UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN

VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI

FACULTATEA DE AGRICULTUR
SPECIALIZAREA: IEA

PROIECT DE AN LA
MANAGEMENT

NDRUMTOR:
CONF. DR BREZULEANU STEJREL

STUDENT:
BLNI ROXANA-ALINA

2012

INTRODUCERE

Reforma economic din agricultur, la nivel micro- sau macrosocial, prezint, pe

lng schimbarea fundamental a formei de proprietate i schimbarea radical a funciilor de
producie, a relaiilor de schimb i de repartiie a profitului.
Reintrarea agriculturii romneti n reeaua relaiilor economiei de pia, a relaiilor
de concuren, unde criteriul de baz este doar eficiena i calitatea, necesit un nou tip de
management, care prin metodele i tehnicile utilizate s corespund cerinelor diferitelor
tipuri de exploataii agricole.
ntocmirea proiectului de an la disciplina de "Management general" ocup un loc
important n cadrul pregtirii de ansamblu a viitorilor specialiti .
Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziia studenilor
prezentul ghid, elaborat n conformitate cu reglementrile i normativele actuale.
Ghidul pentru ntocmirea proiectului de an la disciplina "Management general" se
adreseaz n special studenilor de la Facultatea de Agricultur specializarea Inginerie
economic n agricultur.

Tema proiectului

PROIECT MANAGERIAL DE MBUNTIRE A REZULTATELOR

TEHNICO- ECONOMICE DE ANSAMBLU A S.C VITIPROD S.R.L.

CUPRINS
CAP. I PLANUL DE AFACERI PENTRU CRETEREA EFICIENEI
ECONOMICE A FERMEI VITIPROD S.R.L.
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului:
A.2. Obiectul de activitate.
A.3. Forma juridica a solicitantului
A.4. Structura capitalului social si evoluia acestuia de la nfiinare
A.5. Administratorii societatii
A.6. Informaii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :
A.7. Litigii ( in desfurare )
B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B.1. Istoricul activitatii
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicate
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuie
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIIEI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului.
C.2. Descrierea tehnica a proiectului
C.3. Managementul proiectului
C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziii
C.5. Personal si instruire
C.6. Graficul estimat al proiectului
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
D. PROIECII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D.1. Bazele de productie
D.2. Contul de profit si pierderi previzionat
D.3. Fluxul de numerar previzionat
D.4. Indicatorii financiari
CAPITOLUL II STRUCTURA
ASOLAMENTULUI

FONDULUI

FUNCIAR

NTOCMIREA

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCIE AGRICOL

CAPITOLUL IV DETERMINAREA
(PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI

PRAGULUI

CAPITOLUL V CONCLUZII I RECOMANDRI

DE

RENTABILITATE

CAP. I
PLANUL DE AFACERI PENTRU CRETEREA EFICIENEI ECONOMICE A
FERMEI VITIPROD S.R.L.

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului:
S.C. VITIPROD S.R.L.
A.2. Obiectul de activitate
Domeniul principal de activitate al societaii S.C. VITIPROD S.R.L., este conform
codului CAEN 0113-Cultivarea fructelor, nucilor,a plantelor pentru buturi i mirodenii.
A.3. Forma juridic a solicitantului
S.C VITIPROD S.R.L. cu domiciliul in localitatea Muntenii de Jos, com. Muntenii
de Jos, jud. Vaslui, Inscris la Oficiul Registrului Comertului cu nr.J37/49/2008, Cod unic de
inregistrare 12784424, este autorizat sa functioneze in baza Legii 507/2002 cu activitatea
Cultivarea viei de vie prin autorizatia nr. 7/03.09.2008, eliberata de Primria Muntenii de
Jos , jud. Vaslui.

A.4. Structura capitalului social si evoluia acestuia de la nfiinare

Tabel A.4.1
Structura acionariat
STRUCTURA ACIONARIAT S.C VITIPROD S.R.L
LA DATA 06.03.2012
Nr.
Crt.

Denumire asociat

1 BLNI ROXANA
2 BLNI ADRIANA
TOTAL

Nr. de pri
sociale
deinute
(Buc)
150
150
300

Valoare
nominala
a parii
sociale
(lei)
100
100
100

Valoare totala
(lei)

Participare
la capital
(%)

15000
15000
30000

50
50
100

Tabel A.4.2
Date de identificare ale asociailor
DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU
JURIDICE
Nr.
Crt.

Denumire acionar

1
2

BLNI ROXANA
BLNI ADRIANA

Cod Unic de
Inregistrare

CNP

12784429
16564424
TOTAL

Adresa

2900708374545 Muntenii de Jos

2670619374089 Muntenii de Jos

Participare
la capital
(%)
50
50
100

A.5. Administratorii societatii

Tabel A.5.1
Administratorii societatii
Nr.
Crt
.

Nume,
prenume

BLNI
ROXANAALINA

BI/CI
/PP
Serie/Nr.
Locul si
data
emiterii
BI VS
199713
VASLUI
06.04.04

Locul si
data
naterii

CNP

MUNTENII
2900708374545
DE JOS
08.07.1990

Domiciliu

Funcia

MUNTENII
DE JOS
JUD.
VASLUI

AD-TOR

A.6. Informaii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului:

Tabel A.6.1
Puncte de lucru
Nr.
Crt.

Tip:
Sediul social, punct de
lucru, sucursala, filiala, loc
de vanzare
LOC. MUNTENII DE JOS
COM. MUNTENII DE JOS
JUD. VASLUI

Activitate

Localizare

Adresa

Cultivarea viei de vie

MUNTENII
DE JOS
JUD
VASLUI

MUNTENII DE
JOS
COM.
MUNTENII DE
JOS
JUD.VASLUI

A.7. Litigii ( in desfurare )

Tabel A.7.1
NU ESTE CAZUL
In calitate de Reclamant
Nr.
Crt.

Denumire
societate

Cod Unic de
Inregistrare,
Adresa

Valoarea
prejudiciului
(Lei)

Observaii
(in curs de
soluionare,in
executare,faliment,etc.
)

1
2
TOTAL
Tabel A.7.2
NU ESTE CAZUL
In calitate de Prt
Nr.
Crt.

Denumire societate

Cod Unic de
Inregistrare,
Adresa

Valoarea
prejudiciului
(Lei)

Observaii
(in curs de
soluionare,in
executare,faliment,etc.)

1
2
TOTAL
Tabel A.7.3
NU ESTE CAZUL
Revendicri

Nr.
Crt.

Denumire societate
sau persoana fizica

Obiectul
Revendicrii
(cu
mentionarea
sensului
revendicarii:
de catre sau de
la solicitant)

1
2
TOTAL

Valoarea
estimata a
activului
revendicat

Observaii
(in curs de
soluionare,in
executare,faliment,etc.)

B. DESCRIEREA ACTIVITII CURENTE

B.1. Istoricul activitii
Societatea comercial VITIPROD S.R.L. s-a infiinat la data de 12 martie 2008 cu
sediul in localitatea Muntenii de Jos, judeul Vaslui, nscris la Oficiul Registrului
Comerului cu nr. J37/49/2008, Cod unic de inregistrare 12784424, este autorizat sa
functioneze in baza Legii 507/2002 cu activitatea Cultivarea viei de vie prin autorizaia nr.
7/03.09.2008 eliberat de Primria Muntenii de Jos , jud. Vaslui.

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului:

Tabel B.2.1
Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii
Amortizarea
cumulata la
Data
Grupa de Valoare
Nr. Denumire mijloc
data
achizitionarii incadrare
de
Crt.
fix
ultimului
PV/ NIR.
contabila intrare
bilant
contabil
Cldire
1
05.01.2008
Activ
60000
6000
administrativ
2 Depozit
05.01.2008
Activ
30000
3000
3 Garaj
05.01.2008
Activ
15000
1500
4 Tractor viticol
10.02.2007
Activ
45000
36000
5 Remorc
10.02.2006
Activ
15000
15000
6 Plug viticol
28.02.2009
Activ
18000
6000
7 Maina de stropit
02.02.2009
Activ
18000
6000
Combina de
recoltat struguri
8
08.02.2008
Activ
35000
14000
New Holland
6060
9 Dacia Papuc
02.02.2008
Activ
24000
9600
1
Aparatur birotic
17.04.2008
Activ
25000
5000
0
Total MIJLOACE
285000
102100
FIXE

in prezent
Valoarea
rmasa
la data
Buc
ultimului
bilant
contabil
54000

27000
13500
9000
2.730
12000
12000

1
1
3
2
2
1

19000

14400

20000

15

182900

28

DATA EMITERII

8000

154/N

327

17.12.200
7

40000

130/N

1238

E
N/A

80000
128000

122/N
N/A

234
N/A

(MP)INDIVIZA/ EXCLUSIVA

SUPRAFAA
TOTALA(MP)/CATEGORIA DE
FOLOSIRE

NR CERTIFICAT

Secuia,Vaslui
Mnjesti,
Vaslui
TOTAL

540/Construcii
250000/Plantai
e
Viticol
400000/Planta
e viticol
220540

SERIE CERTIFICAT

Muntenii de
Jos,Vaslui

VALOAREA CONTABILA (LEI)

LOCALITATE/JUDET

Nr.Crt.

Tabel B.2.2

10

01.03.200
7
02.02.200
7
N/A

B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Ferma viticol VITIPROD S.R.L deine 65 ha cultivate cu vi nobil, iar strugurii
obinui sunt destinai vnzrii ctre firmele procesatoare din industria vinului.
Structura pe soiuri a terenului fermei este urmtoarea:
15 ha cultivate cu soiul Feteasc Alb cu o producie medie de 15,2 tone/ha
10 ha cultivate cu soiul Busuioac de Bohotin cu o producie medie de 12 ,5 tone/ha
5 ha cultivate cu soiul Fetesc Regal cu o producie medie de 14,2 tone/ha
20 ha cultivate cu soiul Feteasc Neagr cu o producie medie de 14,8 tone/ha
20 ha cultivate cu soiul Tmioas Romneasc cu o producie medie de 10,8
5 ha cultivate cu soiul Gras de Cotnari cu o producie medie de 16,5 tone/ha.
Ferma are in componena sa o cladire administrativ, un depozit, parcul auto cu
maini i utilaje agricole i suprafaa de 65 ha cultivate cu via de vie, soiuri autohtone
pentru vin.

Amplasamentul societatii este dotat cu urmatoarele utiliti:

Apa curent;
Electricitate;
Gaz;
Internet.

Producia obinut este materia prim pentru industria vinului.

Strugurii i vinul au o contribuie important n alimentaia omului. Prin compoziia
lor chimic, strugurii constituie un aliment valoros, alturi de celelalte fructe care se
consum n stare proaspt.
Vinul consumat cu moderaie nu numai c nu este duntor sntii ci, din contr,
prezint aspecte benefice pentru organism. Ipocrizia de a nu recomanda vinul ca butur sub
motivul c s-ar ncuraja alcoolismul este deci nentemeiat, ba chiar ridicol. Iat ce spunea
compatriotul nostru, profesorul I.C. Teodorescu un pahar cu vin la fiecare mas nu
numai c nu stric, dar este necesar, folosul lui l vei simi n scurt vreme. Bei cu
ncredere un pahar un singur pahar din vinul cel mai bun i vei fi mult mai sntoi i
mai mulumii (Poezia vinului, aprut n ziarul Curentul din 10 august 1933).
11

n cultura multor popoare, vinul este considerat o butur alcoolic compatibil cu

moderaia, cu bunstarea i modul de via echilibrat. Dac se consum raional, vinul nu
particip la alcoolism. Nimeni nu recomand abuzul, deoarece acesta este i rmne
condamnat. Problema care se pune const nu n prohibiia vinului ca o butur alcoolic, ci
mai mult n educarea populaiei cu privire la locul vinului n igiena alimentaiei. Vinul
trebuie consumat n timpul mesei, fcnd parte dintr-un regim de hran echilibrat, bogat mai
ales n hidraii de carbon, care atenueaz efectul alcoolemiei. Consumai cu ncredere vinul,
apreciai i respectai virtuile acestei buturi alcoolice.
Pe glob 47-50% din plantaiile de vii sunt situate pe terenuri n pant. n ara noastr,
mai mult de 85% din plantaiile de vii se gsesc pe terenurile n pant i anume: 34%, pe
terenuri cu pante mici (4-14%); 39% pe terenuri cu pante mari (14-24%); iar 12% pe
terenuri cu pante foarte mari (peste 24%).n ceea ce privete plantaiile de vii pe nisipuri,
acestea reprezint 7-8%.
Prin cultura viei de vie se asigur valorificarea superioar a cestor categorii de terenuri
agricole cu o contribuie substanial la realizarea venitului naional.
Strugurii reprezint materia prim pentru obinerea vinurilor i distilatelor pentru
cognac, buturi alcoolice cu pondere nsemnat n consumul populaiei.
Anual se vinific cca. 1milion tone de struguri din care rezult 7-8 milioane hectolitri vin.
Cantiti importante de struguri sunt prelucrate n industria alimentar, la fabricarea
compoturilor, gemurilor, dulceurilor, stafidelor, sucului de struguri, mustului concentrat i
altor produse.

12

Calendarul lucrrilor la via de vie

Ianuarie
- se procura materialele necesare pentru plantarea vitei de vie, ca: araci, sarma, etc;
- se repara principalele unelte necesare lucrarilor viticole;
- se desfunda terenul pentru plantarile din primavara;
- se procura ingrasamintele chimice necesare pentru plantarea viei.
Februarie
- se face controlul viabilitatilor ochilor in viile roditoare si celelalte lucrari din luna ianuarie
care nu s-au facut.
Martie
- daca timpul permite, se face dezgropatul timpuriu, dezmuuroitul sau debilonatul
butucilor;
- se verifica spalierul, aracii, etc.;
- se controleaza starea de viabilitate a mugurilor la cultura vitei de vie in forma joasa i
inalt;
- se incepe taiatul si copcitul vitei de vie;
- se incepe dirijarea si legatul coardelor taiate;
- se face completarea golurilor din plantaiile de via de vie;
- se asigur mrania necesar pentru plantatul vielor de vie;
- se aplic ngrmintele organice i chimice de baz;
- se execut artur adanc sau sapa mare.
Aprilie
- se planteaz via de vie altoit i nealtoit n locul definitiv;
- se termin tiatul i copcitul viei, dup care se executa aratul sau sapa mare;
- se face controlul sptmnal al muuroaielor de la via de vie plantat n primavar i se
intrein pn la apariia tuturor lstarilor.

13

Mai
- se continu controlul muuroaielor si spargerea crustei in plantatiile nou infiintate;
- se face plivitul lastarilor de vita de vie fara rod, pentru echilibrarea butucilor;
- se executa primele tratamente impotriva manei, fainarii, precum si pentru moliile de
struguri. In anii cu precipitatii normale si infectii numeroase de mana, tratamentele de
prevenire se executa saptamanal (cand se termina un tratament, incepe celalalt);
- se sapa pamantul si se administreaza ingrasamintele chimice azotoase inainte de inflorire;
- se face prima legare a vitei de vie, daca lastarii au atins lungimea de circa 40 de cm;
- se aplica ciupitul lstarilor in preajma nfloritului.
Iunie
- se continu tratamentul mpotriva manei si finarii;
- incep tratamentele impotriva putregaiului cenusiu dupa inflorire si legare;
- se face primul copcit inplantatiile tinere;
- se face legatul al 2-lea al lastarilor;
- realizarea prailelor, pe rnd i ntre rnduri, cu administrarea fazial a ngrmintelor
chimice;
- se continua cu plivitul, ciupitul si legatul lastarilor;
- se aplica primul copilit (cand lastarii au 6-7 frunze se scurteaza la 4-5 frunze);
- se poate executa prima ingrasare foliara.
Iulie
- se continua legarea lastarilor;
- se continua tratamentele impotriva manei, a fainarii, a putregaiului cenusiu, a moliilor si a
celorlalti daunatori;
- carnitul la soiurile de masa cu coacere timpurie si extratimpurie;
- repetarea prasilelor de vara;
- copcitul al 2-lea la viile tinere;
- se continua copcitul;
- se aplica a 2-a si a 3-a ingrasare extraradiculare (foliara);
- incepe recoltatul strugurilor la soiurile de masa extratimpurii.

14

August
- se aplica ultimele tratamente in plantatiile de vii;
- se executa ultimele prasile;
- se efectueaza ultimul legat;
- se face carnitul viilor roditoare prin indepartarea varfului cu 8-10 frunze;
- se face al 3-lea copcit in plantatiile tinere, copca ramanand deschisa;
- se executa desfrunzitul partial al soiurilor de masa;
- se recolteaza strugurii de masa la soiurile cu coacere mijlocie;
- se pregateste inventarul pentru culegerea strugurilor si pentru prelucrarea lor;
- se desfunda terenul pentru noile plantatii de vita de vie.
Septembrie
- se continua recoltarea strugurilor de masa si incepe culesul celor de vin;
- soiurile de struguri rosii se culeg la circa 10-15 zile dupa cele albe, iar cele aromate se
culeg cu circa 10 zile mai tarziu decat cele rosii;
- culegerea strugurilor se face pe timp frumos si uscat, dupa ce s-a ridicat roua, separandu-se
strugurii sanatosi de cei stricati.
Octombrie
- se aplica aratura de toamna sau sapa mare si ingrasarea de baza cu ingrasaminte organice si
cu superfosfat si sare fosfatica;
- se desprind coardele de pe araci sau spaliere si se ingroasa butucii la cultura clasica, ca si
coardele de pe cepii de siguranta la butucii condusi pe forme semiinalte si inalte.
Noiembrie
- se executa aratura de toamna sau sapa mare, cu administrarea concomitenta a
ingrasamintelor organice si chimice;
- se termina ingropatul, musuroitul sau bilonatul butucilor;
- se face plantarea de toamna a vitei de vie.

15

Decembrie
- se transporta aracii, stalpii, sarmele pentru instalarea mijloacelor de sustinere si, eventual,
se planteaza stalpii si ancorele;
- se continua transportul gunoiului de grajd.

Fluxul tehnologic de obinere al strugurilor pentru vin

1. Lucrri aplicate solului
Prin lucrrile solului se urmrete sporirea i meninerea fertilitii acestuia,
asigurarea umiditii i lupta cu buruienile. In plantaiile de vii se aplic solului lucrri
anuale i lucrri periodice.
Lucrri anuale:
Dup adncimea stratului de sol asupra cruia se acioneaz, lucrrile anuale pot fi:
- adnci (artura de toamn i primvara);
- superficiale (praile: 5-8 n funcie de mburuienare sau 2-3 prin folosirea diferitelor
erbicide);
- erbicidarea se aplica plantaiilor de vii n vrst de peste 5 ani. Erbicidele se aplic n
benzi, pe rnd i integral, pe toat suprafaa.
- mulcirea se aplic n regiunile de step sau pe nisipuri, n timpul verii, folosind paie,
pleav, turb n grosime de 4-8 cm.
Lucrri periodice:
- subsolajul se aplic toamna, pe solurile grele, o dat la 3-4 ani, la adncimea de 35-45 cm
folosind subsolierul, din dou n dou rnduri de butuci.Concomitent se ncorporeaz
ngrminte chimice cu fosfor i potasiu.
- redesfundarea parial a terenului dintre rndurile de vi se aplic periodic la 10-15 ani, la
adncimea de 50-60 cm adncime; efectul este sporit dac odat cu redesfundatul se aplic
solului i o ngrare de baz cu 40-60 t gunoi de grajd la hectar la care se adaug
ngrminte minerale din complexul NPK.

16

2. Fertilizarea
ngrmintele chimice se administreaz n sol toamna, n cantiti de 20-40 t/ha.
ngrmintele chimice cu azot se aplic primvara, naintea fenofazelor de cretere iar cele
cu fosfor i potasiu se administreaz toamna sau primvara. n funcie de sol, clim, vrsta
plantaiei, agrotehnica aplicat se recomand, orientativ, ntre 70-100 kg N, 100-150 kh P2
O5 i 80-150 kg K2O.
3. Tierile viei de vie
Tierea i conducerea coardelor
Prin tiere se regleaz puterea de cretere i rodire a butucilor, se nlesnete aplicarea
lucrrilor agrotehnice, se mbuntete calitatea rodului.
Tierile, dup perioada n care se efecetueaz pot fi :
- tieri n uscat, aplicate n perioada de repaus;
- tieri n verde aplicate n perioada de vegetaie.
Sistemul de tiere reprezint felul, numrul i lungimea elementelor de rod (coarde,
cepi de rod ) i de formare (cepi de nlocuire i rezerv) rezervate pe butuc dup tiere.
Se cunosc trei sisteme de tiere: scurt (prin prezena pe butuc a cepilor de rod variabil ca
numr i ca aezare), lung (prin prezena pe butuc a coardelor lungi de rod, variabile ca
numr i mod de aezare) i mixt (o mbinare ntre sistemul lung i scurt , prin prezena pe
butuc a cepilor ca element de formare i a coardelor ca elemente de producie).
Prin conducerea coardelor pe mijloace de susinere se urmrete reglarea procesului de
cretere i fructificare prin schimbarea poziiei relative a punctelor de cretere pe coard n
favoarea rodirii.
Poziia coardelor fa de verticala locului poate fi: vertical ascendent, oblic ascendent i
descendent i orizontal.
Forma coardelor poate fi : dreapt, de semicerc i cerc ardelenesc.

4. Lucrri n verde aplicate viei de vie

17

n perioada de vegetaie se aplic viei de vie un ansamblu de lucrri n verde, ca:

- plivitul este lucrarea prin care se suprim lstarii infertili, dup apariia inflorescenelor
(mai);
- ciupitul este lucrarea de suprimare a vrfurilor de cretere a lstarilor fertili, cu 2-3 zile
nainte de nflorit;
- legatul lstarilor se face atunci cnd acetia depesc lungimea de 40-50 cm,si se
realizeaz prin palisarea lor pe spalieri sau araci n poziie vertical, de 2-3 ori pe var;
- copilitul este operaia ce se execut de mai multe ori, concomitent cu legatul lstarilor i
const n scurtarea copililor (lstarii anticipai crescui din muguri de la baza frunzei) la 4-5
frunze de la baz;iar la copilii fertili , la 1-2 frunze deasupra inflorescenei;
- crnitul este operaiunea de suprimare a vrfurilor de cretere cu 8-12 frunze a tuturor
lstarilor de pe butuc, cu scopul de a opri creterea lstarilor i de favoriza maturarea
strugurilor i a lemnului.

5.Combaterea bolilor i duntorilor

Pentru inerea sub control a bolilor i a duntorilor, se va acorda o deosebit atenie
efecturii tratamentelor fitosanitare n plantaiile cu vi de vie, care se aplic periodic, la
10-12 zile, n funcie de condiiile climatice i de produsele utilizate.
Pentru a avea eficiena scontat, la fiecare tratament trebuie folosit alt gam de produse
sau, n cel mai ru caz, un produs poate fi folosit la cel mult dou tratamente.
Folosirea acelorai produse pentru efectuarea mai multor tratamente scade eficiena
acestora, din cauza dezvoltrii unor sue de rezisten n populaiile de ageni patogeni.
Deoarece substanele chimice de combatere au efecte poluante asupra mediului nconjurtor,
msurile de protecie fitosanitar trebuie aplicate n complex (combaterea integral). Bolile
criptogamice sunt bolile care produc cele mai nsemnate pagube culturii viei de vie. n
strategia de combatere a acestor boli, metodele cele mai eficiente sunt, din pcate, metodele
chimice.

Boli ale viei de vie

18

 Mana viei de vie este boala cea mai periculoas, deoarece atac toate organele verzi
(lstarii tineri, frunzele, inflorescenele, strugurii n formare). Atacul se manifest prin
apariia pe frunze a unor pete untdelemnii n dreptul crora, pe dosul frunzei, se formeaz un
puf albicios.
Atacul de man trebuie prevenit deoarece, dup ce infecia s-a produs, ciuperca se combate
foarte greu, i numai cu ajutorul fungicidelor sistemice. Atacul este favorizat de timpul
umed i clduros. Alegerea produsului combativ trebuie s se fac innd cont de pre,
eficacitatea acestuia, de efectele secundare asupra altor boli i de posibilitatea apariiei
formelor rezistente.
n prima parte, pn la nflorit, se recomand folosirea fungicidelor acuprice, care
favorizeaz creterea: Tiradin, Zineb, Vandozeb, Poliram. n a doua parte se recomand
produsele pe baz de cupru, care favorizeaz maturarea lemnului: Dithane, Cupromix,
Ridomil Cupru. n cazul unor infecii, cele mai eficiente produse sunt cele sistemice sau
penetrante: Mikal, Aliette, Curzate, Ridomil Gold Plus, Te Moal, Secure.
Finarea este produs de ciuperca Uncinula necator, care atac toate organele verzi ale
viei de vie, pe care dezvolt un miceliu pslos de culoare alb-gri, acoperit de o pulbere cu
aspect de finare, reprezentnd conidiile ciupercii. Atacul este favorizat de timpul
clduros i secetos.
Combaterea se realizeaz cu produse pe baz de sulf: sulf muiabil, Tyovit, Microtiol, Falcon,
Postalon, Topas, Kumulus, Tilt, Anvil, Rubigan, Karathane, Bayleton.
Putregaiul cenuiu este produs de ciuperca Botryotinia fukeliana. Ciuperca este polifag
i atac toate organele verzi ale viei de vie. Atacul cel mai periculos este pe struguri, mai
ales toamna, cnd strugurii intr n prg.
Pielia bobului se brunific, se desprinde uor de pe pulp i ntreg bobul putrezit se acoper
cu un praf cenuiu, reprezentat prin sporii ciupercii. Atacul de putregai cenuiu este
favorizat de timpul rece i ploios.
Pentru efectuarea tratamentelor se poate utiliza: Mytos, Derosal, Topsin, Metoben, Rovral,
Ronilan, Sumilex.

19

Duntori
Filoxera. mpotriva filoxerei nu exist metode eficiente de combatere direct, combaterea
realizndu-se indirect, prin altoire.
Moliile strugurilor - se pot combate prin efectuarea a unul sau dou tratamente cu: Sevin
85WP, Victenon WP, Decis 2,5CE, Karate 25CE, Carbetox 37CE.
Acarienii produc pagube nsemnate n plantaiile viticole. Tratamentele de combatere pot
fi efectuate cu produsele: Neoron 500 Ec, Mitak, Kelthane, Zolone.

SCHEM EFICIENT DE TRATAMENTE PENTRU BOLI I DUNTORI

pentru ntrega perioad a ciclului de vegetaie

20

6.Combaterea buruienilor
n multe situaii, buruienile sunt gazde pentru boli i duntori. Combaterea lor se poate face
pe cale chimic, mecanic sau combinat. Folosirea erbicidelor pentru combaterea
buruienilor, n combinaie cu lucrrile de mobilizare a solului, duce la realizarea de
economii bneti, la reducerea numrului de treceri ale tractorului, la reducerea consumului
de pesticide i, n final, la combaterea integrat i mai eficient a buruienilor.
SISTEM DE ERBICIDARE

7.Recoltatul strugurilor
Momentul recoltrii se stabilete n funcie de :
- mersul acumulrii zahrului n bob ,
- pierderea aciditii pn la nivelul optim ce condiioneaz recolta,
- dinamica greutii a 100 boabe.
Culesul ncepe cu soiurile albe, apoi cu cele negre, cnd au atins parametrii convenabili. La
supramaturare (cu pierderi cantitative) se recolteaz soiurile din care se obin vinuri
demidulci sau dulci naturale (Tmioas romneasc, Grasa de Cotnari).
Recoltarea se execut mecanizat cu ajutorul combinei de recoltat struguri New Holland
VL6060, care acioneaz prin absorbie.
Strugurii recoltai sunt transportai la cram, n timpul cel mai scurt, folosindu-se n acest
scop bene sau alte vase de transport . Strugurii, n funcie de starea lor, de natura drumului i
de distan, se stropesc cu soluie de bioxid de sulf lichid pentru a fi protejai de oxidare i
mbolnvire.

21

Recepia strugurilor se face de ctre beneficiar i const n verificarea calitaii, autenticitii

soiurilor, sntii i cantitii transportate i a coninutului n zahr la litru de must, element
de baz n funcie de care se stabilete categoria de plat e kg. de struguri.

Fig.1. Combina de recoltat

struguri New Holland
VL6060

8.Protejarea vielor n timpul iernii

Dup cderea frunzelor, via de vie se protejeaz prin muuroire, pn la nivelul
ochilor 6-8 de la baza coardelor.

9.Valorificarea produciei
Dup recoltarea strugurilor, remorcile merg direct la firmele specializate de
vinificaie, respectiv clienii fermei Vitiprod, cu care aceasta a ncheiat contractele de
vnzare-cumprare a strugurilor pentru vin.
Pentru viitor, ferma are in plan construirea unei crame, astfel nct sa valorifice cel
puin 30 % din producia de struguri i sa i extind afacerea i n procesul de vinificaie.

22

Tabel B.3.1 Buget de venituri - cheltuieli i consumuri intermediare

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul
Struguri pentru vin

(Curs valutar 1 euro = 4.38 lei)

Indicatori
I
1
2
3
4
5
6
7
8
10
11
12
13
14
15
II
16
17
19
II
I
20
21
22
24
A
B
25
C
27
28
D
E
F
G
H
I

Producia medie de struguri/ha

CONSUMURI (CHELTUIELI)
MATERIALE (1+2+3+4+5+6)
Combustibil
Ingrminte chimice cu azot
Ingrminte chimice cu potasiu
Ingrminte chimice cu fosfor
Produse Fitosanitare
Erbicide
ngrminte foliare
Ap
Energie electric
Material de legat
Srm galvanizat
Spalieri
Foarfece
Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1)
CONSUMURI(CHELTUIELI) CU
FORTA DE MUNCA
Personalul permanent implicat n producie
Personal sezonier implicat n producie
Fond retribuire

U.M
kg

Cantitate
14000

l
kg
kg
kg
litri
litri
litri
m
kw
kg
kg
buc
buc
lei

7500
6150
2950
4200
1500
850
360
2500
3500
450
800
120
150
-

z.o
z.o
lei

ALTE CONSUMURI(13+14+15+16+17)
Cheltuieli generale(3%din I+II)
Dobnzi la credite
Asigurri (8% din valoare la ha)
Amortismente
TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE
(I+II+III)
VALOAREA PRODUCIEI
Struguri pentru vin
VENIT IMPOZABIL(B-A)
(-)Impozite si taxe
(+)Subvenii
PROFIT BRUT
IMPOZITUL PE VENIT
PROFIT NET
COST DE PRODUCTIE
PROFIT LA KG
MARJA BRUTA(MB)

23

3700
950

Pret/U.M
1

5.85
1.2
1.3
1.3
45
40
48
2.5
0.65
3.5
6.5
21
12
-

55
50

lei
lei
lei
lei

kg

910000

VALOARE
14000

Val.euro
3196.34

199388.75
43875
7380
3835
5460
67500
34000
17280
6250
2275
1575
5200
2520
1800
438.75

45522.55
10017.12
1684.93
875.57
1246.57
15410.96
7762.55
3945.2
1426.96
519.4
359.58
1187.21
575.34
410.95
100.17

283796
203500
47500
32796

64793.61
46461.19
10844.75
7487.67

102595.54
14495.54
9600
72800
5700

23423.64
3309.48
2191.78
16621
1301.37

585780.29
910000
910000
324219.71
96755.2
9750
237214.51
37954.32
199260.19
0.64
0.22
21.90

133739.8
207762.6
207762.6
74022.76
22090.23
2226.02
54158.56
8665.37
45493.19
0.14
0.04
4.99

Tabel B.3.2. Cheltuieli cu producia/an

1.Cheltuieli cu
(Curs valutar 1 euro=4.38 lei)
producia/an
Indicatori
ngrminte chimice cu
azot
ngrminte chimice cu
fosfor
ngrminte chimice cu
potasiu

Cantitate

U.M

Pre
lei/u.m

Valoare
lei

6150
Kg

1.8

11070

Kg

4200

1.4

5880

Kg

2950
360

1.5

4425

48
45
40
2.5
3.5
6.5

17280
67500
34000
6250
1575
5200

21
12

2520
1800
157500

ngrminte foliare
Produse fitosanitare
Erbicide
Ap
Material de legat
Srm galvanizat

Kg
litri
litri
m
kg
kg

Spalieri
Foarfece
Total (lei)/ferma

buc
buc

1500
850
2500
450
800
120
150

Total (Euro)
Revine pe ha (lei)
Revine pe ha (Euro)

35958.9
2423.07
553.21

24

Tabel B.3.3 Cheltuieli cu energia i combustibilul/an

2.Cheltuieli cu energia i combustibilul (Curs valutar 1 euro=4.38 lei)
Indicatori
CONSUMURI CU ENERGIA
Consum energie electric
Total (lei)/an
Total (Euro)
Revine pe ha (lei)
Revine pe ha (Euro)
CONSUMUL CU
COMBUSTIBILUL
Artura+praile mecanice
Distribuit ngrminte
Efectuarea tratamentelor
fitosanitare
Recoltare
Cheltuieli cu transportul
Total (lei)/ferma
Total (Euro)
Revine pe ha(lei)

Cantitate

u.m

Pre/u.m

Valoare

3500

kw

0.65

2275
2275
519.40
35
7.99

3000
350

litri
litri

5.85
5.85

17750
2047.5

2300
1250
600

litri
litri
litri

5.85
5.85
5.85

13455
7312.5
3510
43875
10203.4
675

Revine pe ha (Euro)
156.97
TOTAL CONSUMURI
ENERGIE+COMBUSTIBIL
Total (lei)/ferma
46150
Total (Euro)
10536.5
Revine pe ha (lei)
710
Revine pe ha (Euro)
162.1
Tabel B.3.4.Cheltuieli cu tratamente i erbicidare
3.Cheltuieli cu tratamente fitosanitare+erbicidare
Indicatori
u.m Cantitate Pre/u.m Valoare lei
Glyphogan SL 480 SL,3l/ha

Pantera 40 EC,2l/ha
Total erbicide
Dithane M45,3kg/ha
Postalon 90 SC-1l/ha
Runner 2F-0,6l/ha
Coragen-0.1l/ha
Shavit F 72 WP-2kg/ha
Total fungicide+insecticide

litri
litri
litri
kg
litri
litri
litri
kg

195
155
350
415
260
38.5
6.5
130
850
25

24
60
23
55
125
950
52
45

14680
19320
34000
9545
14300
4812
6175
6760
38250

Total (lei)/ferma

67500

Total (Euro)
Revine pe ha (lei)
Revine pe ha (Euro)

11929.22
803.84
183.52

Tabel B.3.5.Cheltuieli materiale

4.Alte cheltuieli materiale+apa
Indicatori
u.m
Cantitate Pre/u.m
Material de legat
kg
450
3.5
Srm galvanizat
kg
600
6.5
Spalieri
buc
80
21
Foarfece
buc
50
12
Ap
m
2500
2.5
Total (lei)
Total (Euro)
Revine pe ha (lei)
Revine pe ha (Euro)

Valoare lei
1575
3900
1680
600
6250
14005
3197.48
215.46
49.19

Tabel B.3.6. Valoarea asigurrii

5.Valoare asigurare (8% din valoarea produciei)
Indicatori
Valoare producie
Valoare asigurare lei
Valoare asigurare Euro
Revine pe ha (lei)
Revine pe ha (Euro)

Tabel B.3.7 Amortizarea mijloacelor fixe

6.Amortizare mijloace fixe
Indicatori
Valoare mijloace fixe
Valoare amortizare mijloace fixe (2%) lei
Valoare amortizare mijloace fixe (Euro)
Revine pe ha(lei/an)

26

Lei
910000
78000
17808.21
1200
273.97

Valoare
285000
5700
1301.3
87.69

Revine pe ha (Euro/an)

20.02

Tabel B.3.8.Cheltuieli cu fora de munc

7.CHELTUIELI CU FORA DE MUNC
nr.
salariu
Lei
Indicatori
salariai ncadrare an/ferma
Mecanizatori
2
800
19200
Inginer horticol
2
1400
33600
Tehnician horticol
3
1000
36000
Angajai sezonieri (z.o)
950
50
47500
Total fond salarii (lei)/ferma
100800
Revine pe UM
1550
Ajutor omaj( 5%)
540
C A S (23,33%)
23184
Contribuii pt.fond
sntate(7%)
7056
Fond solidaritate (2%)
2016
Total fond retribuire
(lei)/ferma/an
32796
Total cheltuieli cu
personalul/an
283796

Valoare
euro
84096
165120
262800
92880
626080
9632
31304
143998
43825
12521
231649
857729

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materiale consumabile

Tabel B.4 .1
Principalii furnizori de materiale consumabile
Nr.
Crt
1

Furnizor
S.C. MON
AMI S.R.L.
Brlad

Date furnizor

Produs

Valoare
estimat
lei

Str. Popa Sapca,nr

2B, Brlad

Produse fitosanitare

67500

27

% din
total
necesar
47.17

3
4
5
6.

S.C. Aprocom
S.R.L. Vaslui

S.C. Mon Ami

S.R.L. Brlad
S.C. Aprocom
S.R.L. Vaslui
S.C. Cuiul
S.R.L.
S.C Buildcorp
Prefabricate
S.R.L

Produce si
comercializeaz
ngrminte
chimice de tip
NPK i fertilizani
extraradiculari(fol
iari)
Str. Popa Sapca,nr
2B, Brlad
Str. tefan cel
Mare,nr.25, Vaslui

ngrminte chimice
(NPK)

16675

11.59

ngrminte foliare

17280

12.07

Erbicide

34000

23.76

Trgu-Neam

Srm galvanizat

5200

3.66

Iai, os. IaiTometi,nr.2

Spalieri

2520

1.76

143175

100

TOTAL

Tabel B.4 .2 Furnizori de servicii

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
Extern
Cantitate
FURNIZOR
Adresa
/Intern
aprox.
Energie electric
1 E-on Moldova
Intern Vaslui,Donici
3500
Ap
2 Aquavas
Intern Vaslui,Traian.nr4
2500
Gaz
3 Gazest
Intern Vaslui,Str. Donici
5
Telef . i internet
Romtelecom
Intern Vaslui, Str. Iptescu
TOTAL

Valoare
aprox.

% aprox.
din total

2275

18

6250

49.5

1500

11.88

2600
12625

20.59
100

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuie

Strategia desemneaz un curs prestabilit de aciune prin care se propune s se

soluioneze o situaie. ntotdeauna strategia are n vedere, n mod explicit i implicit,
realizarea unor scopuri bine precizate, specificate sub forma de misiune i obiective.
Strategia vizeaz perioade viitoare din viaa firmei, cel mai adesea 3-5 ani.

28

Determinaii strategiei de pia sunt urmtorii:

furnizorii,

cumpartorii,

concurenii din agricultur.

Etapele elaborrii unei strategii de pia sunt:

segmentarea pieei;

analiza mediului extern firmei;

identificarea pieei int;

adoptarea unei variante strategice.

S.C VITIPROD S.R.L. folosete urmtoarele strategii:

1. Strategii de adaptare la tehnologie- ntreprinderea va n pas cu schimbrile ce au loc la

nivelul tehnologiei astfel va beneficia de maini agricole performante pentru eficientizarea i scurtarea timpului de lucru.
2. Strategii de pre - societatea va folosi preuri mai mici cu aproximativ 10 % fa de
principalii concureni.
3. Strategii de cost astfel produsele realizate de ctre societatea comercial S.C Vitiprod
S.R.L. vor avea un cost de producie mai sczut dect al principalilor concureni, acest fapt
se datoreaz tehnologiilor noi introduse care diminueaz timpul de lucru i costurile cu
combustibilii.

Tabel B.5.1
Nr.
crt.
1
2

Principalii clieni ai societatii

Client
Valoare
(Nume si adresa)
(lei)
S.C. Vascovin S.A. Vaslui
275000
S.C. Vin Expert S.R.L. Bacu
150000
29

Pondere
%
30.21
16.48

Termen de
plata
7 zile
14 zile

3
4

S.C. Casa de vinuri Hui S.A.

S.C Casa de vinuri Oneti S.A.
TOTAL

350000
135000
910000

38.46
14.83
100%

10 zile
7 zile

Tabel B.5.2
Datele de identificare ale principalilor clieni
Nr.
Cod Unic de
Telefon
Societate
Adresa
Crt.
Inregistrare
Fax
S.C. Vascovin S.A.
0235 Str. Stefan Cel Mare, nr 275,
1
Vaslui
6625636
312680 Vaslui
Str. Turturelelor nr. 11A, Bl.
S.C. Vin Expert
021 C, Et. 5, Phoenicia Business
2
S.R.L.
11763890
4562343 Center, sector 3, Bucureti
S.C. Casa de vinuri
0235 480
3
Hui S.A.
6457371
728 Strada Calarai, nr.3, Hui
Casa de vinuri Onesti
4
S.A.
5677748
0234567456 Str.Florilor,nr 4, Oneti

30

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIIEI

C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului.
Ferma viticol VITIPROD S.R.L.
Bugetele de venituri si cheltuieli agricole ( Curs valutar 1 euro= 4.38 lei)
Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele
Struguri pentru vin

I
1
2
3
4
5
6
7
8
10
11
12
13
14
15
II
16
17
19
II
I
20
21
22
24
A
B
25
C
27
28
D
E
F
G
H
I

Indicatori
Producia medie de struguri/ha
CONSUMURI (CHELTUIELI)
MATERIALE (1+2+3+4+5+6)
Combustibil
Ingrminte chimice cu azot
Ingrminte chimice cu potasiu
Ingrminte chimice cu fosfor
Produse Fitosanitare
Erbicide
ngrminte foliare
Ap
Energie electric
Material de legat
Srm galvanizat
Spalieri
Foarfece
Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1)
CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA
DE MUNCA
Personalul permanent implicat n producie
Personal sezonier implicat n producie
Fond retribuire
ALTE CONSUMURI(13+14+15+16+17)
Cheltuieli generale(3%din I+II)
Dobnzi la credite
Asigurri (8% din valoare la ha)
Amortismente
TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE
(I+II+III)
VALOAREA PRODUCIEI
Struguri pentru vin
VENIT IMPOZABIL(B-A)
(-)Impozite si taxe
(+)Subvenii
PROFIT BRUT
IMPOZITUL PE VENIT
PROFIT NET
COST DE PRODUCTIE
PROFIT LA KG
MARJA BRUTA(MB)

U.M
kg

Cantitate
14000

Pret/U.M

l
kg
kg
kg
litri
litri
litri
m
kw
kg
kg
buc
buc
lei

7500
6150
2950
4200
1500
850
360
2500
3500
450
800
120
150
-

5.85
1.2
1.3
1.3
45
40
48
2.5
0.65
3.5
6.5
21
12
-

z.o
z.o
lei

3700
950

55
50

lei
lei
lei
lei

kg

31

910000

VALOARE
14000

Val.euro
3196.34

199388.75
43875
7380
3835
5460
67500
34000
17280
6250
2275
1575
5200
2520
1800
438.75

45522.55
10017.12
1684.93
875.57
1246.57
15410.96
7762.55
3945.2
1426.96
519.4
359.58
1187.21
575.34
410.95
100.17

283796
203500
47500
32796

64793.61
46461.19
10844.75
7487.67

102595.54
14495.54
9600
72800
5700

23423.64
3309.48
2191.78
16621
1301.37

585780.29
910000
910000
324219.71
96755.2
9750
237214.51
37954.32
199260.19
0.64
0.22
21.90

133739.8
207762.6
207762.6
74022.76
22090.23
2226.02
54158.56
8665.37
45493.19
0.14
0.04
4.99

Obiective specifice i operaionale

1) Crearea i meninerea locurilor de munc n spaiul rural
S.C. Vitiprod S.R.L, prin realizarea acestei investiii va crea 2 locuri de munc noi
pe o perioad nedeterminat. Aceste noi locuri de munc vor conduce la creterea veniturilor
familiilor angajailor i la reducerea ratei omajului n spaiul rural.
Personalul ce va fi angajat n urma implementrii proiectului cu norm ntreag vor
ocupa urmtoarele posturi:
-

tehnician viticol;

ofer.

2) Practicarea unei agriculturi performante

Prin implementare proiectului se urmrete creterea gradului de tehnologizare din
cadrul fermei, reducerea costurilor cu ntreinere a plantaiilor viticole, efectuarea lucrrilor
ntr-un timp ct mai scurt i n perioada optim.
Prin achiziionarea de maini agricole noi, performante se va reduce timpul de
efectuare al lucrrilor cu 30%, iar consumul de combustibil cu 20%. De asemenea costurile
cu ntreinerea mainilor agricole se va reduce considerabil datorit gradului redus de uzur.
3) Reducerea polurii mediului
Prin nlocuirea mainilor agricole vechi, uzate se va reduce poluarea aerului, dar i
degradarea solului datorit progresului tehnologic din domeniu.
Fundamentarea necesitii i oportunitii investiiei
Investiiile propuse prin proiect sunt vitale societii pentru creterea productivitii
i independizarea sa prin achiziionarea de utilaje proprii ce vor fi folosite n cadrul
plantaiei viticole.
Investiiile propuse a se realiza prin proiect au ca obiect codurile CAEN:
4519 Comert cu alte autovehicule
4532 Comert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule
32

Fig. 2. Comuna Muntenii de Jos, Judeul Vaslui

Comuna MUNTENII DE JOS, judeul Vaslui- amplasare,clim, vegetaie,
hidrografie
Comuna,are o suprafa de 5664 ha i este format din satele: Muntenii de Jos,
Bcoani,Mnjesti i Secuia.Comuna este situate la sud-vest de municipiul Vaslui.
Resedinta comunei ,satul Muntenii de Jos,se afla la 5km departare de municipiul Vaslui.
La nord se invecineaza cu municipiul Vaslui,la nord-est cu comuna Tanacu,la est
si sud-est cu comuna Oltenesti,la sud-vest cu comuna Deleni si la vest cu comuna Lipovat.
Relieful comunei in general este deluros,cu o altitudine de 308 m,cu mici
podisuri si cu o mare zona de ses in valea Barladului,teren in parte inundabil.Comuna se
intinde de-a lungul soselei nationale Bucuresti-Iasi,prezentand avantaje in contactul
lesnicios cu orasul Vaslui si alte localitati de pe aceasta linie
Din punct de vedere geologic,teritoriul comunei se desfasoara pe depozite argilonisipoase si calcaroase.In structura teraselor de pe stanga vaii raului Barlad,ca si a celor de

33

pe dreapta vaii paraului Crasna,ori in albiile majore a acestora,sunt pietrisuri si nisipuri de

terasa,iar pe sesuri sunt aluviuni argilo-nisipoase,toate de varsta cuaternara. De aceeasi
varsta sunt si depozitele de luturi-loessoide.
Relieful apartine Podisului Central Moldovenesc,subunitatea Depresiunea Brladului
superior. Versantii de pe stanga vailor Barlad si Crasna au aspect de cuesta,cu pornituri de
teren.
Albiile majore ale celor doua artere hidrografice principale,au pante line si,formeaza
meandre(albiile lor minore),iar latimea albiilor majore variaza intre 600 si 2000 m.
nltimea maxima a reliefului este de 300 m la nord-est de satul Muntenii de Jos,iar
cea minima este de 90 m in lunca raului Barlad,la sud de satul Secuia.
Clima este temperat continental,de nuanta excesiva.Temperatura medie anuala a aerului
este de 9 grade Celsius,cantitatea anuala de precipitatii atmosferice este de 450-500mm,iar
vanturile au frecventa si viteza mare aproape tot anul. Pe valea Barladului si a Crasnei,in
perioada rece a anului,pe timp linistit, se produc inversiuni de temperature ale aerului,care
genereaza brume si ingheturi,timpurii toamna si tarzii primavera,daunatoare culturilor agricole
din lunca,livezilor si viilor.
Vegetatia este predominant silvostepica , naturala si mai ales antropica. Padurea de
foioase, formata din stejar,in amestec cu carpene, frasin, jugastru, tei ca si cea de esente moi,
formata din plop si salcie, ocupa suprafete mici, pe dealurile din partea de nord-vest a
comunei si pe sesurile Crasna-Barlad. Pe sesuri creste si vegetatie hidrofila.
Invelisul de sol este alcatuit in majoritate din cernoziomuri tipice si levigate, pe
dealuri sunt petice de soluri cenusii de padure, iar pe sesuri sunt soluri aluviale.
Hidrografia este reprezentata prin raul Barlad, cu 13 km lungime din cursul sau
mijlociu, si prin paraul Crasna, cu 5 km lungime din cursul sau inferior.
Tot pe teritoriul acestei commune mai sunt parti din cursul paraului Racova, spre nord-vest,
ori a paraului Bahnari, in est.
Celelalte paraie de aici, Manjesti, Secuia sunt mici si au curgere temporara. In sesul
paraului Crasna, la sud-est de satul Manjesti, s-a constuit recent un mare lac de acumulare, in
scop piscicol, hidroameliorativ, precum si pentru irigatii, numit Lacul Manjesti.

34

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor, utilajelor si echipamentelor

care se vor achizitiona prin proiect
1.Tractor T5060 New Holland
MOTOR
New Holland (NEF), emisii poluante TIER III, 4 cilindri, turbo
Cilindree 4500 cm, puterea nominala 106 CP la 2300 rpm
Pompa de injectie Bosch aprobat biodiesel B100
Cuplu maxim425 Nm la 1300 rpm, cresterea cuplului 31%
Rezervor de combustibil 127 litri
CABINA
Cu aer conditionat si incalzire
Volan cu pozitie reglabila, scaun de lux, 2 oglinzi exterioare, 2+2 lampi
de lucru,
Panou de bord analog-digital, memorare secvente la cap de parcela
TRANSMISIA
4x4, 24 trepte de viteza inainte x 24 inapoi power shuttle
Viteza max. 40 km/h
PRIZA DE PUTERE
540 /750/1000 rpm, arbore cu 6 caneluri
Independenta si sincrona
Cuplare mecanica
INSTALAIA HIDRAULIC
Cu pompa cu centru deschis cu debit de 61 l/min;pompa suplimentara
pentru directie
2 valve auxiliare cu cuplare rapida (1 convertibila si 1 cu flotant)
Ridicatorul hidraulic cat II, control mecanic de forta si pozitie cu
memorarea reglajelor, 2 cilindri de ridicare auxiliari, capacitatea de
ridicare 5740 kg la capatul tirantilor
Bara de cuplare transversala, cupla pentru remorca
ANVELOPE
Fata: 380/70R24
Spate: 480/70R34
CONFIGURAIE SUPLIMENTAR
Aparatori dinamice pentru rotiile din fata, 10 greutati de lestare fata.

35

Fig.3.Tractor T5060 New Holland

2.Remorc pentru transportul strugurilor

Caracteristici tehnice
Capacitate 6 11 14 20 tone
Ben de inox compartimentat
Volum 6,5 13 mc
Suspensii pe arcuri parabolice
Sistem de frnare hidraulic sau pneumatic
Virare pe axa posterioar
nlimea de descrcare 85 90 115 cm
Sistem de descrcare hidraulic trilateral
Comand descrcare de la distan
Posibilitate de dotare cu sistem de refrigerare pentru transportul strugurilor pe
distane lungi

36

Fig.4.Remorc pentru transportul strugurilor

3.Plug cultivator pentru vie PCVM 2,2 MAT

Destinatie: Lucrari mecanizate n vii cu distanta ntre rnduri de 1,9-2,25 m: arat,
afnarea solului, prasit si ngropat.
Caracteristici tehnice:
* Tipul masinii: purtata
* Numarul de trupite: 4+2 (arat/ingropat)
* Adncimea de lucru (cm): 18
* Latimea de lucru (cm): 130-160
* Capacitatea de lucru (ha/h): 0,87
* Viteza de lucru (km/h): 2,5-6
* Masa constructiva (kg): 421
Clasa de putere: 45-54 CP

37

Fig.5.Plug cultivator pentru vie PCVM 2,2 MAT

4.Sistem de aplicare a tratamentelor fitosanitare

Nebulizatoarele sunt echipamente ce permit efectuarea tratamentelor fito-sanitare cu
volum redus de ap. Principiul de funcionare al acestora este urmtorul: un flux de aer cu
vitez mare, format de un ventilator centrifugal, traverseaz nite tuburi venturi i
antreneaz cu el substana de tratament din nebulizator. Aceasta iese sub forma unor
particule extrem de fine, de circa 5 ori mai mici dect n cazul atomizoarelor clasice.
Exist numeroase avantaje ale utilizrii nebulizatoarelor:
38

- dispersie redus, datorit orientrii jetului de aer cu substan direct ctre plante
- eliminarea picturilor, particulele de substan sunt att de mici, inct nu se formeaz
picturi pe suprafaa plantelor
- distribuie uniform pe toat suprafaa plantei, chiar i n locurile mai ascunse
- reducerea consumului de produs fito-sanitar, deoarece acesta nu se mai pierde prin
dispersie n aer sau pe sol
- reducerea timpilor de lucru, deoarece cu o cantitate egal de produs n cistern, se
trateaz o suprafa mult mai mare de teren
- reducerea costurilor asociate tratamentelor, diminundu-se timpii de reumplere a
cisternei
- reducerea consumului de carburant
- diminuarea uzurii echipamentului, deoarece acesta lucreaz la presiuni joase.

Fig.6.Nebulizator

39

Fig 7. - Locul de implementare a proiectului- Loc. Muntenii de Jos, comuna Muntenii

de Jos, judeul Vaslui

40

C.3. Managementul proiectului

(Responsabilul legal)
1. Nume: BLNI
2. Prenume: ROXANA-ALINA
Funcia ADMINISTRATOR
Studiile si experiena (relevante pentru proiect) :
Tabel C.4
ntreprinderea
S.C VITIPROD S.R.L.
U.S.AM.V Iai, Facultatea de
Agricultur, I.E.A.

C V Responsabilul legal
Funcia avut
ADMINISTRATOR

Perioada
2009-prezent

STUDENT

2009-prezent

C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/
materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C.4.1 Lista de achiziii active-proiect
Lista de achizitii active

Nr.
Crt
.

1
2
3
4

Furnizor
(daca este
cunoscut la
momentul
depunerii
cererii de
finantare)

Date furnizor

S.C. New
Holland S..A
SC New
Holland SA
SC New
Holland SA

RO 13974079, 501
Cadea,Bihor
RO 13974079, 501
Cadea,Bihor
RO 13974079, 501
Cadea,Bihor

SC Berthoud
SA

RO 13974079, 501
Cadea,Bihor

Produs

Valoare
estimata
(EUR)

% din
total
valoar
e
eligibil
aa
proiect
ului

Tractor viticol T5060

150000

76.41

Remorc

8500

4.33

Plug Charrue grenier

15000

7.64

22000

11.20

800
196300

0.4
100%

Sistem de aplicare a
tratamentelor
fitosanitare
(nebulizator)
Transport i montaj

TOTAL

41

Tabel C.4.2. List achiziii materiale consumabile

Lista de achizitii materiale consumabile

Nr.
Crt
.

Furnizor
(daca este
cunoscut la
momentul
depunerii
cererii de
finantare)

Date furnizor

Produs

Valoare
estimata
(EUR)

% din
total
necesa
r de
materi
ale
consu
mabile

S.C. MON
AMI S.R.L.
Brlad

Str. Popa Sapca,nr

2B, Brlad

Produse fitosanitare

15410

47.17

ngrminte chimice
(NPK)

3787

11.59

ngrminte foliare

3945

12.07

Erbicide

7762

23.76

Trgu-Neam

Srm galvanizat

1187

3.66

Iai, os. IaiTometi,nr.2

Spalieri

575

1.76

32666

100

3
4
5
6.

S.C. Aprocom
S.R.L. Vaslui

S.C. Mon Ami

S.R.L. Brlad
S.C. Aprocom
S.R.L. Vaslui
S.C. Cuiul
S.R.L.
S.C Buildcorp
Prefabricate
S.R.L

Produce si
comercializeaz
ngrminte
chimice de tip
NPK i fertilizani
extraradiculari(foli
ari)
Str. Popa Sapca,nr
2B, Brlad
Str. tefan cel
Mare,nr.25, Vaslui

TOTAL

C.5. Personal si instruire

42

Tabel C.5.1
Specialitate
Tehnician viticol
Mecanizator
TOTAL

2012
1
1
2

2013
-

2014
-

Intruct legea 507/2002 nu permite persoanelor fizice autorizate sa angajeze personal

salariat, toate activitatile din microferma se vor realiza pe baza de prestari sevici pe baza de
contracte efectuate de teri.

C.6. Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 8 luni de la aprobarea finantarii.
Lunile I III : documentare utilaje agricole (studierea ofertelor)
Luna a IV-a : stabilirea achiziiei utilajelor agricole cu furnizorii
Luna a V-a : ncheierea contractelor de achiziie cu furnizorii
Luna a VI-a : plata avansului catre furnizori
Luna a VII-a : achitarea utilajelor agricole ctre furnizori
Luna a VIII-a : primirea utilajelor agricole+plat final

43

Diagrama Gantt
Activitatea
prevazut

L1

L2

L3

Documentare
utilaje agricole
(studierea
ofertelor)
Stabilirea
achiziiei utilajelor
agricole cu
furnizorii
ncheierea
contractelor de
achiziie cu
furnizorii
Plata avansului
catre furnizori
Achitarea parial
utilajelor agricole
catre furnizori
Primirea utilajelor
agricole+plata
final

L4

L5

L6

L7

L8

25000
309794

300000

TOTAL

859794

44

C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltrii zonei si a mediului de

afaceri
Caracteristicile principale ale achiziiilor intenionate a se realiza prin proiect
Modernizarea

fermei viticole n vederea efecturii lucrrilor de ntreinere ale

plantaiei viticole S.C. Vitiprod S.R.L.

Prin proiectul

Modernizarea fermei viticole n vederea efecturii lucrrilor de

ntreinere ale plantaiei viticole S.C. Vitiprod S.R.L., are ca obiectiv general nnoirea
parcului auto al societii prin achiziionarea de utilaje performante i cu consum de
combustibil redus.
Prin implementare proiectului se urmreste creterea gradului de tehnologizare din
cadrul fermei, reducerea costurilor cu ntreinerea plantaiilor viticole, efectuarea lucrrilor
ntr-un timp ct mai scurt n perioada optim.
Prin achizionarea de mani agricole noi, performante se va reduce timpul de efectuare
al lucrrilor cu 50%, iar consumul de combustibil cu 20%. De asemenea costurile cu
ntreinerea mainilor agricole se va reduce considerabil datorit gradului redus de uzur.
Investiiile propuse prin proiect sunt vitale societii pentru creterea productivitii i
pendizarea sa prin achizionarea de utilaje proprii ce vor fi folosite n cadrul plantaiei
viticole.
Achizionarea a unui tractor viticol, a dou pluguri i unei remorci ar facilita munca n
cadrul societii, iar lucrrile de ntreinere ale culturii s-ar desfura ntr-un timp mult mai
scurt i la epocile adecvate.
Prin nnoirea parcului auto al societii, timpul de efectuare al lucrrilor s-ar reduce cu
30%, iar consumul de combustibil cu 20% datorit tehnologiei moderne. De asemenea
costurile cu ntreinerea mainilor agricole se vor reduce considerabil.
n zona Vaslui suprafaa cultivat cu vi de vie depete 10000 de ha. Datorit
faptului c timpul de efectuare al lucrrilor s-a redus foarte mult, societatea are posibilitatea

45

ca pe viitor s mreasc suprafaa de exploatare cu minim 25 ha prin arendare sau are

posibilitatea nfiinrii unei plantaii noi de vi de vie, ns costurile sunt destul de ridicate.
Romnia se evideniaz att prin ponderea ridicat a populaiei rurale (aproape 45% din
totalul populaiei, reprezentnd 9,65 milioane persoane (INS, Anuarul statistic 2009) ct i
prin valorile deficitare ale indicatorilor socio-economici nregistrai n rural. Studii efectuate
n ultimii ani asupra condiiilor de via, au evideniat multiple puncte critice la nivelul
veniturilor, consumului, locuirii, sau accesului la servicii i utiliti publice n cadrul
mediului rural.
Din punct de vedere al impactului pe care proiectul n are asupra economiei i vieii
sociale din mediul rural, acesta este unul pozitiv, prin implementarea lui, crendu-se noi
locuri de munc i creterea veniturilor la nivel de comunitate.

D. PROIECII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D1.Prognoza veniturilor

Cu proiect

Costuri (lei)

Intreinere 2%

Tractor viticol T5060 New Holland

657000

131400

Remorc
37230

8500

65700

13140

Plug Charrue grenier

Sistem de aplicare a tratamentelor
fitosanitare
Total

96360
859794

D.2. Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect

46

19272
172312

Nr. Categoria
Crt
Venituri din exploatare
1

Venituri din vanzarea marfurilor

Productia vanduta

Variatia stocurilor

Alte venituri

Venituri din exploatare total

Cheltuieli pentru exploatare

Cheltuieli materiale total

Cheltuieli cu lucrari si servicii

executate de terti

Cheltuieli cu impozite, taxe si

varsaminte asimilate

2012

Lei
Euro
Lei
Euro
Lei
Euro
Lei
Euro
Lei
Euro

2013

2014

910000
930000
207762.5 212328.7

950000
244863.01

9750
9750
2226.02 2226.02
919750
939750
209988.5 214554.7

9750
2226.02
959750
219121

Lei 199388.75 215000

Euro 45522.54 49086.7
Lei

220000
50228.31

Euro

Cheltuieli cu personalul total

10 Alte cheltuieli de exploatare

11 Cheltuieli cu amortizarile si
provizioanele

Lei
Euro
Lei
Euro
Lei
Euro
Lei

96755.2
22090
283796

96755.2
22090
285000

102595
102595
23423.51 23423.51

5700
5700
Euro
1301.3
1301.3
12 Cheltuieli pentru exploatare - total Lei 663185.49 677331
Euro
13 Rezultatul din exploatare
Lei 246814.51 252669
Euro
Venituri financiare total
14 Venituri financiare total

96755.2
22090
286000
102595
23423.51
5700
1301.3
694322
255678

Lei
Euro

Cheltuieli financiare, din care

15 Cheltuieli privind dobazile
16 Altele
17 Cheltuieli financiare - total

Euro
Lei
Euro
Lei
47

9600
9595

9600
9595

9600
9595

9600

9600

9600

18 Rezultatul financiar al exercitiului

19 Rezultatul brut al exercitiului
20 Impozit pe profit
21 Profit net

Euro
Lei
Euro
Lei

9595
-9600
-9595

237214.51
Euro
Lei 37954.32
Euro
Lei 199260.19
Euro

9595
-9600
-9595

9595
-9600
-9595

243096 246078
38896.36
8880.21
204199.6

39372.48
8989.15
206705.52
47193.04

D.3. Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 3 ani )

I.
A.

B.

C.

E.
II.
F.

Flux de numerar - previziuni

OPERATIUNEA/PERIOADA
MII LEI
ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE
Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3)
A1. Aport la capitalul social si contul intreprinzatorului
A2. Vanzari de active, inclusiv TVA
A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.)
A.3.1. Imprumut Banca
A 3.2. Grant SAPARD
Total iesiri de lichiditati prin: (B1+B2+B3)
B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA
B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA
B3. Cresterea investitiilor in curs
Excedent/Deficit de lichiditati (A-B)
D1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care:
(D.1.1.+ D.1.2.)
D.1.1. Rate la imprumutul Banca
D.1.2. Rate la alte Credite pe termen mediu si lung
D2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din
care: (D.2.1.+D.2.2.)
D.2.1. La imprumutul Banca
D.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung
Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare
(C-D1-D2)
ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE
ACTIVITATI
Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA ( F1)

48

2012

2013

2014

0
0

0
0

0
0

1.307.275 1.472.387 1.624.350

F1. Vanzari varianta cu proiect

Incasari din activitatea financiara
Credite pe termen scurt

G.
H.
K.

1128400

Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa

caz), din care:

1153200

1178000

197009.3 1.472.387 1.624.350

07.275
0
0
0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiile prime
3 Cheltuieli cu materialele consumabile

199388.7
5

120.000

124.000

4 Cheltuieli cu energia si apa

8525

8900

9100

5 Alte cheltuieli materiale

2500

2700

2900

96755
0
0
0

96755
0
0
0

96755
0
0
0

5700
2222222
111111

5700

5700

23405
5

23845
5

6 Cheltuieli cu serviciile executate de terti

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate
8 Cheltuieli cu personalul angajat
9 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala
10 Alte cheltuieli exploatare
11 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

L.

Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA

230058.7

N1
N2
O1
P.
P.

M1. TVA de platit

234000

249600

257400

M2. Impozit pe profit

Rambursari de credite pe termen scurt
Plati de dobanzi la credite pe termen scurt
Dividende

72843.2

111952

115632

9700

9700

9700

316643.2

371252

382732

Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii

(M+N1+N2+O1)
Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (M + N1 + N2
49

Q.
II.
R.
S.

+ O1)
Flux de numerar din activitatea curenta (L-P)
FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)
Flux de lichiditati net al perioadei (Q+E)
Disponibil de numerar al lunii precedente
Disponibil de numerar curent (S+R)

T.

130.597
410.609

410.609
742.253

D.4. Indicatorii financiari

Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului 859794 lei
__________________________________________________________________________
Specificare
2012
2013
2014

__________________________________________________________________________
Veniturile din exploatare* (Ve)
919750
939750
959750
__________________________________________________________________________
_
Cheltuieli de exploatare* (Ce)
677331
677331
694322
__________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare* (Re) = Se calculeaza: Re = Ve Ce
- minim 10% din Ve
__________________________________________________________________________
246814.51
252669
255678
__________________________________________________________________________
Profitul net* (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut
impozitul pe profit.
199260.19
204199.6
206703.52
__________________________________________________________________________

50

742.253
1.122.001

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a

investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= Vi/Pn mediu sau
Dr=(Vi - 5 x Pn)/Pn,
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza
Dr = 859794 / 203387=4.22 ani

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%), Pn-profit net pentru fiecare an
al perioadei previzionate.
22%
23%
24%

51

CAPITOLUL II
STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR I NTOCMIREA ASOLAMENTULUI
2.1. Mrimea i structura categoriilor de folosin a terenului
Mrimea i structura categoriilor de folosin a terenului
Tabelul 1
Specificare
Suprafaa total
Teren agricol
Teren arabil
- din care irigat
Puni naturale
Fnee naturale
Livezi
Vii
Teren neproductiv

Ha
635.5
635
510
150
25
35
65
0.5

% din total
100,0
99.92
80.25
23.60
3.93
5.50
10.22
0.08

% din agricol
100,0
80.31
23.62
3.93
5.51
10.23
-

Condiii naturale
a) Temperatura medie anual a zonei este de 9 Celsius.
b) Precipitaii medii anuale: 450-500mm.
c) Tipurile de sol predominante sunt cernoziomurile tipice i levigate, iar pe esuri
cele aluviale, textura este argiloas (>50% argil fina < 0,002 mm) care limiteaza
creterea sistemului radicular si nruteste regimul aerohidric al solului, panta
este de 4%.
Exploataia agricol vegetal este situat n com. Muntenii de Jos, jud. Vaslui i este
format din terenuri arabile in suprafata de 510 ha.

52

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

a. Relief
Forma de relief specifica zonei este cea de campie (inaltimi de pana la 100 m). Panta
terenului este mica (0,001%), permitand mecanizarea in proportii de 90% a tehnologiilor de
productie aplicate.
Culturile vor fi amplasate pe terenuri cu expozitie S-E, iar orientarea randurilor va fi
realizata dupa directia curbelor de nivel.
b. Clima
Conditiile climatice sunt specifice zonei de campie, cu temperaturi medii anuale de
17 grade C. Iernile sunt blande, cu temperaturi ce pot cobori pana la -16 grade C, iar verile
sunt secetoase, cu temperaturi foarte ridicate, de pana la 38 grade C.
Precipitatiile medii anuale sunt de 350-400 mm, iar distributia lor anuala arata ca cea
mai mare pondere a precipitatiilor se inregistreaza primavara (cca. 40% din total an) si
toamna (cca. 32%).
Incovenientul precipitatiilor scazute este inlaturat prin aplicarea apei de irigatii prin
metoda irigarii prin aspersiune, pe o suprafata de 850 ha.
c. Solul
Tipurile de sol intalnite in zona exploatatiei luate in studiu sunt: cernoziom cambic si
cernoziom levigat bine structurat, cu textura luto-nisipoasa, favorabil majoritatii plantelor
cultivate.

2.2. Alegerea culturilor (criteriile avute n vedere; culturile alese)

53

Culturile alese in asolament sunt urmtoarele:

vi de vie
mazre
gru de toamn
Terenul arabil pentru culturile de cmp este organizat n 3 sole pe care se cultiv: vi
de vie, mazre, gru de toamn. Pentru a pstra calitatea solului bun, plantele trebuie s
ndeplineasc o serie de condiii, dintre care cele mai importante fiind:
nivelul produciilor care se obin ;
protecia pe care o asigur acestea solului, mpotriva eroziunii;
gradul de mecanizare ;

Grul
Grul (Triticum aestivum) este cea mai important planta cultivata, cu mare pondere
alimentar. Coninutul ridicat al boabelor n hidrai de carbonsi proteine i raportul dintre
aceste substane sunt corespunztoare cerinelor organismului uman. Planta de gru are o
plasticitate ecologic mare fiind cultivata n zone cu climate i soluri diferite.
Boabele de gru sunt utilizate pentru producerea fainei destinat fabricrii pinii, pastelor
finoase precum i ca materie prim pentru alte produse industriale foarte diferite (amidon,
gluten, alcool etilic, bioethanol utilizat drept carburant).
Tulpinile (paiele) rmase sunt utilizate pentru fabricarea celulozei, aternut pentru
animale, nutre grosier, ngrmnt organic.
Taratele (reziduri de la industria de morrit) sunt un furaj concentrat deosebit, bogat
n proteine, lipide i sruri minerale.
Cultura de gru, sub aspect agronomic, ofer avantajul c este integral mecanizata.
Grul este o foarte bun premergtoare pentru majoritatea culturilor, deci poate fi semnata
orice cultur agricol dup gru.
LUCRRILE SOLULUI

54

Grul cere un sol afnat pe circa 20 cm adancima, cu suprafaa nu foarte mrunita,

dar fr bulgari n sol, aezat, nivelat, fr resturi vegetale pentru a permite semnatul n
bune condiii.
Adncimea arturii trebuie stabilit n cmp n funcie de starea terenului, astfel
nct s fie ncorporate resturile vegetale i fr a scoate bulgari.
Pregtirea patului germinativ se face chiar nainte de semnat, prin lucrri
superficiale cu combinatorul (de preferat), sau cu grapa. Se recomand ca aceast ultim
lucrare s fie efectuat perpendicular pe direcia de semnat. Trebuie s se urmareasc
realizarea unei suprafee nivelate, curate de buruieni, afnata pe adncimea de semnat, dar
nu prea mrunita, i ceva mai tasata sub adncimea de samanat, pentru a asigura
ascensiunea apei (spre seminele n curs de germinare).
SMNA I SAMANATUL
Smna de gru destinat semnatului trebuie s aparin unui soi zonat, s
provin din culturi special destinate producerii de smn smna cesrtificata a primei i
celei de-a doua nmuliri , s aib puritatea minimum 98%, facultatea germinativ
minimum 85% i MMB ct mai mare.
Tratarea seminelor nainte de semnat este obligatorie, att mpotriva agenilor
patogeni. Transmisibili prin smna mlura comun, fuzarioza, tciunele zburtor .
Pe terenurile unde este frecvent atacul de duntori n toamna, ndeosebi pe
terenurile cu o ncrctur mare de pioase unde infestarea cu gndac ghebos sau viermi
srm, este puternic, se recomanda tratarea seminelor cu preparate insecto-fungicide. Sunt
controlate astfel bolile transmise prin smn i duntorii care atac n toamn (gndacul
ghebos, viermii srm, mutele cerealelor).
EPOCA DE SEMNAT
Se stabilete astfel nct, pn la venirea iernii s rmn 40-50 zile n care plantele
s vegeteze normal, n care s se acumuleze 450-500C temperaturi pozitive, astfel nct, la
intrarea n iarna plantele de gru s ajung n stadiul de 2-3 frai i 4-5 frunze
Dac se ntrzie semnatul fa de perioada optim recomandata, plantele rsar
trziu, nu nfresc, intra n iarna nenfrite i neclite.
Dac se seaman prea devreme, plantele de gru se dezvolta prea puternic, sunt
expuse nc de la nceputul vegetaiei atacului de duntori i boli.
55

DENSITATEA DE SEMNAT
Distanele de semnat la gru, pe plan mondial sunt cuprinse ntre 10 i 18 cm, distana ntre
rnduri trebuie aleas ntre aceste limite, n funcie de mainile de semnat aflate la
dispoziie. n Romnia grul este semnat, n mod obinuit la 12,5 cm.
LUCRRILE DE NGRIJIRE
Grul este o cultur cu o tehnologie total macanizabila, deosebit de rentabila sub aspectul
consumului de for de munc. Felul lucrrilor de ingrijiresi numrul acestora depinde de
foarte muli factori: calitatea patului germinativ, dezvoltarea plantelor n toamna i starea de
vegetaie la desprimvrare, mersul vremii i al vegetaiei, infestarea cu buruieni, infestarea
cu boli i duntori.
Lucrrile care s fac sunt urmtoarele:
- Tavalugitul semnaturilor
- Controlul culturilor
- Tavalugitul la desprimvrare
- Grpatul culturilor
- Combaterea buruienilor
RECOLTAREA
Momentul optim de recoltare a grului este la maturitatea deplin.
- Atunci cnd boabele ajung la 14-15% umiditate; n acest stadiu mainile de recoltat
lucreaz fr pierderi i boabele se pot pstra n bune condiii, fr a fi necesare operaiuni
speciale de uscare. De regul se ncepe recoltatul mai devreme, cnd boabele au 18%
umiditate, datorit suprafeelor mari care trebuiesc recoltate.
- Lucrarea de recoltat trebuie ncheiat cnd boabele au ajuns la circa 12-13% umiditate;
mai trziu grul trece n faza de supracoacere i se amplifica pierderile prin scuturare.
Perioada optim de recoltare a unui lan de gru este de aproximativ 5-8 zile.
- Lanurile de gru sunt recoltate dintr-o singur trecere, cu ajutorul combinelor universale
autopropulsate. Trebuie respectate recomandrile de a reface reglajele combinei de 2-3 ori
pe zi. (n funcie de evoluia vremii).

56

- Pentru adunarea paielor se folosesc diferite utilaje (presa de balotat, maina pentru
balotat cilindric, maini pentru adunat i capitat).
- In multe ri cultivatoare de gru, la combin sunt montate dispozitive speciale pentru
tocarea paielor i inprastierea acestora pe limea de lucru a combinei, concomitent cu
recoltatul.
- Arderea miritii este acceptat numai n cazuri extreme, cum ar fi un atac puternic de
vierme rou
PRODUCII
Producia medie mondial la gru a fost n ultimii ani n jur de 2.800 kg/ha (2001-2005)
Producia medie n Romnia n ultimele decenii a oscilat ntre 1.760-3.500kg/ha, fiind
supuse influenei variaiilor climatice destul de mari de la un an la altul.
S-a ales urmatorul soi de grau comun de toamna: Ariean.
Soiul ARIEAN este un soi productiv creat la SCDA Turda, bine adaptat condiiilor
pedoclimatice din Moldova, cu rezisten ridicat la atacul complexului de boli, un soi
intensiv care valorific bine ngrmintele aplicate fr s aib fenomenul nedorit de cdere
n primverile umede i la nivele ridicate de fertilizare.
Productia medie ce se poate obtine la acest soi este cuprinsa intre 4000-5500kg/ha.

Via de vie
Via de vie este atestat pe teritoriul rii noaste nc din antichitate.

57

Se cultiv pentru fructele sale, strugurii, care prin compoziia lor chimic exercit o
influen pozitiv asupra organismului ndeplinind un rol energetic, vitaminizant,
alcalinizant, diuretic.
Via de vie se cultiv pe terenuri improprii altor culturi valorificnd superior terenurile n
pant mare i nisipurile.
Strugurii i vinul sunt produse deosebit de apreciate att pe piaa intern ct i la
export aducnd venituri importante unitilor cultivatoare.
Din punct de vedere social, viticultura ofer activitate multor oameni n tot timpul anului iar
prin specificul ei contribuie la ridicarea nivelului profesional al cultivatorilor.
Lucrrile solului
Prin lucrrile solului se urmrete sporirea i meninerea fertilitii acestuia, asigurarea
umiditii i lupta cu buruienile. In plantaiile de vii se aplic solului lucrri anuale i lucrri
periodice.
Lucrri anuale:
Dup adncimea stratului de sol asupra cruia se acioneaz, lucrrile anuale pot fi:
- adnci (artura de toamn i primvara);
- superficiale (praile: 5-8 n funcie de mburuienare sau 2-3 prin folosirea diferitelor
erbicide);
- erbicidarea se aplica plantaiilor de vii n vrst de peste 5 ani. Erbicidele se aplic n
benzi, pe rnd i integral, pe toat suprafaa.
- mulcirea se aplic n regiunile de step sau pe nisipuri, n timpul verii, folosind paie,
pleav, turb n grosime de 4-8 cm.
Lucrri periodice:
- subsolajul se aplic toamna, pe solurile grele, o dat la 3-4 ani, la adncimea de 35-45 cm
folosind subsolierul, din dou n dou rnduri de butuci.Concomitent se ncorporeaz
ngrminte chimice cu fosfor i potasiu.
- redesfundarea parial a terenului dintre rndurile de vi se aplic periodic la 10-15 ani, la
adncimea de 50-60 cm adncime; efectul este sporit dac odat cu redesfundatul se aplic
solului i o ngrare de baz cu 40-60 t gunoi de grajd la hectar la care se adaug
ngrminte minerale din complexul NPK.
Fertilizarea

58

ngrmintele chimice se administreaz n sol toamna, n cantiti de 20-40 t/ha.

ngrmintele chimice cu azot se aplic primvara, naintea fenofazelor de cretere iar cele
cu fosfor i potasiu se administreaz toamna sau primvara. n funcie de sol, clim, vrsta
plantaiei, agrotehnica aplicat se recomand, orientativ, ntre 70-100 kg N, 100-150 kh P2
O5 i 80-150 kg K2O.
Tierile viei de vie
Tierea i conducerea coardelor
Prin tiere se regleaz puterea de cretere i rodire a butucilor, se nlesnete aplicarea
lucrrilor agrotehnice, se mbuntete calitatea rodului.
Tierile, dup perioada n care se efecetueaz pot fi :
- tieri n uscat, aplicate n perioada de repaus;
- tieri n verde aplicate n perioada de vegetaie.
Sistemul de tiere reprezint felul, numrul i lungimea elementelor de rod (coarde,
cepi de rod ) i de formare (cepi de nlocuire i rezerv) rezervate pe butuc dup tiere.
Se cunosc trei sisteme de tiere: scurt (prin prezena pe butuc a cepilor de rod variabil ca
numr i ca aezare), lung (prin prezena pe butuc a coardelor lungi de rod, variabile ca
numr i mod de aezare) i mixt (o mbinare ntre sistemul lung i scurt , prin prezena pe
butuc a cepilor ca element de formare i a coardelor ca elemente de producie).
Prin conducerea coardelor pe mijloace de susinere se urmrete reglarea procesului de
cretere i fructificare prin schimbarea poziiei relative a punctelor de cretere pe coard n
favoarea rodirii.
Poziia coardelor fa de verticala locului poate fi: vertical ascendent, oblic ascendent i
descendent i orizontal.
Forma coardelor poate fi : dreapt, de semicerc i cerc ardelenesc.

Lucrri n verde aplicate viei de vie

n perioada de vegetaie se aplic viei de vie un ansamblu de lucrri n verde, ca:
59

- plivitul este lucrarea prin care se suprim lstarii infertili, dup apariia inflorescenelor
(mai);
- ciupitul este lucrarea de suprimare a vrfurilor de cretere a lstarilor fertili, cu 2-3 zile
nainte de nflorit;
- legatul lstarilor se face atunci cnd acetia depesc lungimea de 40-50 cm,si se
realizeaz prin palisarea lor pe spalieri sau araci n poziie vertical, de 2-3 ori pe var;
- copilitul este operaia ce se execut de mai multe ori, concomitent cu legatul lstarilor i
const n scurtarea copililor (lstarii anticipai crescui din muguri de la baza frunzei) la 4-5
frunze de la baz;iar la copilii fertili , la 1-2 frunze deasupra inflorescenei;
- crnitul este operaiunea de suprimare a vrfurilor de cretere cu 8-12 frunze a tuturor
lstarilor de pe butuc, cu scopul de a opri creterea lstarilor i de favoriza maturarea
strugurilor i a lemnului.

Combaterea bolilor i duntorilor

Pentru inerea sub control a bolilor i a duntorilor, se va acorda o deosebit atenie
efecturii tratamentelor fitosanitare n plantaiile cu vi de vie, care se aplic periodic, la
10-12 zile, n funcie de condiiile climatice i de produsele utilizate.
Pentru a avea eficiena scontat, la fiecare tratament trebuie folosit alt gam de produse
sau, n cel mai ru caz, un produs poate fi folosit la cel mult dou tratamente.
Folosirea acelorai produse pentru efectuarea mai multor tratamente scade eficiena
acestora, din cauza dezvoltrii unor sue de rezisten n populaiile de ageni patogeni.
Deoarece substanele chimice de combatere au efecte poluante asupra mediului nconjurtor,
msurile de protecie fitosanitar trebuie aplicate n complex (combaterea integral). Bolile
criptogamice sunt bolile care produc cele mai nsemnate pagube culturii viei de vie. n
strategia de combatere a acestor boli, metodele cele mai eficiente sunt, din pcate, metodele
chimice.

Boli ale viei de vie

60

 Mana viei de vie este boala cea mai periculoas, deoarece atac toate organele verzi
(lstarii tineri, frunzele, inflorescenele, strugurii n formare). Atacul se manifest prin
apariia pe frunze a unor pete untdelemnii n dreptul crora, pe dosul frunzei, se formeaz un
puf albicios.
Atacul de man trebuie prevenit deoarece, dup ce infecia s-a produs, ciuperca se combate
foarte greu, i numai cu ajutorul fungicidelor sistemice. Atacul este favorizat de timpul
umed i clduros. Alegerea produsului combativ trebuie s se fac innd cont de pre,
eficacitatea acestuia, de efectele secundare asupra altor boli i de posibilitatea apariiei
formelor rezistente.
n prima parte, pn la nflorit, se recomand folosirea fungicidelor acuprice, care
favorizeaz creterea: Tiradin, Zineb, Vandozeb, Poliram. n a doua parte se recomand
produsele pe baz de cupru, care favorizeaz maturarea lemnului: Dithane, Cupromix,
Ridomil Cupru. n cazul unor infecii, cele mai eficiente produse sunt cele sistemice sau
penetrante: Mikal, Aliette, Curzate, Ridomil Gold Plus, Te Moal, Secure.
Finarea este produs de ciuperca Uncinula necator, care atac toate organele verzi ale
viei de vie, pe care dezvolt un miceliu pslos de culoare alb-gri, acoperit de o pulbere cu
aspect de finare, reprezentnd conidiile ciupercii. Atacul este favorizat de timpul
clduros i secetos.
Combaterea se realizeaz cu produse pe baz de sulf: sulf muiabil, Tyovit, Microtiol, Falcon,
Postalon, Topas, Kumulus, Tilt, Anvil, Rubigan, Karathane, Bayleton.
Putregaiul cenuiu este produs de ciuperca Botryotinia fukeliana. Ciuperca este polifag
i atac toate organele verzi ale viei de vie. Atacul cel mai periculos este pe struguri, mai
ales toamna, cnd strugurii intr n prg.
Pielia bobului se brunific, se desprinde uor de pe pulp i ntreg bobul putrezit se acoper
cu un praf cenuiu, reprezentat prin sporii ciupercii. Atacul de putregai cenuiu este
favorizat de timpul rece i ploios.
Pentru efectuarea tratamentelor se poate utiliza: Mytos, Derosal, Topsin, Metoben, Rovral,
Ronilan, Sumilex.

61

Duntori
Filoxera. mpotriva filoxerei nu exist metode eficiente de combatere direct, combaterea
realizndu-se indirect, prin altoire.
Moliile strugurilor - se pot combate prin efectuarea a unul sau dou tratamente cu: Sevin
85WP, Victenon WP, Decis 2,5CE, Karate 25CE, Carbetox 37CE.
Acarienii produc pagube nsemnate n plantaiile viticole. Tratamentele de combatere pot
fi efectuate cu produsele: Neoron 500 Ec, Mitak, Kelthane, Zolone.
Combaterea buruienilor
n multe situaii, buruienile sunt gazde pentru boli i duntori. Combaterea lor se
poate face pe cale chimic, mecanic sau combinat. Folosirea erbicidelor pentru
combaterea buruienilor, n combinaie cu lucrrile de mobilizare a solului, duce la realizarea
de economii bneti, la reducerea numrului de treceri ale tractorului, la reducerea
consumului de pesticide i, n final, la combaterea integrat i mai eficient a buruienilor.
Recoltatul strugurilor
Momentul recoltrii se stabilete n funcie de :
- mersul acumulrii zahrului n bob ,
- pierderea aciditii pn la nivelul optim ce condiioneaz recolta,
- dinamica greutii a 100 boabe.
Culesul ncepe cu soiurile albe, apoi cu cele negre, cnd au atins parametrii convenabili. La
supramaturare (cu pierderi cantitative) se recolteaz soiurile din care se obin vinuri
demidulci sau dulci naturale (Tmioas romneasc, Grasa de Cotnari).
Recoltatul strugurilor se face manual, n cele mai multe ferme viticole, sau
mecanizat, cu combina de recoltat struguri.

FETEASC ALB se caracterizeaza printr-o scurta perioada de vegetatie de circa

150-160 de zile. Maturarea strugurilor are loc in luna septembrie si in prima decada a lunii
62

octombrie, momentul variind in functie de conditiile climatice ale podgoriei unde este
cultivat.
Caractere:
- soi de vigoare mare
- varful de crestere al lastarului are rozeta usor scamoasa de culoare verde cu nuanta aramie
rosiatica
- strugurii de marime mijlocie cu bobul mic de culoare galben verzui
- tolerant la ger
- slab rezistent la mana si putergai cenusiu
Perioada de vegetatie: scurta (150 160 zile)
Epoca de maturare: 20 septembrie 10 octombrie
Productia si caliatatea strugurilor:
- productia medie 9 tone/ ha
- continutul in zaharuri 190 220 g/l
- aciditate 4,1 6,5 g/l H2SO4
Destinatie: - producerea de vinuri albe seci si demidulci din categorii cu denumire de origine
si trepte de calitate.
Producia medie variaz ntre 12000-16000 kg/ha, n funcie de condiiile climatice i
favorabilitatea terenului pentru acest soi.

63

Mazrea este cultivat pentru boabele verzi bogate in protein, hidrati de

carbon, vitamine si saruri minerale.Se consuma in stare proaspata primavera devreme sau
sub forma de conserve tot timpul anului.
Tulpinile verzi sunt utilizate ca si furaj pentru animale sau poate fi folosit ca ingrasamant
verde care imbogateste solul in azot.
Mazarea este o planta anuala, erbacee avand un sistem radicular puternic dar putin
dezvoltat.Radacina principal patrunde in sol pana la 100 cm, insa marea masa a rdci- nilor se
gaseste la 30-40 cm si sunt prevazute cu nodozitati.
Fructul este o pastaie dehiscenta are o lungimede 3-12 cm, de forma dreapta sau usor
curbata in functie de soi.In interiorul pastaii se gasesc 6-12 seminte care sunt netede sau zbarcite, de
dimensiuni si forme variate in functie de soi.Semintele verzi ajung la greutatea maxima la 21-30 de
zile de la inflorit, dupa care scad in greutate si isi pierd gustul dulce prin transformarea glucidelor in
amidon.
La maturitate fiziologica pastaia se usuca, iar boabele se intaresc, au tegumentul neted
sau zbarcit in functie de convarietate si culoarea galbena sau verde de diferite nuante.
Mazarea este putin pretentioasa fata de caldura, fapt ce permite insamantarea ei primavara devreme
sau in ferestrele iernii.Temperatura minima de germinatie este de 1-2 grade Celsius, pentru
cultivarele cu bob neted si 4-5 grade Celsius pentru cele cu bobul zbarcit.
Mazarea se cultiva in mare parte in ogor propriu dar in anumite zone se practica si cultura de
toamna.Terenul destinat culturii de mazare trebuie sa fie bogat in elemente nutritive,
permeabil, afanat si cu o buna capacitate de retinere a apei, se evita cultivarea pe terenurile
umede, grele, reci si aride.
Cultura timpurie de mazre.
Premergatoare bune pentru cultura de mazare sunt culturile de: tomate, cartof,
castraveti care parasesc terenul devreme si-l lasa curat de buruieni. Dupa mazare in culturile
succesive se pot cultiva legume varzoase de toamna, ridichi de iarna, spanac.
Pregatirea terenului se face inca din toamna cu fertilizarea de baza cu 30-40 kg s.a./ha P2O5
si 60-70 kg s.a./ha K2O,care se incorporeaza prin efectuarea unei araturi la adancimea de
28-32 cm.Primavara la pregatirea patului germinativ se administreaza 40-60 kg s.a. azot.
Semanatul se face mecanizat, cand in sol se realizeaza temperatura de 4-5 grade
Celsius iar adancimea de semanat este de 4-5 cm.
64

Epoca optima de semanat depinde de destinatia productiei, pentru consum curent

sau industrializare, fiind cuprinsa intre 25 februarie- 10 aprilie.Pentru esalonarea recoltei in
vedererea consumului proaspat sau a aprovizionarii fabricilor de conserve, se recomanda
insamantarea aceluiasi soi, in 2-3 epoci la distant de 10-14 zile.
In cazul semanatului din toamn, epoca de semanat este intre 20-30 septembrie iar
cantitatea de samanta utilizata la hectar este de 180-220 kg, se asigura o desime de 13001500 de mii de plante la hectar.Semanarea se face in randuri echidistante, sau in benzi cu
distant intre randuri de 12,5-15 cm, realizandu-se o densitate de 1-1,2 milioane plante pe
hectar.
Pentru mentinerea curata a culturilor se pot utiliza erbicide postemergente cum ar
fi: Butoxone M 40 in cantitate de 2,0-2,5 l/ha impotriva buruenilor dicotiledonate anuale
(burueni in faza de 2-4 frunze) si dicotiledonate perene (buruenile sunt mai mari de 10 cm).
Butoxone M 40 se aplica cand mazarea are 10-12 cm inaltime.
Leopard 5 EC se utilizeaza impotriva costreiului din ziromi in cantitate de 1,5-1,75 l/ha (in
functie de gradul de infestare si inaltimea plantelor de costrei din rizomi la tratament),
impotriva buruenilor monocotiledonate anuale se utilizeaza cantitatea de 0,7 l/ha cand
buruenile monocotiledonate au 2-4 frunze.
Agil 100 EC se utilizeaza impotriva buruenilor monocotiledonate anuale (Setaria, Mohor),
in cantitate de 0,8 l/ha iar impotriva costreiului di rizomi se utilizeaza cantitatea de 1,0-1,5
l/ha.
Recoltarea incepe cand 70 % din pastai au ajuns la dezvoltarea normala iar boabele sunt
maturitatea de consum.Pe suprafete mici recoltarea are loc manual, esalonat, cand boabele
sunt dulci, in 3-4 etape la 2-3 zile iar pe suprafete mari recoltarea se face mecanizat iar
productia se baloteaz imediat.

65

Soiul de mazre Alaska" - soi timpuriu, cu boabe extrafine si foarte fine, pastaia
este ascutita, are 5-8 seminte si productia obtinuta este de 5-6 t/ha.
Cldura. Are pretentii mici fata de caldura. Semintele au nevoie pentru germinare de
numai 1-3C, iar plantele tinere suporta pentru perioade scurte si temperaturi negative (-5C).
Temperatura optima de crestere este de 20-25C.
Lumina. Alaska este pretentioas fata de lumin, fiind specie de zi lunga. In conditii
de umbra se produce un numar scazut de pastai, plantele sunt cu o talie mai inalta si ramifica
putin.
Apa. Este pretenioas fa de apa din sol. Datorita acestui fapt, se recomanda
semanatul in mustul zapezii" pentru a beneficia de umiditatea mai mare de la inceputul
primaverii si a se crea o cultura uniforma si cu densitate buna. In functie de cantitatea de apa din
sol, se formeaza un numar mai mare sau mai mic de seminte in pastaie si de marime diferita. Apa
in exces determina o crestere slaba, intarzierea infloririi, plantele devin sensibile la boli, iar daca
apa persista mai mult, plantele mor.
Solul. Soiul de mazre Alaska se cultiva pe terenuri permeabile, cu textura usoara sau
mijlocie, cu apa freatica la peste 2 m, soluri cu fertilitate mijlocie, insorite si curatate de buruieni.

66

2.3. Intocmirea asolamentului

Tabel 1.
Specificare
Suprafaa total a terenului arabil
Suprafaa medie a solei

Ha
510
170

Schema rotaiei culturilor

Tabelul 2
SOLA/ANUL
I

2012
Vi de vie

2013
Vi de vie

II

Mazre

III

Gru toamna

Gru
toamna
Mazre

2014
Vi de vie
de Mazre
Gru
toamna

de

Prin asolament se nelege succesiunea culturilor n timp i n spaiu nsoit de un

sistem corespunztor de lucrare i fertilizare care asigur creterea fertilitii solului i
sporirea cantitativ i calitativ a produciei.
Acesta reprezint prima verig din tehnologia unei plante de cultur,de care depinde
msura produciei obinut, ca urmare a efectelor multiple pe care le are asupra nsuirilor
solului, combaterii buruienilor,bolilor si duntorilor. ntocmirea asolamentului presupune
mai multe etape :
mprirea terenului pe categorii de folosin;
delimitarea solelor, aproximativ egale ca mrime;
repartizarea diferitelor plante pe sole;
rotaia n timp a culturilor pe aceste suprafee;

67

Rotaia n care numrul de sole este egal cu numrul de ani, poart numele de rotaie
ciclic, iar cnd aceste culturi se amplaseaz n fiecare an dup criteriul premergtoarei
celei mai potrivite poart numele de rotaie aciclic.
Cea mai utilizat rotaie este rotaia ciclic.
Rotaia reprezint un element care contribuie la obinerea unor producii ridicate prin
respectarea unor norme agrotehnice si fitosanitare privind cerinele culturii. Optimizarea
rotaiei n cadrul asolamentului unei exploataii agricole se realizeaz folosind metoda
programrii liniare avnd ca baz informaional urmtoarele elemente:
culturile care se vor cultiva n anul curent,
culturile care au fost cultivate n anul precedent pe sola respectiv,
suprafaa i ponderea n terenul arabil a fiecrei culturi premergtoare,
produciile medii care se pot obine,
produciile totale maxime,
resursele materiale necesare fiecrei culturi care exist n exploataia agricol
Terenul arabil pentru culturile de cmp va fi organizat n 3 sole, de cte 170 ha
fiecare, pe care se cultiv: vi de vie, mazre, gru de toamn.

CAPITOLUL III
68

ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCIE AGRICOL

3.1. Proiectarea produciilor medii prin metoda bonitrii
terenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniiale

Cultura

Tipul
de sol

Soluri
bruneargiloas
e
Mazre Cernozi
omuri
cambic
e
Gru de Cernozi
toamn omuri
cambic
e
TOTAL

Nota de
Suprafa bonitare pentru
a - ha (Si)
condiiile
ecologice (Pi)

Corecia pt.
distan i
felul
drumului (k)

Coeficient
de
potenare
(c)

Produci
a medie
realizat
(Kg/ha)

Vi de
vie

65

78

0,16

1,1

14000

220

80

0.17

1,2

3100

225

84

0,19

1,3

3700

510

1) Notele totale de bonitare pentru condiiile ecologice (Ni):

USvi 65*78 = 5070
USmazre 220*80= 17600
USgru 225*84 = 18900
TOTAL = 41570

Ni = Si x Pi

2) Nota medie ponderat de bonitare:

N mp

Ni

Si total

69

41570
510 = 81.50

3) Producia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:

Pkg/punct

Prod.de pe intreaga supraf.

N i total

P kg/punct vi = 910000/5070 = 179.48 kg/pct

P kg/punct mazre = 550880/17600 = 31.31 kg/pct
P kg/punct gru = 832500/18900 = 44.04 kg/pct
4) Corecia total n funcie de distan i drumuri: Ct = S x k

Suprafa

coeficient corecie

USvi

USmazre
USgru

TOTAL =

10.4
37.4
42.75
90.55

5) Nota de bonitare recalculat (Nbr)

Nbr

Nota total de bonitare

USvi 5029.6
USmazre
17562.6
USgru 18857.2

Corecia

Coeficient de
potenare

6)Notele totale de bonitare potenate (Ntp):

USvi
Ntp

Nota de bonitare
recalculat (Nbr)

USmazre USgru

5532.5
21075.1
24514.3

7) Producia total pe cultur pentru fiecare unitate de sol (Pt):

USvi -

Pt

Nota total de bonitare

potenat (Ntp)

Producia ce
revine pe un
punct de
bonitare
P(kg/punct)

924000
USmazre USgru-

70

992973.
1

107960
9.7

TOTAL=

237250
0

8) Producia medie la hectar:

Pmedie

Producia total

Suprafaa total

Pmedie vi de vie = 992973.1: 65 = 15 276 kg/ha

Pmedie mazre = 924000 : 220 = 4200 kg/ha
Pmedie gru de toamn = 1079609.7 : 225 = 4790 kg/ha

3.2 STABILIREA CANTITILOR DE NGRMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de ngrminte s-a efectuat inndu-se cont att de produciile
medii ct i de existentul de suprafa activ din sol. S-au luat n considerare i pierderile
rezultate prin levigare.
n tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de ngrminte chimice la ha separat
pentru cele 3 culturi n parte.

71

Calculul dozelor de ngrminte chimice

Tabelul 4

Nr. SPECIFICARE U.M.

Crt.

1
2
3

Productie
medie
Consum
specific
S.a. de
administrat

4
5

S.a. in sol
Diferenta de
adm.

Pierderi prin
levigare

7 Cant. pierduta
prin levigare
8
9

Total s.a. de
administrat
Tipul de
ingrasamant

Kg/ha
Kg
s.a./t
Kg

Cultura vi de vie
N
P
K
15276

7.6

4.4

6.4

CULTURA
Cultura mazre
N
P
K
4200

Cultura gru de toamn

N
P
K
4790

12.08

8.7

6.5

26

14

16

116.09
Kg/ha 40
Kg
s.a.
/ha 76.09
%
18%
Kg
s.a. /
ha 13.69
Kg/ha

67.21
30

97.76 36.26
40
30

26.2
10

84
50

104
70

56
30

64
40

37.21

57.76

6.26

16.2

34

34

26

24

10%

7%

18%

10%

7%

18%

10%

7%

3.72

4.04

7.54

3.8

2.38

6.12

2.6

1.68

89.78

40.93

61.80

13.8

20

39.88 29.72

31.6

28.48

Superfosfat Sare
Superfosfat Sare
Superfosfat Sare
Azotat concentrat potasic Azotat concentrat potasic Azotat concentrat potasic

10 Continutul In Kg/t
s.a. a ingr.
34.5
11 Doza de ingr. kg/ha
de administrat
160

40

23

34.5

40

23

34.5

40

23

102

120

40

50

50

140

110

80

Calculul dozelor de ingrminte chimice:

S.a. de administrat = P med x cons. specific
Diferena de administrat = S.a. de adm S.a din sol
Canti pierdut = x% x S.a admin
Total s.a de administrat= Dif de adm + cant pierdut
Doza de ngrminte de administrat = Total s.a adm / cont in s.a. a ingras (ex. 0,345).

72

3.3 PLANUL DE CULTUR

Planul de cultur cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecreia, produciile
medii i totale. (tabelul 5)
ntocmirea planului de cultur
Tabelul 5
Cultura

Suprafaa (ha)

Producii medii
(kg/ha)

Producia total
(t)

Pre livrare
(lei/kg)

Vi de vie
Mazre
Gru de toamn

65
220
225

15276
4200
4790

993
924
1077

2
1.5
0.9

3.4 FUNDAMENTAREA FIELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

n vederea organizrii proceselor de munc i de producie, n etapa pregtitoare, se
ntocmesc fiele tehnologice pe culturi. Informaiile cuprinse n fiele tehnologice servesc n
acelai timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinaiei produciei, determinarea
volumului lucrrilor mecanice i manuale, necesarul de for de munc, cantitile de
materiale i mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare.
DATELE NECESARE:
1. Culturile incluse n planul de producie al firmei.
2. Suprafaa ocupat de fiecare cultur n parte.
3. Culturile premergtoare.
4. Producia medie i total a fiecrei culturi.
5. Lucrrile tehnologice, n ordinea cronologic a executrilor.
6. Perioada de executare i data lucrrii.
73

7. Mijloacele cu care se execut lucrarea.

8. Tarifele de plat pentru lucrrile mecanice.
9. Tarifele de plat pentru lucrrile manuale pe categorii.
10. Cuantumul taxelor pentru CAS, omaj, risc, asigurare.
11. Amortismentul specific.
12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, preul unitar i
cota pentru cheltuielile de aprovizionare.
13. Cota de cheltuieli indirecte (comune i generale).
MODUL DE LUCRU:
1. Se nscriu n fi datele privind suprafaa i producia medie. Producia medie se
planific n raport cu fertilitatea solului i cantitatea de ngrmnt aplicat.
2. Se nscriu lucrrile tehnologice, n ordinea executrii lor, precizndu-se toat
perioada optim de execuie i durata fiecrei lucrri.
3. Pentru fiecare n parte se determin: volumul lucrrilor, sumele necesare i materiale.
4. La lucrrile manuale, n raport cu volumul lucrrii, se calculeaz numrul de zile om,
iar fondul de salarii rezult nmulind numrul de zile om necesar pentru evaluarea
lucrrii cu tariful pe zi/om corespunztor.
5. Taxele asupra fondului de salarii se calculeaz aplicnd cota n proporie de 30%
pentru CAS, 5% pentru fondul de omaj, 1% pentru risc i asigurare, impozit, 15%
asupra sumei care reprezint fondul de salarii.
6. Amortismentul specific se determin n raport cu valoarea de inventar a mijlocului
fix folosit exclusiv la cultura respectiv i durata de folosire.
7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculeaz o cot parte din valoarea
materialului folosit.
8. Din nsumarea pentru lucrrile mecanice, lucrrile manuale, taxe asupra valorilor,
materialelor, se obin cheltuielile de producie.
9. La cheltuielile directe se aplic cota de cheltuieli comune i prin nsumarea lor se
determin cheltuielile de producie.
10. Dup fiecare trimestru se fac totalurile.
11. Se calculeaz indicatorii: cheltuieli de producie la hectar i costul la tona de prod.

74

Oferta de pesticide 2012

Produs

Amb.

Cultura

Spectru de combatere

Doza/ha

Pret/um
lei
fara TVA

FUNGICIDE
263.
ACANTO PLUS - DU PONT
ciproconazol 80 g/l+ picoxistrobin 200g/l

5l

Grau, orz
Fl soarelui, rapita

Complex boli foliare

Complex boli foliare

0,5 l
0,6 l

00

10 kg

Cartof, tomate
Castraveti, ceapa
Vita de vie

Mana
Mana castravetilor
Mana vitei de vie

2 kg
2 kg
2 kg

.00

81
ACROBAT MZ 90/600 WP
dimetomorf 9 % + mancozeb 60 %
BASF

199.
ALLEGRO - BASF

5l

Grau

Complex boli foliare

0,75 - 1 l

00

AMISTAR XTRA 280 SC - SYNGENTA

azoxistrobin 200g/l + ciproconazol 80g/l

1l

Grau
Orz, fls, rapita

Complex boli foliare

si ale spicului

0,5 l
0,75 l

00

ARTEA 330 EC
propiconazol 250 g/l + ciproconazol 80 g/l
SYNGENTA

1l

Grau
Orz

Complex boli foliare

Complex boli foliare

0,4 l
0,4 l

00

10 kg

Cartof
Mar
Vita de vie

Mana
Focul bacterian al rozaceelor
Mana vitei de vie

3 kg
0,2 %
2 kg

50

1l

Vita de vie

Mana

2,5 l

00

271.
195.

42.
BLUE SHIELD 50 WG
hidroxid de cupru 50 %
EFTHYMIADIS

66.
CURZATE F
cimoxanil 48 g/l + folpet 480 g/l - DUPONT

65.
CYMCO 72 WP

10 kg

Vita de vie, cartof

Mana

2,5 kg

00

mancozeb 64% + cimoxanil 8% - BELCHIM

1 kg

Tomate, castraveti

Mana

0,25%

00

DITHANE M 45
mancozeb 80 % - DOW

20 kg

Vita de vie
Cartof

Mana
Alternarioaza, mana

2 kg
2 - 2,5 kg

00

DELAN 700 WDG

ditianon 700 g/kg - BASF

1 kg

Vita de vie
Mar, par

Mana
Rapan

0,5 kg

00

Porumb

Helmitosporioza

1 - 1,5 l

.00

Tomate, ceapa
Ardei
Castraveti

Mana, alternarioza, paatrea cafenie

Alternaria capsici, fainare
Mana, fainare

0,75 l
0,75 l
0,75 l

00

5l

Grau
Orz

Complex boli foliare, fusarioza

2l

00

250 g

Grau

Plosnita cerealelor, gandacul ovazului

Orz
Cartof

Afide, gandacul ghebos

Afide, gandacul de Colorado

Legume

diversi daunatori

68.
38.
184.
191
OPERA - BASF
epoxiconazol 50 g/l + piraclostrobin 133 g/l

5l

310.
ORTIVA 250 SC
azoxistrobin 250 g/l
SYNGENTA

200 ml

97.
OSIRIS - BASF
epoxiconazol 37,5 g/l + metconazol 27,5g/l
INSECTICIDE
845.
ACTARA 25 WG
thiametoxam 25 %
SYNGENTA

0,07 kg
00
0,07 - 0,1
kg
0,06 - 0,08 kg
0,1 - 0,2 %
181

ACTELLIC 50 EC
pirimifos metil 500 g/l
SYNGENTA

1l

Cereale depozit
Grau
Depozite

Daunatori depozite
Plosnita cerealelor,
Daunatori depozite

10 ml/t
1l
50 - 100
ml/mp
0,1 % 0,2%

.00

Vita de vie, pomi

Molia vitei de vie

Legume sera
Mar, prun
Vita de vie,
porumb
Mar

Musculita alba, paduchele

Paduchele de San Jose gen iarna

0.05%
0.10%

50

Molie, sfredelitor
Viermele, omida

0,25 l
0,5 l

00

Cartof, vita de vie

Gandacul de Colorado

0,08 -0,1 l

00

Pomi fructiferi
Grau

Quadraspidiotus perniciosus, etc

Plosnita cerealelor, gandacul ovazului

0,02 %
0,08 - 0,1 l

00

467.
ADMIRAL 10 EC piriproxifen 100 g/l - CHEMTURA

AVAUNT 150 SC
indixacarb 150 g/l - DUPONT
CALYPSO 480 SC
tiacloprid 480 g/l
BAYER

1l

1l
1l
0,1 l

535.
657.
730.

75

Orz, ovaz, porumb

Tanymecus, diabrotica

0,08 - 0,09
l

ERBICIDE
23.
2,4 D 660 SL

5l

Grau

Buruieni dicotile

1l

00

2,4 D acid - MAKHTESHIM

1l

Porumb

Buruieni dicotile

1l

00

AFALON 50 SC

5l

Cartof

Buruieni dicotile anuale

2, 5 l

00

linuron 450 g/l - MAKHTESHIM

1l

Porumb, fl soarelui

Buruieni dicotile anuale

2-4l

00

ANACONDA
quizalofop-P-etil 50 g/l
TRUSTCHEM

20 l

Floarea soarelui
Floarea soarelui
Soia
Rapita

Buruieni monocotiledonate anuale

Costrei
Costrei
Buruieni monocotile anuale inclusiv
costrei si samulastra

0,75 l
1,5 - 1,75 l
1,5 - 2 l
1,5 l

00

25.
58.
59.
90.

ARIGO PACK
Principal 360 g + Callisto 1 l

1 pachet

1 pachet la
4 ha

Porumb

975.
00
106.

BASAGRAN FORTE
bentazon 480 g/l + wettol 150 g/l
BASF
BASIS - DU PONT
rimsulfuron 50% + tifensulfuron metil 25 %

5l

60 g

Cartof
Fasole, soia
Lucerna

Buruieni dicotiledonate anuale

Buruieni dicotiledonate anuale
Buruieni dicotiledonate anuale

Porumb

Burruieni anuale monodicotiledonate si

dicotiledonate

2 - 2,5 l
2 - 2,5 l
2 - 2,5 l
20 g + adj.

00

5,490.
00
81

BASTA 14 SL
glufosinat de amoniu 150 g/l - BAYER

5l

Livezi
Vita de vie

Buruieni mono si dicotile anuale si perene

Buruieni mono si dicotile anuale si perene

BANVEL480 S
dicamba 480 g/l - SYNGETA

1l

Porumb

Buruieni dicotiledonate anuale si perene

BRASAN - SYNGENTA
dimetaclor 500 g/l + clomazone 40 g/l

5l

Rapita tna

Buruieni graminee si dicot anuale

BROMOTRIL 400 EC
bromoxinil 400 g/l - MAKHTESHIM

5l

Rapita
Porumb

Desicant
Dicotile anuale

CALLISTO 480 SC
mesotrine 480 g/l - SYNGENTA

1l

Porumb

Buruieni dicotile si graminee

anuale

CALLISTO MAX
Callisto + Mistral - SYNGENTA

1l

Porumb

Buruieni anuale

CAMBIO

10 l

Porumb

Buruieni dicotiledonateanuale si

bentazon 320 g/l + dicamba 90 g/l - BASF

1l

5-6l
4l

.00

0,4 - 0,6 l

00

2 - 2,5 l

00

1-2l
1l

00

0,20- 0,35 l

00

139.
122.
66.
743.
240.
00
39.
2,5 l

00
39.

perene

00
369.

CASPER
prosulfuron 5% + dicamba 50% - SYNGENTA

0,3 kg

Porumb

Buruieni dicot anuale si perene

CHIKARA
flazasulfuron 25% - BELCHIM

200 g

Vita de vie
Pomi fructiferi

erbicid total

0,3-0,4 kg+
adj
200 g

00
3,522.
00
22.

DICOPUR D

20 l

Grau

Buruieni dicotiledonate anuale si perene

1l

00

acid 2,4 D din sare de

5l

Porumb

Buruieni dicotiledonate anuale si perene

1l

00

dimetilamina 600 g/l - NUFARM

1l

DICOPUR TOP 464 SL

20 l

Grau

Buruieni dicotiledonate anuale si perene

0,8 - 1 l

00

344 g/l acid 2,4 D +dicamba 129 g/l - NUFARM

5l

Porumb

Buruieni dicotiledonate anuale si perene

1l

00

23.
25.
00
42.
44.

76

Oferta de ngraminte 2012

INGRAMINTE
producator BIOLCHIM ITALIA

Pret/um
lei
fara TVA
4.9
0
7.2
0

Produs

Ambalaj

Cultura

Doza

AZOT LICHID

cisterna

Livezi

30 - 50 l

1000 l

Horticultura
Culturi extensive

30 l
30 l

PHOSTART-ZN LICHID
ingrasamant de sol
N 3 %, P 30 %, Zn 7 %

cisterna

Livezi
Horticultura
Culturi extensive

20 - 30 l
20 - 30 l
30 - 60 l preemergent

SULFAZOT LICHID

cisterna

Livezi

40 l

Horticultura
Culturi extensive

40 l
20 - 40 l

ingrasamant de sol
N 30 %

7.4

3.9
5.9
ingrasamant sol
N 15%, S 12 %

1000 l

36.0
FYLLOTON

20 l

Livezi

1,5 - 2 l

biostimulator

5l

Vie

1,5 - 2 l

N 6%, C 21 %, amino acizi

1l

Horticultura

1,5 - 2 l

SPRINTALGA L
biostimulator
N 12%, C 9,5 %, + suspensie
alge marine 60 %

5l

Livezi
Vie

2,5 l
0,3 - 0,5 l struguri masa
0,15 - 0,2 struguri vin
30 - 50 ml/100 l apa

GLOBALGA L
biostimulator
N 7%, P 7%, K 8%, +
suspensie alge marine 40,5 %

1l

2,5 l
2 - 2,5 l
150 ml/100 l apa
100 - 150 ml/100 l apa

RIZAMMINA 42 PS
biostimulator
N 13%, P 8%, K 21%, Mg 2 %
+ ME

2,5 kg

Livezi
Vie
Horticultura
Sfecla de zahar

2,5 - 3 kg
2,5 kg
0,2 - 0,25 g/100 ml apa
2,5 kg

K-BOMBER 56
ingrasamant foliar
P 6%, K 56%

2,5 kg

Livezi
Vie
Horticultura
Culturi extensive

2,5 - 3 kg
2,5 - 3 kg
200 g/100 l apa
3 - 4 kg

3l

3l

38.0
40.0
85.0

Horticultura
Piersic, cais, prun, cires, vita
de vie
Par, mar
Capsuni
Fasole, leguminoase

83.0

38.0

30.0

59.0
PHOSFIK 3-27-18 + ME

25 l

ingrasamant foliar

5l

Vita de vie, capsuni

Pepeni, rosii, cartofi, salata,
vinete

PHOSFIK PK 30-20

25 l

Pepeni, cartofi, salata

300 g/100 l apa

ingrasamant foliar

5l

Rosii, vinete, capsuni

Vita de vie
Culturi extensive

300 - 400 g/100 l apa

350 - 400 g/100 l apa
1 - 1,5 kg

SOLAVIT Mn 4

25 l

Legume, cartofi

2-3l

N 2%, P 30%, K 3% + ME

5l

BOROMIN 135 GEL

B 10% + etanolamina

5l

61.0
47.0
49.0

34.0
36.0
0
28.0
1,5 - 2 l

1,5 - 2 kg

47.0
MICROFOL COMBI PS
B 0,5%, Cu 1,5%, Fe 4%, MgO 9%,
Mn 4%, Mo 0,1%, Zn 1,5%

25 kg
10 kg

77

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27

EFICIENTA ECONOMIC VIA DE VIE , VARIANTA RECOLTAT MECANIC

Introducerea datelor lucrarii
Rezultate obtinute
Suprafata culturii (ha)
15.00
1 Productia totala principala (tone)
Productia medie principala (kg/ha)
15276.00
2 Productia totala secundara (tone)
Productia medie secundara (kg/ha)
0.00
3 Cheltuieli cu carburantii (lei)
Consum total de forta de munca (z.o.)
698.86
4 Salarii total (lei)
Salarii lucrari manuale (lei)
31795.67
5 Impozit pe salarii lucrari manuale (lei)
Cheltuieli cu lucrarile mecanice (lei)
62037.50
6 Impozit pe salarii salarii mecanizatori (lei)
Cheltuieli cu materialele (lei)
61074.00
7 Impozite totale (lei)
Zile agregat (z.a.)
198.44
8 Fond somaj (lei)
Salariile mecanizatorilor (lei)
13403.40
9 Pensii suplimentare (lei)
Consum total de motorina (litri)
1651.60 10 C.A.S. (lei)
Pretul combustibilului (lei/l)
5.60 11 Fond de sanatate (lei)
Cota de impozitare a fondului de salarii lucrari manuale (%)
16.00 12 Taxe total (lei)
Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%)
16.00 13 Cheltuieli de aprovizionare (lei)
Fond de somaj (%)
4.00 14 T.V.A. (lei)
Pensii suplimentare (%)
2.00 15 Amortizarea mijloacelor fixe (lei)
C.A.S. (%)
30.00 16 Total cheltuieli directe (lei)
Fond de sanatate (%)
7.00 17 Alte cheltuieli directe (lei)
Cheltuieli de aprovizionare (%)
15.00 18 Cheltuieli comune (lei)
T.V.A. (%)
24.00 19 Cheltuieli generale (lei)
Irigatii ( lei / ha)
0.00 20 Total cheltuieli indirecte (lei)
Amortizarea mijloacelor fixe ( lei / ha)
200.00 21 Total cheltuieli de exploatare (lei)
Pretul de vanzare a productiei principale (lei/kg)
2.00 22 Venituri din productia principala (lei)
Pretul de vanzare a productiei secundare (lei/kg)
0.00 23 Venituri din productia secundara (lei)
Cota de cheltuieli comune (%)
5.00 24 Venituri totale (lei)
Cota de cheltuieli generale (%)
10.00 25 Costul de productie (lei/t)
Cota de impozit pe profitul realizat (%)
16.00 26 Profit brut total (lei)
Cota de alte cheltuieli directe (%)
15.00 27 Impozit pe profit (lei)
28 Profitul net (lei)
29 Profitul net (lei/t)
30 Profitul la unitatea de suprafata (lei/ha)
31 Rata profitului net (%)
32 Productivitatea muncii (lei/z.o.)
33 Productivitatea muncii (z.o./kg)

79

229.14
0.00
9248.96
45199.07
5087.31
2144.54
7231.85
1807.96
903.98
13559.72
3163.93
26667.45
9161.10
14657.76
3000.00
231045.84
34656.88
11552.29
23104.58
34656.88
300359.59
458280.00
0.00
458280.00
19.66
157920.41
25267.27
132653.14
578.92
8843.54
44.16
655.75
0.003

80

81

82

83

3.5. Organizarea lucrrii de semnat la cultura gru de toamn

Semnatul este una dintre cele mai importante lucrri agricole, de care depinde n
ultim instan obinerea de producii ridicate. Suprafeele ntinse ocupate de culturi
precum i termenele restrnse n care trebuie executat, fac ca procesul de munc al
semnatului s ocupe un loc important n activitatea de producie a exploataiilor
agricole.
Etapele organizrii lucrrilor de semnat cereale pioase sunt urmtoarele:
1. se stabilete componena agregatului de semnat, potrivit condiiilor existente
(tractor plus semntoare SUP-29 sau SUP-21).
2. Se determin necesarul de agregate pentru terminarea semnatului n termen
optim, folosind formula:
(1)N

S
,n care:
n P

225
3.75
5 12

(4 tractoare + 4

N numrul de agregate pentru

terminarea lucrrii n timpul propus;
S suprafaa de nsmnat;
n numrul de zile n care trebuie
terminat lucrarea;
P randamentul zilnic al mainii.

semntori)
Aadar, n prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semnat
folosit. Aceasta se calculeaz dup formula:
P randamentul zilnic al agregatului
(ha);
B limea de lucru a agregatului n lucru
(m);
V viteza de deplasare a agregatului
B V t H
(2)P
n lucru (m/or);
,n
10000
t durata zilei de lucru (ore);
care:
H coeficientul de folosire a timpului
de lucru (0,70-0,80)
P

3.6 * 6000 * 8 * 0.70

12ha
10000

3. Stabilirea lungimii marcatoarelor semntorii.

Lungimea marcatoarelor, adic distana la care trebuie aezat piesa activ a
marcatorului fa de ultimul brzdar, se stabilete n funcie de:
limea de lucru a semntorii (B);
distana ntre dou brzdare (b);

distana ntre roile din fa sau marginile exterioare ale enilelor

tractorului (c).
(3) Md

3.6 0.125 1.5

2.225m
2

(4)Ms

Bbc
2

B b c 3.6 0.125 1.5

2.61m
2
2

Cnd tractorul poate urmri urma lsat de marcator att cu roata din dreapta ct i
cu roata din stnga, lungimea celor dou marcatoare este egal i este dat de relaia:
(5)Md

B b c 3.6 0.125 1.5

2.61m
2
2

4. Stabilirea debitului semntorii, n funcie de norma de smn la hectar. La

nceputul lucrrii, trebuie ntotdeauna s se verifice corectitudinea reglrii
debitului la nsmnare. Aceast verificare se face dup formula:
(6)G

Ad B O
10000 ,

n care

230 * 1.74 * 3.6 * 20

2.88
10000

G cantitatea de smn
curs din semntoare, la un
numr stabilit de nvrtiri a
roii semntorii;
A norma de semnat la un
ha (kg);
d

lungimea
roii
semntorii (m);
B limea de lucru a
semntorii (m);
O nr. de nvrtituri a roii
semntorii.

5. Stabilirea dimensiunilor postatelor la semnat. Lungimea maxim a

postatelor la semnat este n funcie de capacitatea cutiei semntorii. Pentru a
uura organizarea transportului de semine este indicat ca alimentarea
semntorii cu semine s se execute la un singur capt a postatei. ~n acest caz,
lungimea maxim a postatei se calculeaz dup formula:
L lungimea maxim a postatei (m);
0,5 10 4 Q Y
(7) L
, n Q capacitatea coului de alimentare
A B
a semntorii (kg);
care:
Y coeficientul de utilizare a capacitii
coului de alimentare a semntorii (n
medie 0,70-0,80);
A norma de semnat (kg/ha);
85

B limea de lucru a semntorii (m).

L

0,5 10 4 * 400 * 0.70

4861.1m
240. * 3.6

n ce privete limea postatei, aceasta se determin n funcie de limea total a

parcelei de nsmnat i de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculeaz aa nct
s asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru.
Limea postatei la semnatul n suveic se calculeaz dup formula:
l limea postatei (m);
P productivitatea zilnic a agregatului
(ha/zi);
Z durata n zile a lucrului pe aceeai
postat (1-2 zile);
10 4 P Z
(8)l
,n L lungimea postatei (m).
L

care
l

10 4 * 12 * 1
24.68
4861.1

6. Limea zonei de ntoarcere a agregatului. Pentru ntoarcerea agregatului, la

capetele parcelei se delimiteaz o fie de teren denumit zon de ntoarcere.
Delimitarea acestei zone se face, n cazul deplasrilor n parcursul liniar, cu
bucl i fr bucl. Limea zonei de ntoarcere este dat de relaia:
E limea zonei de ntoarcere;
R raza de ntoarcere a agregatului;
(9)E 3R e, n care: e lungimea de ieire a agregatului
(adic distana de la centrul agregatului;
mijlocul osiei motoare a tractorului) pn
la organele active ale mainii.
Aceasta reprezint lungimea cu care
trebuie s se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale mainii
agricole pe linia de ntoarcere a lucrului.
E 3R e 3 * 4 1.5 13.5m

7. Stabilirea distanei dintre punctele de alimentare a semntorii. Distana dintre

punctele de alimentare a semntorii se determin n funcie de metoda de deplasare a
agregatului la semnat. ~n cazul semnatului n suveic, lungimea postatei este
determinat n funcie de capacitatea cutiei de semine, n aa fel ca alimentarea
semntorii s se fac numai la unul din capetele postatei, distana dintre punctele de
alimentare se afl dup formula:

86

D distana dintre punctele de

alimentare (m);
nB limea de lucru a agregatului (m);
T numrul turelor (adic nr. curselor
dus-ntors) pe care le face agregatul
pn la golirea coului semntorii.

(10) D 2 B T ,

care:
D=7.2*39=280m

n cazul cnd lungimea postatei nu este determinat n funcie de capacitatea

cutiei de semine, este necesar ca, n prealabil, s cunoatem turele pe care le face
agregatul pn la golirea coului semntorii. Aceasta se determin mprind
lungimea drumului pe care l face semntoarea pn la golirea cutiei sale pe
lungimea cursei de lucru dus i ntors. ~n acest scop, se folosete urmtoarea
formul:
T numrul turelor;
Q capacitatea cutiei semntorii
(kg);
4
10 Q Y
Y coeficientul de utilizare a capacitii
T
, n care:
cutiei (0,80);
A B 2L
A norma de semnat (kg/ha);
B limea de lucru a semntorii (m);
L lungimea postatei (m).
(11)T

10 4 * 400 * 0.80
39
230 * 3.6 * 9722.2

n cazul semnrii n laturi sau pe dou jumti ale postatei distana dintre
punctele de alimentare se calculeaz dup formula:
(12)(D) T B =39*3.6=140.4m
(semnificaiile literelor sunt aceleai ca la formulele (10) i (11).

8. Stabilirea cantitilor de semine ce se pun la punctele de alimentare.

Cantitile de semine care se pun la primul punct de alimentare se calculeaz
dup formula:
(13)C Q a =400*1=400kg
iar cantitatea care se pune la punctele urmtoare este:
(14)C1 Q y a ,n care: C cantitatea de semine necesar
alimentrii agregatului (kg);
Q capacitatea coului semntorii (kg);
y coeficientul de utilizare a capacitii
C1 400 * 0.80 *1 320 cutiei;
87

a nr. semntorilor n agregat.

9. Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semnat i transportat

seminele. Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semntorilor
variaz n raport cu numrul de agregate folosite zilnic i al mainilor ce
compun agregatul.
Nmuncitori=23muncitori/zi(225x0,1) (Norma de munc)

10. Necesarul de mijloace de transport se stabilete n funcie de cantitile de

semine necesare semntorilor la o ncrcare, timpul de golire a semntorilor,
capacitatea mijloacelor de transport, distana de transport i timpul necesar
pentru un ciclu de transport.
~n primul rnd se determin timpul n care se consum cantitatea de semine
existent n cutia semntorii, folosind relaia:
q capacitatea cutiei semntorii (kg);
0,85 coeficientul de folosire a cutiei
10000 q 0,85
Tgol
(ore ) semntorii;
B V N
B limea de lucru a semntorii (m);
, n care:
V viteza de lucru a agregatului (m/or);
N norma de smn la ha (kg).

Tgol

10000 400 0,85

0.68ore
3.6 * 6000 * 230

Numrul de mijloace de transport necesare zilnic se determin pe baza relaiei:

Nt numrul mijloacelor de transport;
n numrul semntorilor ce lucreaz;
n q 0,85 t
t durata unui ciclu de transport (min.);
Nt
Tgol C m , n care: Cm capacitatea mijlocului de transport
(kg).
Nt

4 * 400 * 0,85 * 30
12
0.68 * 5000

88

Se determin necesarul de saci pentru transportul seminelor, cunoscnd c pentru

uurarea manipulrii se recomand ca un sac s aib 40 kg.
Centralizarea datelor
Agregatul
folosit
Nr.
Specificare
U.M.
crt.
Tractor +
(SUP-29)
1. Productivitatea zilnic a agregatului ha/schimb
12
-tractoare
nr.
4
2. Necesarul zilnic de:
-semntori
nr.
4
Productivitatea zilnic a tuturor
3.
ha/zi
24
agregatelor
-lungime
m
4861.1
Dimensiunile solei
4.
-lime
m
24.68
de semnat
-suprafa
ha
225
-lungime
m
4861.1
Dimensiunea
5. parcelelor de
-lime
m
24.68
semnat
-suprafa
225
-dreapta
m
2,225
Lungimea
6.
marcatorului
-stnga
m
2,613
-la 20 nvrtituri
kg
2.88
Norma de
7.
nsmnare
-la hectar
kg
240
Distana dintre punctele de
8.
m
280
alimentare cu semine
-la primul
kg
400
Cantitatea de semine
punct
9. ce se pune la punct
-la punctele
de alimentare
kg
320
urmtoare
-pt. servirea
nr.
8
semntorii
Necesarul zilnic
10.
-pt. transportul
de muncitori
nr.
4
seminelor
-total
nr.
12
Limea fiei de ntoarcere a
11.
m
13.5
agregatului
nr.
Necesarul zilnic -atelaje
12. de mijl. de
-tractor+remorc
nr.
8
transport
-auto-camion
nr.
4
Necesar saci pt. transportul
13.
nr.
1350
seminelor

89

3.6. Evaluarea produciei

Evaluarea produciei are ca scop urmrirea i nregistrarea evoluiei culturilor,
precum i realizarea unor determinri cantitative i calitative a
produciei.acestora.
Evaluarea se face n dou etape:
1) n prima etap, se apreciaz aspectul vegetativ al culturilor n fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor;
2) n etapa a doua se face estimarea n cmp a produciei agricole dup anumite
norme standardizate
n funcie de tipul de cultur, evaluarea se face astfel:

1)
Gru, orz (orz - 1 iunie, gru - 15 iunie):
se stabilete numrul punctelor de control n funcie de mrimea i
uniformitatea parcelelor(n cazul parcele de pn la 100 ha - 5 puncte; pe
suprafee mai mari de 100 ha - 10 puncte).
Determinrile se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat).
Metodologie de lucru
se numr spicele din interiorul ramei metrice;
se stabilete numrul mediu de boabe n spic;
se calculeaz producia medie la hectar, astfel:
Q kg/ha

Nsp x Nb x MMB x 10000

1000 x 1000

(I)

Q kg/ha - producia medie kg/ha;

Nsp - numr mediu de spice la m.p. (medie pe toate punctele de control);
Nb - numr mediu de boabe n spice;
MMB - greutatea a 1000 boabe (grame);
10.000 m.p. = 1 ha
1.000 x 1.000 = 1.000 grame x 1.000 boabe
Q kg/ha

600 x 18 x46 x 10000

4968
1000 x 1000

90

(I)

2)
Struguri (de vin - 1 septembrie):
evaluarea se face separat la viile nobile, i la viile de hibrizi;
se stabilete numrul de butuci pe rod la ha, cu relaia:
Suprafata terenului este de 15 ha, iar distanta de plantare este D / d 2,2 / 1,2.
Nb/ha

Nb/ha

10000
Ng
x (1
)
dr x db
100

10000
0.1
x (1
)
2.2 x 1,2
100

(VII)

3552

butuci

Nb/ha - numrul de butuci pe rod la ha;

dr - distana dintre rnduri (m);
db - distana ntre butuci pe rnd (m);
Ng - numr mediu de goluri (butuci neproductivi/inexisteni) la
n procente.

ha,

se evalueaz producia de struguri pe butuc, numrndu-se toi strugurii de pe

un numr de 1 - 2 % din butucii existeni pe lot (se recomand s se efectueze
numrtoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 n 15 rnduri).
Producia de struguri pe butuc se calculeaz astfel:
Pmb

Pmb

160 x 2750
100

Gms x Ns
Nba

(VIII)

4400 grame

Pmb - producia medie pe butuc (grame);

Gms - greutatea medie a strugurilor (grame);
Ns - numrul de struguri total gsii la numrtoare;
91

Nba - numrul butucilor analizai.

se calculeaz producia medie de struguri la ha, cu formula:

Pm/ha

Pm/ha

Nb/ha x Pmb
1000

3552x 4400
15628kg
1000

Pm/ha - producia medie de struguri la ha (kg);

Nb/ha - numrul de butuci pe rod la ha;
Pmb - producia medie pe butuc (grame).

92

(IX)

CAPITOLUL IV
DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (A PUNCTULUI CRITIC)
PE CULTURI
Punctul critic marcheaz acea dimensiune a produciei medii la care ncasrile din
valorificarea produciei sunt egale cu cheltuielile totale de producie, deci acel punct al
produciei medii la care nu se obine profit, dar nu se nregistreaz nici pierderi.
Mrimea costului de producie i a ratei profitului se gsesc ntr-o strns legtur
cu raportul dintre cheltuielile de exploatare i cantitatea de produse realizate. Prin analiza
costurilor i cheltuielilor de exploatare, ntreprinztorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de meninerea n stare de funcionare a firmei. Cunoscnd pragul de
rentabilitate, se poate proiecta volumul de vnzri n vederea obinerii profitului scontat.
De asemenea, creditorii i investitorii solicit adesea efectuarea analizei punctului
critic pentru a ajuta n evaluarea ctigurilor poteniale ale unei afaceri i, n consecin,
aceasta trebuie introdus n planul de afaceri.
Punctul critic se poate determina n dou moduri, i anume: fr profit programat
sau cu profit programat.
Calculul punctului critic fr profit programat este exprimat printr-o relaie
simpl:
y=y
y = Pvx
y = Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv Cv) = CF
x

CF
Pv - C v

n care:
y veniturile din valorificarea produciei (mii lei);
y - cheltuielile totale nregistrate (mii lei);
Pv preul de vnzare unitar;
x producia medie sau volumul vnzrilor (uniti fizice);
93

Cv cheltuieli variabile unitare;

CF costuri fixe totale.
De unde x marcheaz acea dimensiune a produciei la care nu se nregistreaz nici
profit nici pierderi.
Determinarea cantitativ i reprezentarea grafic a P.C.
la cultura vi de vie
Cheltuielile variabile
Nr.
crt.

Denumirea lucrarii

U.M.

Volumul
lucrarii

Cheltuieli
variabile
(lei)

Cheltuieli
variabile
(lei / t struguri)

(a)

(b)

(c)

(d)

(e)

ncrcat ingr.chimice PK

tone

1.8

2348.91

10.25

Transport ngrminte

tone

1.8

266.82

1.16

Muuroit

mii but

52.5

6006

26.21

Desfcut muuroaie primv.

+copcit

mii but.
52.5

7252.88

31.65

Tiat via

mii but.
52.5

500

2.18

5
6

ncrcat ingr.chimice

tone

2.4

3398.82

14.83

Descrcat ngr.chimice

tone

2.4

10.56

0.04

Legat i dirijat lstarii n uscat

mii but.

52.5
3821.25

16.67

ncrcat ngr.chimice

tone

1.8

2790.42

12.17

10

Descrcat ngr.chimice

tone

1.8

7.92

0.03

11

Trans.ap

mii litri

15

1018.33

4.44

12

Preg.soluia

mii litri

15

6570

28.67

mii but.

52.5

3821.25

16.67

1.53

2262.52

9.87

6.73

0.02

1018.33

4.44

13

Legat i dirijat lstarii 2-3

coarde/rod

14

ncrcat ingr.chimice

tone

15

Descrcat ngr.chimice

tone

16

Trans.ap

1.53

mii litri
94

15

17

Preg.soluia

mii litri

18

Legat lstari 5-6

coarde/rod+copilit

mii but

Trans.ap

Mii litri

19

15

6570

28.67

52.5

4031.25

17.59

15

1018.33

4.44

Mii ltri

15

3423

14.93

tone

1.8

81

0.35

20

Preg.soluia

21

ncrcat,desc ingr.chimice

22

Trans.ap

Mii litri

15

1018.33

4.44

23

Preg.soluia

Mii litri

15

3423

14.93

24

Crnit lstari

Mii but

52.5

3142.13

13.7

25

Trans.ap preg.soluie

Mii litri

1018.33

4.44

2325

10.14

15
26

Preg.soluia

Mii litri
15

27

Crnit lstari

Mii but

52.5

3142.13

13.71

28

Recoltat struguri

tone

15.276

2730

11.91

29

Trans. Struguri

tone

15.276

6300.67

27.49

82827.91

361.47

TOTAL
a)= coloana (1) din fisa tehnologica, numai ch. variabile.
(b)= coloana (3) din fisa tehnologica
(c)= coloana (4) din fisa tehnologica
(d)= coloana (22) din fisa tehnologica
(e)= coloana (d) / productia total obinut (tone)
Cheltuielile fixe
Nr.
crt.

Denumirea lucrarii

U.M.

Volumul
lucrarii

(a)

(b)

(c)

Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei)
(lei / ha)
(d)

(e)

Administrat ngrminte
chimice

ha

15

5266.5

351.1

Arat

ha

15

8662.5

577.5

Scos coardele la marginea

ha

15

573.75

38.25

95

parcelei
4

Artur de prim.+admin.
Ingrm chim.

ha

15

5228.57

348.57

Prit mecanic I+adm

ngr.chim.

ha

15

424.04

28.26

Stropit via(man+finare)

ha

15

7358.50

490.56

Prit mecanic II+admin

ngr.chim.

ha

15

412.50

27.5

ha

15

7770

518

Stropit via(man+finare)

Stropit via(molie+putregai)

ha

15

7770

518

10

Prit mecanic III+admin

ngr.chim.

ha

15

2944.04

196.26

11

Stropit via(molie+putregai)

ha

15

8933

595.53

12

Prit mecanic IV

ha

15

424.04

28.26

13

Stropit via(putregai)

ha

15

7770

518

63537.44

4235.82

TOTAL
(a)= coloana (1) din fia tehnologic, numai ch. fixe
(b)= coloana (3) din fia tehnologic
(c)= coloana (4) din fia tehnologic
(d)= coloana (22) din fia tehnologic
(e)= coloana (d) /suprafaa cultivat cu vi de vie (15 ha)

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura via de vie - fr profit

programat
Ch. variabile: Cv = 82827.91 lei
Ch. fixe totale: CF = 63537.44 lei
Ch. fixe/ha:

CF/ha = 4235.82 lei/ha

Preul de vnzare/kg struguri: Pv = 2 lei/kg = 2000 lei/t

Producia total de struguri : PT= 15.276 t
Suprafata cultivat cu vi de vie: S = 15 ha
96

 Cheltuielile indirecte (efic econ) a culturii vi de vie Ch.ind = 34656.88lei

Calcul:
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte
=Cv+Ch.ind.= 82827.91 + 34656.88 = 117484lei
Cheltuieli variabile / t (CV/t) = CVT/ PT = 11748/229.14 = 512.72lei/t
Productia medie la punctul critic (X):
X= (CF/ha)/(Pv-CV/t) = 4235.82 /(2000-512.72) =2.84 t/ha = 2840 kg/ha
Cheltuieli variabile pentru productia X (CvX):
CvX=X*CV/t = 2.84t/ha* 512.72lei/t = 1456.12lei/ha
Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):
CT/ha=CF/ha+Cvx=4235.82 lei/ha+1456.12lei/ha=5691.94 lei/ha
Nivelul produciei de 2840 kg / ha marcheaz punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura via de vie, n care valoarea veniturilor obinute prin vnzarea acestei cantiti de
struguri la preul de 2 lei / kg, asigur acoperirea integral a costului de producie.
Depirea acestui nivel al produciei (2840kg / ha) duce la obinerea unui profit, iar
scderea produciei sub acest nivel determin pierderi.

97

Exprimarea grafic a PC la cultura vi de vie fr profit programat

CHELTUIELI
( lei/ha)

6000
5691.94

Y
T
FI
O
PR

Punctul
critic

Cheltuieli totale de exploatare

lei/ha
5000
4235.82
4000

3000

DE
ER
I
P

RI

Cheltuieli fixe

2000

1000

a
rb
Cu

1000

lil
ie
u
t
el
ch

or

2000

PRODUCTI
A MEDIE
(kg/ha)

lei/ha

Cheltuieli
variabile

2840kg/ha

98

3000
PRODUCIA MEDIE

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura vi de vie - cu profit

programat
Ch. variabile: Cv = 82827.91 lei
Ch. fixe totale: CF = 63537.44 lei
Ch. fixe/ha:

CF/ha = 4235.82 lei/ha

Preul de vnzare/kg struguri: Pv =2 lei/kg = 2000 lei/t

Producia total de struguri: PT = 229.14 t
Suprafata cultivat cu struguri:S = 15 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ) vi de vie Ch. ind = 34656.88 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod. neterminat) Pr
=43558.2 lei
Calcul:
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte
=Cv+Ch.ind.= 82827.91 + 34656.88 =117484 lei
Cheltuieli variabile/t struguri (CV/t) = CVT/ PT =117484/229.14

512.72lei/t
Profitul programat pe ha (Pr/ha): Pr/ha = Pr/S = 43558.2/15 =2903.88
lei/ha
Producia medie de struguri la punctul critic (X):
X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) =(4235.82+2903.88 )/(2000 512.72 )=4.8 t/ha =
4800 kg/ha
Cheltuieli variabile pentru producia X (CvX):
CvX=X*CV/t = 4.8 t/ha*512.72 lei/t =2461.05 lei/ha
Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):
CT/ha=CF/ha+Cvx = 4235.82 lei/ha+2461.05 lei/ha =6696.87 lei/ha

99

Exprimarea grafic a PC la cultura vi de vie cu profit programat

CHELTUIELI

( lei/ha)

tar
t
ofi men
r
p pli
su

Punctul
critic

10000

9600
Profit programat
I
OF
R
P
T

9000
8000
6696.877000
lei/ha
6000

Cheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli
variabile

5000
4235.82
lei/ha 4000

Cheltuieli fixe

E
PI

I
ER
D
R

3000
2000
1000

1000

2000

e
ch

or

PRODUCTI
A MEDIE
(kg/ha)

a
rb
Cu

lil
ie
u
lt

3000

4000

4800kg/ha

100

5000

PRODUCIA MEDIE

Determinarea cantitativ a Punctului critic la cultura vi de vie

Specificare

U.M.

Fara profit
programat

Cu profit
programat

Ch. variabile

Cv

lei

82827.91

82827.91

Cheltuielile indirecte

Ch. ind.

lei

34656.88

34656.88

Ch. variabile totale

CVT

lei

117484

117484

Ch. variabile / t

CV/t

lei/t

512.72l

512.72l

Ch. fixe totale

CF

lei

63537.44

63537.44

Ch. fixe /ha

CF/ha

lei/ha

4235.82

4235.82

Profit programat total

Pr

lei

43558.2

Profit programat /ha

Pr/ha

lei/ha

2903.88

X= CF/ha/(Pv-CV/t)

Kg/ha

X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t)

Kg/ha

Cheltuieli variabile pt productia X

CVX

lei/ha

1456.12

2461.05

Cheltuieli totale de exploatare/ha

CT/ha

lei/ha

5691.94

6696.87

Pre de vnzare / t

Pv

lei/t

2000

2000

Suprafaa cultivat

ha

15

15

101

2840
4800

DETERMINAREA CANTITATIV I REPREZENTAREA GRAFIC A P.C.

LA CULTURA MAZRE
Cheltuielile variabile
Nr.
crt.

Denumirea lucrarii

U.M.

Volumul
lucrarii

(a)

(b)

(c)

Cheltuieli
variabile
(lei)

Cheltuieli
variabile
(lei / t mazre)
mazre)

(d)

(e)

Incrcat, transportat IC (PK)

tone

13.77

14474.1

15.66

Descrcat, IC (PK)

tone

13.77

13260.6

14.35

Incrcat, transportat IC (N)

tone

8.8

12462.6

13.48

Descrcat, IC (N)

tone

8.8

38.72

0.04

Transportat apa prep. sol.

mii litri

48.6

4074.5

4.4

tone

57.2

123864.2

134.05

mii litri

48.6

2307

2.49

Incrcat, transportat sm.

Transportat apa prep. sol

Recoltat mazare

tone

924

19722.5

21.34

Incrcat transportat recolta

principala

tone

924

14014

15.16

TOTAL

204218.22

a)= coloana (1) din fisa tehnologica, numai ch. variabile.

(b)= coloana (3) din fisa tehnologica
(c)= coloana (4) din fisa tehnologica
(d)= coloana (22) din fisa tehnologica
(e)= coloana (d) / productia totala obtinuta ( t)

102

221.01

Cheltuielile fixe
Nr.
crt.

Denumirea lucrarii

U.M.

Volumul
lucrarii

(a)

(b)

(c)

Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei)
(lei / ha)
(d)

(e)

Adm. i deservit IC (PK)

ha

220

94682.1

430.37

Arat 25 cm +grpat

ha

220

79766.5

362.57

Adm. i deservit IC (N)

ha

220

44318.1

201.44

Erbicidat i deservit

ha

220

31289.8

142.22

Discuit si preg. pat germ.

ha

220

49426.7

224.66

Semnat +deservit

ha

220

40561.9

184.37

Prit mecanic I

ha

220

39056

177.52

Erbicidat i deservit

ha

220

15802.3

71.82

394903.4

1795.01

TOTAL
(a)= coloana (1) din fia tehnologic, numai ch. fixe
(b)= coloana (3) din fia tehnologic
(c)= coloana (4) din fia tehnologic
(d)= coloana (22) din fia tehnologic
(e)= coloana (d) /suprafaa cultivat cu mazre (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura mazre - fr profit

programat
Ch. variabile: Cv = 204218.22 lei

103

 Ch. fixe totale: CF = 394903.4 lei

Ch. fixe/ha:

CF/ha = 1795.01 lei/ha

Preul de vnzare/kg mazre: Pv = 1.5 lei/kg = 1500 lei/t

Producia total de mazre:PT=924 t
Suprafata cultivat cu mazre:S = 220 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ) mazre Ch. ind =121496.79 lei
Calcul:
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte
=Cv+Ch.ind.= 204218.22 + 121496.79 = 325715.01 lei
Cheltuieli variabile / t (CV/t) = CVT/ PT =325715.01 /924 =352.5 lei/t
Productia medie de mazre la punctul critic (X):
X= (CF/ha)/(Pv-CV/t)=1795.01 / (1500 -325.5 ) =1.52 t/ha =1520 kg/ha
Cheltuieli variabile pentru productia X (CvX):
CvX=X*CV/t = 1.52 t/ha*352.5 lei/t = 535.8 lei/ha
Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):
CT/ha=CF/ha+Cvx = 1795.01 lei/ha+ 535.8 lei/ha =2330.81 lei/ha
Nivelul produciei de 1520 kg / ha marcheaz punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura mazre , n care valoarea veniturilor obinute prin vnzarea acestei cantiti de
1520 la preul de 1.5 lei / kg, asigur acoperirea integral a costului de producie.
Depirea acestui nivel al produciei (1.52 / ha) duce la obinerea unui profit, iar scderea
produciei sub acest nivel determin pierderi.

104

Exprimarea grafic a PC la cultura mazre fr profit programat

CHELTUIELI
( lei/ha)

Punctul
critic

2500
Cheltuieli totale de exploatare

2330.81
2000

Cheltuieli
variabile

1795.01
lei/ha

E
PI

Cheltuieli fixe

RI
E
RD

1500

1000

500

a
rb
u
C

500

e
ch

il
el
i
ltu

or

1000
PRODUCIA MEDIE

105

PRODUCTI
A MEDIE
(kg/ha)

lei/ha

I
OF
R
P
T

1500

1520 kg/ha

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura mazre - cu profit

programat
Ch. variabile: Cv = 204218.22 lei
Ch. fixe totale: CF = 394903.4 lei
Ch. fixe/ha:

CF/ha = 1795.01 lei/ha

Preul de vnzare/kg mazre: Pv = 1.5 lei/kg = 2000 lei/t

Producia total de mazre : PT =924 t
Suprafata cultivat cu mazre : S = 220 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ) mazre Ch. ind = 121496.79 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod. neterminat) Pr =
294367.02 lei
Calcul:
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte
=Cv+Ch.ind.= 204218.22 + 121496.79 = 325715.01 lei
Cheltuieli variabile /t mazre(CV/t) = CVT/ PT = 325715.01/ 924 = 352.5
lei/t
Profitul programat pe ha (Pr/ha): Pr/ha = Pr/S = 294367.02 /220= 1338.03
lei/ha
Producia medie de mazre la punctul critic (X):
X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) = (1795.01 + 1338.03 ) / (1500 -325.5 )= 2.66
t/ha = 2660 kg/ha
Cheltuieli variabile pentru producia X (CvX):
CvX=X*CV/t = 2.66 t/ha*352.5 lei/t =937.65 lei/ha
Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):
CT/ha=CF/ha+Cvx = 1795.01 lei/ha+937.65 lei/ha =2732.66 lei/ha

106

Exprimarea grafic a PC la cultura mazre cu profit programat

CHELTUIELI
( lei/ha)

Y
Punctul
critic

Profit programat

4070
4000

FI
O
PR
T

3500
3000

tar
t
ofi men
r
p pli
su

Cheltuieli totale de exploatare

2732.66
lei/ha 2500

Cheltuieli
variabile

2000
1795.01
1500

Cheltuieli fixe

1000
500

a
rb
u
C

500

1000

1500

r
ilo
l
ie
ltu
e
ch

2000

PRODUCTI
A MEDIE
(kg/ha)

lei/ha

RI
E
RD
IE

PRODUCIA MEDIE

107

2500
2660kg/ha

Determinarea cantitativ a Punctului critic la cultura mazre

Specificare

U.M.

Fara profit
programat

Cu profit
programat

Ch. variabile

Cv

lei

204218.22

204218.22

Cheltuielile indirecte

Ch. ind.

lei

121496.79

121496.79

Ch. variabile totale

CVT

lei

325715.01

325715.01

Ch. variabile / t

CV/t

lei/t

352.5

352.5

Ch. fixe totale

CF

lei

394903.4

394903.4

Ch. fixe /ha

CF/ha

lei/ha

1795.01

1795.01

Profit programat total

Pr

lei

294367.02

Profit programat /ha

Pr/ha

lei/ha

1338.03

X= CF/ha/(Pv-CV/t)

Kg/ha

X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t)

Kg/ha

Cheltuieli variabile pt productia X

CVX

lei/ha

535.8

937.65

Cheltuieli totale de exploatare/ha

CT/ha

lei/ha

2330.81

2732.66

Pre de vnzare / t

Pv

lei/t

1500

1500

Suprafaa cultivat

ha

220

220

108

1520
2660

DETERMINAREA CANTITATIV I REPREZENTAREA GRAFIC A P.C.

LA CULTURA gru de toamn
Cheltuielile variabile
Nr.
crt.

Denumirea lucrarii

U.M.

Volumul
lucrarii

(a)

(b)

(c)

Cheltuieli
variabile
(lei)

Cheltuieli
variabile
(lei / t gru)
gru)

(d)

(e)

Incrcat, transportat IC (PK)

tone

42.75

33928

31.48

Descrcat, IC (PK)

tone

42.75

21788

20.21

Incarcat,transport smna

tone

54

69056

64.07

Incrcat, transportat IC (N)

tone

31.5

45102

41.84

Descrcat, IC (N)

tone

31.5

138.6

0.12

Transportat ap

Mii litri 112.5

4601

4.26

Prep.soluie

Mii litri 112.5

10575

9.81

Recoltat grau

tone

1077.75

29870

27.71

Transport recolta principala

tone

1077.75

21447.2

19.89

10

Balotat paie

tone

1147.5

19968.8

18.52

11

Transport recolt secundar

tone

1147.5

6691.5

6.20

263166.1

244.18

TOTAL
a)= coloana (1) din fisa tehnologica, numai ch. variabile.
(b)= coloana (3) din fisa tehnologica
(c)= coloana (4) din fisa tehnologica
(d)= coloana (22) din fisa tehnologica
(e)= coloana (d) / productia totala obtinuta t)

109

Cheltuielile fixe
Nr.
crt.

Denumirea lucrarii

U.M.

Volumul
lucrarii

(a)

(b)

(c)

Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

(lei)
(lei / ha)
(d)

(e)

Adm. i deservit IC (PK)

ha

225

54838

243.72

Arat 20 cm

ha

225

91125

405

Pregatire pat germinativ si

semanat

ha

225

33477

148.78

Adm. i deservit IC (N)

ha

225

54716

243.18

Erbicidat i deservit

ha

225

20318

90.30

254474

1130.99

TOTAL
(a)= coloana (1) din fia tehnologic, numai ch. fixe
(b)= coloana (3) din fia tehnologic
(c)= coloana (4) din fia tehnologic
(d)= coloana (22) din fia tehnologic
(e)= coloana (d) /suprafaa cultivat cu gru (1 ha)

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura gru - fr profit

programat
Ch. variabile: Cv = 263166.1 lei
110

 Ch. fixe totale: CF = 254474 lei

Ch. fixe/ha:

CF/ha =1130.99 lei/ha

Preul de vnzare/kg gru Pv = 0.9 lei/kg = 900 lei/t

Producia total de gru:PT= 1077.75 t
Suprafata cultivat cu gru:S =225 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ) gru Ch. ind =117432.15 lei
Calcul:
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte
=Cv+Ch.ind.= 263166.1 +117432.15 =380598.25 lei
Cheltuieli variabile / t

(CV/t) = CVT/ PT = 380598.25 / 1077.75 =353.14

lei/t
Productia medie de gru la punctul critic (X):
X= (CF/ha)/(Pv-CV/t) =1130.99/ (900 -353.14 ) =2.06 t/ha =2060 kg/ha
Cheltuieli variabile pentru productia X (CvX):
CvX=X*CV/t =2.06 t/ha* 353.14

lei/t = 727.46 lei/ha

Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):

CT/ha=CF/ha+Cvx=1130.99 lei/ha+727.46 lei/ha = 1858.45 lei/ha
Nivelul produciei de 2060 kg / ha marcheaz punctul critic sau pragul de rentabilitate la
cultura gru, n care valoarea veniturilor obinute prin vnzarea acestei cantiti de 2060,
la preul de 0.9 lei / kg, asigur acoperirea integral a costului de producie. Depirea
acestui nivel al produciei (2060 /ha) duce la obinerea unui profit, iar scderea produciei
sub acest nivel determin pierderi.

111

Exprimarea grafic a PC la cultura gru fr profit programat

CHELTUIELI
( lei/ha)

2500
2000

Punctul
critic

Cheltuieli totale de exploatare

I
OF
R
P
T

1858.45
1500

1130.99
lei/ha 1000

Cheltuieli
variabile

Cheltuieli fixe

I
ER
D
R
IE

500

500

ba

1000 Cur

PRODUCTI
A MEDIE
(kg/ha)

lei/ha

or
lil
e
i
ltu
e
ch

1500

2000

PRODUCIA MEDIE 2060kg/ha

112

ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura gru - cu profit

programat
Ch. variabile: Cv =263166.1 lei
Ch. fixe totale: CF = 254474 lei
Ch. fixe/ha:

CF/ha = 1130.99 lei/ha

Preul de vnzare/kg gru: Pv = 0.9 lei/kg = 900 lei/t

Producia total de gru:PT=1077.75 t
Suprafata cultivat cu gru:S = 225 ha
Cheltuielile indirecte (efic econ) gru Ch. ind =117432.15 lei
Profitul total programat (minim cheltuielile cu prod. neterminat) Pr =
349452.6 lei
Calcul:
Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte
=Cv+Ch.ind.= 263166.1 + 117432.15 =380598.25 lei
Cheltuieli variabile / t gru (CV/t) = CVT/ PT = 380598.25 / 1077.75 =353.14
lei/t
Profitul programat pe ha (Pr/ha): Pr/ha = Pr/S = 349452.6/225 =1553.12
lei/ha
Producia medie de gru la punctul critic (X):
X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) = (1130.99 +1553.12) / (900 353.14
4900 kg/ha
Cheltuieli variabile pentru producia X (CvX):
CvX=X*CV/t =4.9 t/ha* 353.14 lei/t =1730.38 lei/ha
Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):
CT/ha=CF/ha+Cvx = 1130.99lei/ha+1730.38 lei/ha = 2861.37 lei/ha

113

)= 4.9 t/ha

Exprimarea grafic a PC la cultura gru cu profit programat

CHELTUIELI
( lei/ha)

5000

tar
t
ofi men
r
p pli
su

Punctul
critic

Profit programat

4414
4000

3000
2861.37
lei/ha

I
OF
R
P
T

Cheltuieli totale de exploatare

Cheltuieli
variabile

2000

lei/ha

1000

Cheltuieli fixe

a
rb
u
C

1000

2000

e
ch

il
el
i
ltu

3000

or

PRODUCTI
A MEDIE
(kg/ha)

1130.99

I
ER
D
ER
PI

4000

PRODUCIA MEDIE

114

5000
4900.kg/ha

Determinarea cantitativ a Punctului critic la cultura gru

Specificare

U.M.

Fara profit
programat

Cu profit
programat

Ch. variabile

Cv

lei

263166.1

263166.1

Cheltuielile indirecte

Ch. ind.

lei

117432.15

117432.15

Ch. variabile totale

CVT

lei

380598.25

380598.25

Ch. variabile / t

CV/t

lei/t

353.14

353.14

Ch. fixe totale

CF

lei

254474

254474

Ch. fixe /ha

CF/ha

lei/ha

1130.99

1130.99

Profit programat total

Pr

lei

349452.6

Profit programat /ha

Pr/ha

lei/ha

1553.12

X= CF/ha/(Pv-CV/t)

Kg/ha

X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t)

Kg/ha

Cheltuieli variabile pt productia X

CVX

lei/ha

727.46

1730.38

Cheltuieli totale de exploatare/ha

CT/ha

lei/ha

1858.45

2861.37

Pre de vnzare / t

Pv

lei/t

900

900

Suprafaa cultivat

ha

225

225

115

2060
4900

CAPITOLUL 4
CONCLUZII I RECOMANDRI
Economia de pia determin o cretere a competitivit ii firmelor pe piat, a
gradului de rivalitate dintre concurentii ce activeaza pe aceleasi piete, cu efecte pozitive
asupra imbunatatirii calitatii produselor, indiferent ca vorbim de cele agricole si
agroalimentare sau de restul produselor destinate consumului non-alimentar.
Cresterea competitivitatii unei firme este dependenta de calitatea managementului de
varf, de tipul acestuia si de strategiile folosite pe termen mediu si lung.
In cadrul proiectului de an la disciplina Management general, a fost analizat
societatea comercial S.C. VITIPROD S.R.L., infiintata la data de 12.03.2008 , cu
sediul social n comuna Muntenii de Jos, sat Muntenii de Jos, jud Vaslui. Domeniul
principal de activitate al societatii S.C. VITIPROD S.R.L. este conform codului CAEN
0113-Cultivarea fructelor, nucilor,a plantelor pentru buturi i mirodenii.
Pentru a-i crete performanele economice pe pia, aceast societate a aplicat
managementul prin proiecte, diversificandu-si productia prin fabricarea de ceaiuri
medicinale, realizand proiectul Modernizarea fermei viticole n vederea efecturii
lucrrilor de ntreinere ale plantaiei viticole S.C. Vitiprod S.R.L.
n urma realizrii acestui proiect de investiii societatea comercial S.C.
VITIPROD S.R.L prin achiziionarea unor utilaje noi mai performante va crete
productivitatea muncii, va putea s scad costurile de producie a strugurilor, i va spori
producia total i veniturile i implicit toate acestea vor duce la creterea rentabilitii i
eficienei economice a cultivrii strugurilor.
Activitatea de cultivarea a strugurilor este profitabil pentru societatea S.C.
VITIPROD S.R.L, aceasta ntegistrnd pe parcursul perioade o valoare a profitului destul
de ridicat.

116

Din analiza indicatorilor financiari prognozati pentru perioada de post

implementare a proiectului, se observa ca s-a obtinut o rata a rezultatului din exploatare
de peste 23% si o rentabilitate a capitalului investit in jurul valorii de 60%, ceea ce indic
profitabilitatea si eficienta economica a investiiei propuse.
n cea de-a doua parte a proiectului a fost analizata structura fondului funciar si
rentabilitatea economica a productiei agricole vegetale, la nivelul unei exploatatii din
com. Muntenii de Jos, jud. Vaslui. Exploatatia are o suprafata de 990 ha teren arabil, pe
care a fost elaborat un asolament format din 3 sole, cu suprafa egal pentru mazre i
gru (220 ha), iar cea cultivat cu vi de vie cu suprafaa de 65 ha.
Analiza rentabilitii economice a culturilor practicate a fost realizat pe baza
fielor tehnologice intocmite pentru fiecare tip de plant, in care sunt incluse toate
cheltuielile directe pe care producia agricol le implic: cheltuieli cu lucrarile manuale,
cheltuieli cu lucrarile mecanice si cheltuieli cu materialele folosite (materii prime,
consumabile. Pentru calcularea cheltuielilor de productie s-au luat in vedere: salariile
muncitorilor, diferentiate pe categorii de lucrari (I, II, III, IV), pretul mediu al
materialelor (seminte si material de plantat, ingrasaminte, combustibili).
Cea mai eficienta, din punct de vedere economic, a rezultat cultura viei de vie, cu o rata
a profitului net de 44.16%, urmat de cultura grului cu o rata a profitului net de 33.63%
i in ultimul rand mazrea, cu o rata a profitului net de 26.57%.
Indicatorii foarte buni obinui pentru cultura viei de vie, din cadrul exploatatiei luate in
analiz, ne arata existenta unui bun management la nivel de ferm, o optimizare rational
a factorilor de producie si o alocarea judicioas a resurselor.
Orice activitate economic, fie ea din domeniul agroalimentar, agricol sau nonagricol, are importan ridicat pentru existena unei naiuni, pentru creterea i
dezvoltarea economic, social, tehnic, a comunitilor de oameni, in condiiile
respectrii mediului inconjurtor si asigurarea durabilittii fiecrei activiti.

117

Bibliografie

1.

118