MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII

MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SIGURANȚA ALIMENTELOR DE ORIGINE VEGETALĂ

Disciplina :
“ Sisteme informatice și managementul proiectelor”

Proiect de curs
Plan de afaceri SRL ‘‘DiWine’’

Aprezentat Popov Diamanta

Masterand an.1

A verificat Nazar Nadejda

Dr.conf.univ.

Chișinău 2015
Cuprins

1
1.Rezumat……………………………………………………………………. 3
2.Plan de producer…………………………………………………………… 4
3.Plan de marketing………………………………………………………….. 6
4.Plan financiar………………………………………………………………. 8
5.Plan managerial…………………………………………………………….. 12

2
 Rezumat

Din datele unui plan de afaceri se poate de afirmat că o afacere în industria

viticulturii este rentabilă și este nevoie pentru a îndeplini unele cerințe :
1. Avem nevoie de o investiție
2. Să fie la un nivel înalt tehnologia de producere a strugurilor pentru să
îndepartăm
unele riscuri.
3. Este necesar de frigider pentru păstrarea strugurilor care nu au fost
comercializați
4. Pentru o afacere cu succes este nevoie de a ieși pe piață cu o reclamă bună
5. Ca să atragem atenția consumatorilor este nevoie de un ambalaj
Profitabilitatea cultivării soiurilor de struguri diferă și este în dependență de
cererea lor pe piață, care în mare măsură este condiționată de mai mulți factori :
măturare a boabelor, calitatea strugurilor și costul producției.

3
 2.Planul de afaceri

Plantațiile viticole în Institutul Științifico-Practic de Horticultură și

Tehnologii Alimentare care este instituția de bază în domeniul Viticulturii și
Vinificației în Republica Moldova.

Deţinător: IȘPHTA ,,Chisinau”

Suprafaţa totală: ha,
Anul fondării: 1910
Adresa: str.Vieru 59.

Proiectul realizat prevede venituri și recunoașterea produselor autohtone pe plan

mondial.Plantațiile viticole trebuie să : expoziția sudică, înclinația pantei 8o,
evitarea terenurilor cu alunecări, soluri nisipoase.
Institutul dispune de teritoriile cu condițiile climaterice și pedologice
favorabile,forța de muncă, comercializarea cu toate regiunile ale țării.

Pentru a îndeplini misiunea propusă, SRL „DiWine” îşi propune următoarele

obiective:
1. Cultivarea şi fabricarea de produse ecologice şi de înaltă calitate;
2. Asigurarea consumatorilor cu produsele întreprinderii anul împrejur;
3. Crearea, în al doilea an de activitate a unei linii de conservare a strugurilor;
4. Dublarea suprafeţei cultivabile în al treilea an de activitate;
5. Cucerirea pieţei din cele mai mari oraşe ale Moldovei;
6. Obţinerea în al patrulea an de activitate a certificatelor şi exportarea producţiei
pe piaţa regională (UE, Ucraina,România, etc);
Misiunea afacerii este de a genera profit prin modernizarea şi gestionarea
celei mai mari bogăţii naturale ale ţării noastre şi anume solul fertil numai bun
pentru agricultură. Factorii ce vor contribui la realizarea obiectivelor propuse
sunt: calitatea produselor, preţ rezonabil, responsabilitatea, amabilitate.

4
 Tabelul 2.1. Panul de producere a soiurilor de struguri al SRL.’’DiWine
’’
Plantarea viei An.II An.III-IV An.V
Planificarea și Afinarea Afinarea Afinarea
pregatirea solului
Desfundarea Cultivarea Cultivarea Cultivarea
Alegerea și Mușuroitul Irigarea Irigarea
amplasarea
soiurilor pe teren
Schema de Irigarea Formarea Cîrnitul
plantare butucilor
Termenii și Instalarea Copcitul Copcitul
adîncimea de stîlpilor,sirmelor
plantare
Plantarea vițelor Copcitul Plivitul Plivitul
Plivitul Legăturile Legatura
lăstarilor lăstarilor
Legăturile Copilitul Copilitul
lăstarurilor
Copilitul Legatul în uscat Recoltarea
strugurilor
Legatul în uscat Legatul în uscat

Concluzie: În tabelul 2.1 este reprezentat planul de producere a soiurilor de

stuguri in perioada de 5 ani. Din acest tabel observăm că doar in al 5 an avem
venit din plantațiile înființate, ceia ce este necesat pînă în anul de roadă o forță
bună de șuncă și investiții în acest proces.

5
 3.Planul de marketing
Tabelul 3.1
Soiurile de viță de vie Greutatea medie a Prețul 1kg
strugurilor,g
Apirien roz 500-700 35
Cardinal 210-510 45
Kișmiș lucistii 200-600 30
Kișmiș moldovenesc 800-1500 30
Coarnă neagră 179-223 8
Codreanca 400-600 8
Iubilei Juravelea 250 25
Moldova 200-320 45
Muscat de Bugeac 250-350 25
Muscat de Hamburg 250-320 25
Osenii ciornîi 500-700 10
Rannii Magaracea 200-500 18
Black rose 400-500 20
Mecita 310 30

Concluzie: Studiind piața și cheltuielele Întreprinderea va stabili prețurile cu

care va realiza materialul săditor cel mai mare preț pentru 1kg este de 45 lei
pentru Moldova și Cardinal iar cel mai mic preț este la Coarna neagră și
Codreanca la un preț de 8 lei.

Nivelul şi structura preţului produselor oferite de întreprindere reprezintă

modul de exprimare a condiţiilor din interiorul întreprinderii şi a situaţiei de la
nivelul pieţei. Mecanismul formării preţurilor cunoaşte o mare varietate de
situaţii particulare în funcţie de o serie întreagă de factori economici. Aceştia
reflectă, în general, specificul fiecărei economii, natura şi intensitatea
concurenţei dintre ofertanţi, gradul de implicare a statului în mecanismul pieţei,
şi nevoile consumatorilor potenţiali.
Nivelul preţurilor, de care de cele mai multe ori depinde pătrunderea
produselor în consum, poate fi considerat criteriul dominant de alegere a
variantelor strategice. Orice invocare a preţului priveşte în primul rând nivelul

6
acestuia şi abia apoi alte caracteristici ale sale sau ale produsului corespunzător.
Variantele strategice corespunzătoare acestui criteriu sunt:
Strategia preţurilor înalte.
Strategia preţurilor moderate
Strategia preţurilor
Gradul de mobilitate a preţului, stabilitatea lui în timp, reprezintă un ultim
criteriu analizat care diferenţiază strategiile întreprinderilor. Este vorba de
măsura în care stabilitatea ori mobilitatea preţurilor poate fi decisă sau măcar
influenţată de întreprinderi.
În finalul acestui capitol trebuie menţionat totuşi şi faptul că în prezent din
ce în ce mai folosite şi alte criterii de clasificare a strategiilor, care iau în
consideraţie necesitatea modificării preţului în funcţie de traiectoria ciclului de
viaţă a produsului, de oscilaţiile sezoniere, de modificarea condiţiilor de piaţă
etc.

7
 4.Plan Financiar

Tabelul 4.1 Devizul de vinzări a producției de struguri, pe anul 2020

Produsul Volumul de Prețul unitar de Total venit din
vînzări,t producție,lei vînzări,mln lei
Apiren roz 160 35 5,6
Kișmiș 180 20 3,6
Muscat 190 25 4,75
Total venit din 13,95
vînzări

Concluzie: Din tabelul 4.1 observăm că întreprinderea va avea venit din

al 5 an, începînd cu anul 2020, venituri de 13,95mln lei cu un preț mare
fiind la Apiren roz și cel mai vîndut este Muscat.

8
 Tabelul 4.2 Diviziunea materialelor directe la producerea strugurilor pentru
anul 2015-2020
Cheltuieli materiale Materiale de bază pentru an. 4 Materiale de bază pentru
de vegetație anul 5 de rod
Apiren roz Kișmiș Muscat Apiren Kișmiș Muscat
roz
Suprafața necesară pentru 10 10 10 10 10 10
producerea produsului,ha

Suprafața necesară a 0 0 0 0 0 0
rezervoarelor la sfîrsitul
anului
Total 10 10 10 10 10 10
Suprafața rezervoarelor la 0 0 0 0 0 0
începutul anului

Total cheltuieli materiale 1580900 1107500 1100420 59140 90800 150060

directe,mii lei

Total 3 788 820 300 000

Concluzie: Pentru necesarul de a planta 30ha pentru producerea produsului

este nevoie de o investiție de 4 088 820 lei.

9
 Tabelul 4.3 Devizul cheltuielilor indirecte pentru afacere pentru anii 2015-
2020
Articole Cheltuieli, 5 ani, lei
Remunerarea muncii personalului auxiliar 20 000
Remunerarea muncii personalului de conducere 180 000
Energia 20 000
Uzura activelor materiale 50 000
Materiale auxiliare 60 000
Reparații curente 10 000
Asigurarea și impozit pe imobil 5 000
Total cheltuieli indirecte 345 000
Concluzie: Din tabelul 4.3 observăm cheltuielile effectuate timp de 5 ani, ce
trebuie să ținem cont de planificarea unei afaceri în anii 2015-2020 ce am avut
total cheltuieli de 345 mii lei.

Articole Cheltuieli, 5 ani, lei

Remunerarea muncii personalului auxiliar 20 000
Remunerarea muncii personalului de conducere 180 000
Energia 20 000
Uzura activelor materiale 50 000
Materiale auxiliare 60 000
Reparații curente 10 000
Asigurarea și impozit pe imobil 5 000
Total cheltuieli indirecte 345 000
Tabelul 4.4 Devizul cheltuielilor pentru anul 2020
Articole cheltuieli Cheltuieli, lei
Cheltuieli privind vînzarea produsului 20 200
Renumerarea muncii angenților de vînzări 5 000
Publicitate 1 000
Cheltuieli de transport 10 000
Legătură telefonică (pentru marketing) 1 000
Alte cheltuieli privind vinzarea 2 000
Cheltuieli generale și administrative 10 000
Renumerarea muncii personalului administrativ -
Renumerarea muncii personalului auxiliar -
Energie electrică -
Plata de arendă -
Amortizarea utilajului de oficiu 2 500
Telefon 1 000
Asigurare -
10
Cheltuieli de birotică 2 500
Alte cheltuieli generale 5 000
Total cheltuieli curente 60 200
Concluzie: Devizia cheltuielilor pentru anul 2020 este de 60200 lei.

Tabelul 4.5 Deviziunea profitului și a pierderilor pentru anii 2015-2020

Venituri și cheltuieli Suma veniturilor și cheltuielilor,
lei
Venit și vînzări 5 080 080
Costul producției vîndute 6 100 500
Profit brut -1 600 010
Cheltuieli curente de vînzări și generale 25 000
Profit din activitatea de bază -980 420
Alte venituri -
Alte cheltuieli -
Total rezultat din alte activități -
Profit pînă la impozitare -1 900 050
Impozit pe venit -
Profit net -1 900 050
Concluzie: Din tabelul 4.5 devizul profitului și a pierderilor pe anii
2015- 2020, vedem că nu sunt acoperite suma cheltuielilor effectuate.

Tabelul 4.6 Devizia cheltuielilor capitale pentru 5 ani

Articole de Anii
cheltuieli 2021 2022 2023 2024 2025
Tehnică, 1 600 230 - - 1 600 230 -
modernizare
Plantații tinere - 2 000 400 - 400 000 -
Stagieri - - - - 890 000
Frigider 50 000 - 600 000 - -
Ocuparea pițelor - 1 900 000 - - 400 000

Concluzie: Devizul cheltuielilor capital pentru 5 ani este foarte mare.

Cheltuielile mari se efectuiază în tehnică, modernizare și în plantațiile

11
tinere. Și au mai fost cheltuieli pentru frigider care va păstra strugurii încă
necomercializate.

12
 5.Planul Managerial

Schema aparatului de conduc

Intermediarii

Directorul

Contabil , secretara

Agronom

Muncitori, brigada
de tractoare

13
14