarea de comparatii intre grupuri de intreprinderi,
comparatii temporale pentru aceiasi inteprindere, comparatii in raport cu
standardele elaborate.

Rata rentabilitatii economice

Eficienta capitalului investit, a tuturor resurselor materiale, financiare

implicate in activitatea intreprinderii, sunt prezentate prin rata rentabilitatii
economice. In literature de specialitate, rata rentabilitatii economice este
calculate dupa urmatoarele modele:
Re = — *100 sau Re = —— *100 sau Re = —— *100
 Re = —— *100 sau Re = —— *100 sau Re = ————*100

Unde: - Re = rata rentabilitatii economoce

- RBE = rezultatul brut din exploatare
- Rexpl = rezultatul exploatarii
- At = active totale
- Aexpl = active de exploatare
- Kinvestit = capital investit
- Rc = rezultat current
In formula de calcul a ratei rentabilitatii economice, folosirea la
numerator a rezultatului exploatarii sau a rezultatului brut din exploatare este
dictate de interesele in luarea in considerare sau nu a politicii de amortizare
sau aprovizionare a intreprinderii. In componenta capitalului investit sunt
incluse valuarea bruta a activelor fixe, in nevoia de fond de rulment si
disponibilitatile intreprinderii. De altfel, problema utilizarii activelor totale
sau a capitalului investit in determinarea ratei de rentabilitate economice este
destul de controversata in literature de specialitate.
Indiferent de modalitatea de calcul utilizata, rata de rentabilitate
economica este independenta de mecanismul de finantare, de impactul
activitatilor extraordinare cat si de politica fiscala.
Rentabilitatea economica surprinde eficienta mijloacelor materiale si
financiare allocate pentru desfasurarea activitatii unei intreprinderi.
Capitalurile angajate de o intreprindere in cursul unui exercitiu financiar
sunt reprezentate de capitalurile proprii si capitalurile imprumutate.
Remunerarea capitalurilor sub forma dividentelor sau a dobanzilor se
realizeaza dup ace sunt acoperite investitiile strategice, investitiile de
exploatare si investitiile de echilibru.Rentabilitatea economica a capitalurilor
investite nu tine seama de modalitatea de procurare a capitalurilor.
Rata rentabilitatii economice exprima pe de o parte gradul de
remunerare a capitalurilor angajate in activitatea intreprinderiii, iar pe alta
parte, modalitatea de remunerare a riscurilor asumate de actionari sau
asociati pentru capitalul investit in intreprindere.
Dimensiunea ratei rentabilitatii economice joaca un rol hotarator in
stabilireamodalitatii de finantare pe termen lung sis curt. Tot capitalul
avansat in activitatea intreprinderii trebuie renunerat dar, spre deosebire de
capitalul propriu, capitalul imprumutat trebuie remunerat indiferient de
rezultatele intreprinderii. O intreprindere ce beneficeaza de capital
imprumutat, va suporta cheltuieli financiare ridicate care ii vor diminua
posibilitatile de autofinantare. Pentru a asigura acoperirea nevoilor de
finantare, va fi nevoita sa recurga la obtinerea de noi credite. In aceste
conditii se impune criteriul rentabilitatii: daca rata rentabilitatii economice
este superioara ratei dobanzii, este posibil si de dorit sa se apeleze la credite.
In fapt, prin compararea ratei rentabilitatii economice cu costul capitalului
imprumutat, ia nastere efectul de indatorare.
Rata rentabilitati economice trebuie apreciata in functie de rata
inflatiei. O rata a rentabilitatii economice superioara ratei inflatiei va putea
asigura conservarea substantei economice a intreprinderii si chiar reinoirea si
cresterea activelor sale economice, intr-o perioada cat mai scurta. In
realitate, rata rentabilitatii economice trebuie sa remunereze capitalurile
investite, cel putin la nivelul ratei medii a dobanzii, plus riscul economic si
financiar pe care l-au asumat cei care au plasat capitalul in intreprindere.
Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei, pentru a
fi posibila o remunerare a capitalurilor investite la un nivel minim al ratei de
randament din economie si la un nivel de risc economic si financiar asumat
de cei care au pus capitalurile la dispozitia societatii, permitand in acelas
timp reinoirea si cresterea activelor in cadrul societatii comerciale.
In literature de specialitate regasim adeseori afirmatia ca o
intreprindere, pentru a asigura reinoirea activelor sale intr-o perioada cat mai
scurta parallel cu o remunerare corespunzatoare a investitorilor, trebuie sa
inregistreze o rata a rentabilitatii economice in valuare de 25%.
Dimensiunea ratei rentabilitatii economice este folosita frecvent in
analize externe, deoarece permite efectuarea comparatiilor in spatiu intre
intreprinderi apartinand aceluias sector, indifferent de marimea lor sau forma
de proprietate, masurand aptitudinea capitalului economic de a asigura
reinoirea si remunerarea sa ca factor de productie, reinoire care ar trebui sa
se realizeze intr-un orizont de timp mediu.

Bilant contabil
 2010 2011 2012
A.Active imobilizate
I.Imobilizari necorporale - - -
II.Imobilizari corporale - - -
III.Imobilizari financiare 1991152 1595434 1655871
Active imobilizate Total 1991152 1595434 1655871
B.Active circulante
I.Stocuri 1905424 1458995 1554234
II.Creante 4621814 1646975 2548621
III.investitifinanciare pet r.scurt - - -
IV.Casa si conturi la banci 85532 199703 285325
Active circulante Total 6612770 3305673 4388180
C.Cheltuieli in avans 9144 - 8254
D.Datorii Total 6943552 2288658 4526892
E.Provizioane pt, risc si cheltuieli - - -
F.Venituri in avans,subventii 424012 351138 245681
G.Capital si reserve
I.Capital 1245502 2261311 2625341
II.Prime de capital - - -
III.Rezerve din reevaluare - - -
IV.Rezerve 207584 376885 542896
H.Profitul sau pierderea bruta 1050576 1106395 1358746
I.Profitul exercitiului financiar 867931 921586 1025463
Capitaluri proprii 1453086 2638196 3168237
Total capitaluri 1453086 2638196 3168237

5.1.Rezultatul din exploatare

Rezultztul exploatarii se determina ca diferenta intre veniturile din

exploatare si cheltuielile de exploatare, la nivelul unui an calendaristic.
RE = VE-ChE

Anul VE ChE RE
2010 12297001 7367693 4929308
2011 10959085 7459875 3499210
2012 11526832 7298611 4228221
5.2.Rezultatul financiar

Este diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare intr-

un exercitiu.

RF = VF-ChF

Anul VF ChF RF
2010 188023 655982 -467959
2011 493963 658689 -164726
2012 523693 653452 -129759

5.3.Rezultatul current

Reprezinta rezultatul din exploatare +/- rezultatul financiar sau total

venituri din exploatare + total venituri financiare – total cheltuieli din
exploatare – total cheltuieli financiare.

RC = RE+/-RF

Anul RE RF RC
2010 4929308 -467959 4461349
2011 3499210 -164726 3334484
2012 4228221 -129759 4098462

5.4.Rezultatul exceptional

Reprezinta diferenta dintre veniturile exceptionale ci cheltuielile

exceptionele, ca urmare a unor operatii effectuate de unitatea patrimoniala,
care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a acesteia. Ca sold
intermediary de gestiune se calculeaza in mod independent de celelalte
solduri de gestiune, asfel: venituri exceptionale + venituri exceptionale din
provizioane – cheltuieli exceptionale – cheltuielile exceptionale privind
amortizerile si provizioanele = rezultatul exceptional (+/-) marimea
rezultatului exceptional.
RExceptional = VExceptional – ChExceptional
Anul VExceptional ChExceptional RExceptional
2010 5942 0 5942
2011 5264 0 5264
2012 6854 0 6854

5.5.Rezultatul brut al exercitiului

Reprezinta rezultatul current +/- rezultatul exceptional

RBE = RC +/- RExceptional

Anul RC RExceptional RBE

2010 4461349 5942 4467291
2011 3334484 5264 3339748
2012 4098462 6854 4105316

5.6.Rezultatul net al exercitiului

Profit ramas de repartizat pentru dividende si repartizare. Partea di

profitul neimpozabil obtinut de catre agentul economic si care revine
intreprinzatorului. Ca sold intermediar de gestiune, exprima rezultatul
degajat de intreaga activitate a intreprinderii, in cursul unui exercitiu.
Reprezinta variatia situatiei nete a intreprinderii intre deschiderea si
inchiderea exercitiolui ca urmare a activitatii economice. Se determina pe
baza relatiei: rezultatul current(+/-) rezultatul exceptional (+/-) cheltuieli cu
impozitul pe profit = rezultatul net al exercitiului(+/-) rezultatul net al
exercitiului. Rezultat care urmeaza sa fie supus deciziei de repartizare de
catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor, dupa caz.

Impozitul pe profit = 16% din RBE

Anul RBE 16%

2010 4467291 714766.56
2011 3339748 534359.68
2012 4105316 656850.56

RNE = RBE – impozit pe profit

Anul RBE Impozit profit RNE
2010 4467291 714766.56 3752524.5
2011 3339748 534359.68 2805388.4
2012 4105316 656850.56 3448465.5

5.7.Rata rezultatului brut al exercitiului

Rrb = (RBE/ChT)*100

Anul RBE ChT Rrb

2010 4467291 8023675 55.7
2011 3339748 8118564 41.3
2012 4105316 7952063 51.2

5.8.Rata rezultatului net

Rrn = (RNE/ChT)*100

Anul RNE ChT Rrn

2010 3752524.5 8023675 46.6
2011 2805388.4 8118564 34.5
2012 3448465.5 7952063 43.6

5.9.Rata rezultatului brut la 1 leu CA

Rrb la 1 leu CA = RBE/CA

Anul RBE CA Rrb la 1 leu

2010 4467291 11603833 0.3849
2011 3339748 9509779 0.3511
2012 4105316 9972808 0.4116

5.10.Rata rezultatului current la 1 leu CA

 Rrc la 1 leu CA = RC/CA

Anul RC CA Rrc
2010 4461349 11603833 0.3844
2011 3334484 9509779 0.3506
2012 4098462 9972808 0.4109

5.11.Rentabilitatea financiara

Rf = Rn/Cp % unde: Rn = rezultatul net

Cp = capital propriu

Anul Rn Cp Rf
2010 3752524.5 1453086 258.2451
2011 2805388.4 2638196 1063.3761
2012 3448465.5 3168237 108.8449

5.12.Rentabilitatea comerciala

Rc = Rn/CA %

Anul Rn CA Rc
2010 3752524.5 11603833 32.3386
2011 2805388.4 9509779 29.5000
2012 3448465.5 9972808 34.578681

5.13.Rentabilitatea econonica

Re = Rb/At % unde Rb = rezultatul brut

At = active totale
Anul Rb At Re
2010 4467291 8603922 51.9215
2011 3339748 4901107 68.1427
2012 4105316 5944051 69.0659

Rezultatele finale sunt mici dupa cum se vede deoarece societatea a realizat
investiti massive in nodernizarea capacitatilor de productie performante cu
ajutorul carora compania va realize produse la un cost mic si deci
competitive pe piata.

CAPITOLUL VI
Propuneri privind cresterea profitabilitatii firmei

Pentru cresterea profitabilitati firmei,rolul echipei manageriale este

hotarator. Pentru aceasta, firma are nevoie de personal calificat care sa faca
fata tuturor schimbarilor ce intervin pe piata sis a actioneze in conformitate
cu acestea.
Obiectivele care trebuiesc urmarite sunt legate de previzionarea
situatiei financiare a firmei.
Analiza ratelor financiare cel putin o data la 6 luni, odata cu
intocmirea unui bilant, reprezinta punctual de plecare pentru planificarea
actiunilor viitoare si compararea valorilor obtinute de firma cu realizerile
altor firme cu acelas obiect de activitate, pentru a sti care este pozitia
societatii in raport cu firmele concurente.Principalele lucrari de previziune
care trebuie intocmite in cadrul firmei sunt:
-bugetele prin care se planifica veniturile, cheltuielile si rezultatele;
ele sunt un excellent instrument de planificare financiara pe termen
scurt,permitand permanent compararea indicatorilor planificati cu cei
obtinuti.
- planurile financiare, pe termen mediu si lung, care au character
strategic, orienteaza activitatea firmei pe termen mai lung si fundamendeaza
deciziile de finantare.
- studiile de fezabilitate si planurile de afaceri-lucrari complexe
continand importante analize si previziuni financiare.
- fluxurile de numerar lucrari de planificare a incasarilor si platilor
effective,intocmite pe termen scurt (1-6 luni).
- imbunatatirea capacitatii firmei de a-si onora obligatiile de plata in
viitor.
Pentru imbunatatire lichiditatii firmei trebuie sa se urmareasca:
- cresterea si divercificarea portofoliului de clienti.
- incheierea de contracte ferme care sa prevada data limita de plata a
facturilor si penalitatile ce se vor aplica in cazul neachitarii.
- Scaderea atoriilor catre furnizori, de preferinta prin operatiuni de
compensare
- Prioritate a plata datoriilor catre bugetul de stat pentru evitarea
penalitatilor.
- Reducera nprumuturilor bancare pentru evitarea cheltuielilor
financiare.

CAPITOLUL VII
Concluzii
 SC AGRICOLA 96 SA Tiganasi a realizat in perioada 2010-2012
investitii massive in tehnologizarea productiei si in imbunatatire suprefetelor
funciare pentru realizarea de productii mari la hectar si pentru a reduce
costul pe tona de cereale produse.
Astfel societatea devine competitive la nivel national si chiar la nivel
European odata cu sporirea productiei si marire constanta a suprafetelor
lucrate.
Societatea are un grad de indatorare mare datorita investitilor dar
acestea se vor amortize in timp deoarece societatea aplica o strategie pe
termen mediu si lung in care sa imbunatateasca calitatea produselor, costul
dar si cantitatea la hectar obtinuta.
Totodata s-a investit si in capacitatile de depozitare deoarece preturile
in perioada recoltarii sunt foarte mici sin u renteaza vanzarea intregii
productii iar silozurile de aprovizionare aduc un plus de valuare productiei.

BIBLIOGRAFIE

1. Suport curs Stefan Gavril – Analiza Tehnico-Economica 2010.

 2. Ignat Gabriela, Doina Cojoc – Bilantul contabil si reusita
economica,Editura PIM iasi 2008.
3. Brezuleanu S.- Sisteme de productie in agricultura, Editura ALFA,
Iasi 2008.