Sunteți pe pagina 1din 20

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.

PRAHOVA

PRIMARIA CALUGARENI

PROPUNERE DE INVESTITIE
In comuna Calugareni, din Judetul Prahova Infiintarea unei ferme viticole

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA

1.1 PREZENTARE GENERALA


Numele: Comuna Calugareni Cod fiscal: 2845656 Adresa: Comuna Calugareni, Jud. Prahova Tel: 0723210292; 0244/44 86 68

Apa potabila 10% Internet 0,1% Electricitate 100%

Gaz NU

Canalizare

Comuna Calugareni

NU

CabluTV NU Telefon 100%

Drum asfaltat 15 %

1.2. OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI


Obiectivele generale in dezvoltarea localitatii Calugareni, pe termen lung si mediu sunt: dezvoltarea infrastructurii de baza; cresterea potentialului economic; imbunatatirea calitatii vietii; crestera competitivitatii si performantelor activitatii in industrie,investitii si in special in pomicultura si viticultura stimularea spiritului intreprinzator. protejarea si conservarea biodiversifitatii si a habitatului natural; 2

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA

Tinand cont de prezenta strategie de dezvoltare a localitatii, la elaborarea s-a avut in vedere urmatoarele: Ridicarea standardului de viata- crearea de noi locuri de munca si formarea si extinderea fermelor agricole inevitabil conducand la cresterea nivelului de trai; Adaptarea la inevitabilele schimbari ce vor avea loc pe parcurs; Oportunitati pentru sectorul privat- prezentarea posibilitatilor de investitii directe sau prin parteneriat public-privat; Protejarea si conservarea biodiversitatii si habitatului natural. Participarea strugurilor si a vinului in alimentatia rationala intr-o gama cat mai larga pe tot parcursul anului nu poate lipsi dintr-o societate moderna. Marea diversitate a soiurilor de struguri ne permite sa-i consumam ca struguri de masa sau sub forma de vin. Cultura vitei-de-vie se poate transforma intr-o sursa importanta de venit pentru cei interesati. Strugurii contin, in mare o parte, carbohidrati care se gasesc sub forma de glucoza si fructoza. Acestea patrund foarte repede in sange, fiind o sursa importanta de energie. Rezultatul este aproape instantaneu, observandu-se o crestere apreciabila a puterii de munca, oboseala si dificultatea de a va concentra fiind eliminate. In struguri se mai gaseste si o mare cantitate de substante minerale. Una dintre cele mai importante este potasiul, care are rolul de a tonifica sistemul nervos. Pentru realizarea obiectivelor propuse in proiectul acesta, primaria ca autoritate publica trebuie sa elaboreze actiuni pentru atragerea de resurse financiare, forta de munca calificata, reanalizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilitatilor.

1.2 PREZENTARE PROIECT


In comuna Calugareni exista posibilitatea construiri unor ferme agricole in principal a unei ferme viticole in suprafetele oferite spre concesionare de primarie de 100 ha, C.A.P 300mp, siloz 200mp, fiind favorabile conditiile climatice si insusirile solurilor. Prin ponderea pe care o ocupa in alimentatia populatiei, strugurii constituie un indicator pentru aprecierea nivelului de trai, cultura lor avand o insemnatate economica deosebita. Cultura vitei-de-vie constitue o sursa importanta de venituri pentru producatorii agricoli, care aplica o tehnologie corespunzatoare si care utilizeaza material biologic de calitate. Prin exeprienta practica a generatiilor de cultivatori s-au alcatuit in timp sortimente proprii ale fiecarei podgorii. Faima podgoriilor romanesti a crescut de-a lungul secolelor, atat prin calitatea strugurilor, dar mai ales prin finetea vinurilor obtinute, fiind cunoscute si apreciate la multe curti europene ale timpului. Prin prezentul proiect se propune crearea acestor ferme care sa asigure atat aprovizionarea localitatii si a intregii tari cu struguri de masa si vin, cat si exportul in cadrul ariei membrilor Uniunii Europene. Sursa de finantare a acestui proiect sa va realiza prin parteneriat public-privat: Consiliul Local concesionand terenul necesar realizarii investitiei, partenerul urmand sa realize investitia din surse proprii. Directiile strategice ale proiectului: 3

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA Cresterea contributiei la dezvoltarea complexa, armonioasa si durabila a zonei rurale; Construirea, dezvoltarea si modernizarea suprafetelor viticole in concordanta cu tendintele pe plan international; Crearea de noi locuri de munca; Stimularea si sprijinirea producatorilor agricoli pentru infiintarea de adevarate exploatatii agricole si de organizatii profesionale; Imbunatatirea structurii culturilor agricole, pentru eficienta maxima in folosirea conditiilor pedoclimatice, satisfacerea cerintelor pietii interne si externe, precum si pentru cresterea profitabilitatii agricultorilor; Dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare in concordanta cu regulile de protectie a mediului inconjurator; Imbunatatirea legislatiei pentru atragere, in mai mare masura, a investitorilor straini; Atingerea treptata, dar in ritm sustinut, a parametrilor minimali de performanta, pe piata Uniunii Europene. Viticultura in Romania are o importanta economica si sociala deosebita, participand la valorificarea eficienta a conditiilor naturale de clima si sol, ocupand si asigurand, in acelasi timp, traiul unei insemnate parti din populatia activa a tarii.

1.4 PIATA ACTUALA

Producatorii de struguri din Romania sustin ca productia din 2006 a fost mult mai buna atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ, comparativ cu anul 2005, datorita temperaturilor ridicate care au favorizat dezvoltarea acestor culturi. Producatorii de vinuri spun ca 2006 a fost Anul vinului romanesc. Ei sunt convinsi ca vinul are o calitate mult mai buna decat in anii trecuti si ca vor produce pe viitor mai mult vin bun. Potrivit datelor furnizate de MAPDR, in anul 2005 s-au recoltat 271.000 tone de struguri, din care 39,3 mii de tone de struguri de masa si 231,7 mii de tone de struguri de vin.

Productia totala de struguri

54.4

86.2

97.5
2003 2004 2005

Sursa : MAPDR

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA Anul 2005 a reprezentat un an mai putin bun pentru intreaga tara, atat din punct de vedere social, cat si economic. Grindina, ploile extrem de abundente si furtunile au cauzat viticulturii pierderi la nivel national de peste 50 % din potentialul culturii, astfel incat pentru a avea o prognoza pentru 2005 trebuie in principiu doar sa injumatatim cifrele de anul 2004. In anul 2004 s-au inregistrat urmatoarele date (sursa INS): - vii pe rod: 178.500 ha, din care cca. 100.000 ha vie nobila; - productie struguri: 963.200 tone, din care 540.900 tone struguri din vie nobila si cu o productie medie de 5.396 kg/ha; - suprafata cultivata cu struguri de masa 13.300 ha; - productie struguri de masa: 97.000 tone, cu o productie medie de 7.308 kg/ha; - productie vin: 6.000.000 hl, din care peste 3.000.000 hl vin nobil. Murfatlar, unul dintre cei mai mari jucatori de piata locala a producatorilor de vin, are pentru anul 2006 o cifra de afaceri de (28,5-1,7 mil. euro), in crestere cu 20% fata de anul trecut. Datorita vremii favorabile si faptului ca si-a marit podgoria la peste 3.000 de hectare, Murfatlar a avut in 2006 o productie de 25 de mii de tone de struguri in comparatie cu 18 mii de tone, cat a inregistrat pe tot anul 2005, adica mai mult cu aproape 40%. Statisticile internationale plaseaza Romania printre primele 10 puteri viticole ale lumii. O astfel de clasare are in vedere, dimensiunea funciara a patrimoniului viticol, dar mai ales calitatea deosebita a vinurilor realizate, inca, in principalele podgorii ale Romaniei. Cu toate acestea, in ultimii ani (1990-2000), in Romania sectorul productiei viti-vinicole a suferit un declin progresiv, determinat de aparitia unor noi conditii de exploatare a viilor si de prelucrare si valorificare a recoltelor, in care considerentele de ordin economic si tehnic au actionat haotic si totusi hotarator. Productia de vin si produse din vin a evoluat in stransa dependenta cu productia de struguri, inregistrand o crestere semnificativa (cu 41%, respectiv 8.425 mii hectolitrii) in 1994 fata de 1992. Acest trend ascendent insa nu s-a pastrat in anii urmatori, in perioada 1995-1998 productia de vin inregistrand oscilatii, ajungind in 1998 la 5.133 mii hectolitri, cu 14% mai putin fata de anul 1992. Aceasta scadere a productiei a fost pusa pe seama lipsei si/sau a calitatii inferioare a materiei prime. Productia de struguri pe regiuni viticole (tone) regiunea 2007 TOTAL 1061266 Moldova 413893 Dobrogea 63914 Muntenia 321787 Oltenia 180686 Banat 7425 Crisana31264 Maramures Transilvania 42297 Sursa MAPAN si INS 2008 801870 270689 67531 222118 173296 9741 34383 23152 2009 885608 394349 64009 100105 145439 7778 40338 33590 2010 418560 103568 261955 157393 12177 26995 47735 2011 1028900 418980 82895 269400 166400 12211 28818 51200

Importul de vin a inregistrat, in ultimii ani, 1992-1998 o serie de fluctuatii, ori cresteri foarte mari (1993) ori scaderi foarte mari (1997). Acest lucru nu s-a datorat cresterii/scaderii productiei interne, ci in special facilitatilor sau piedicilor puse de catre cei care se ocupau de reglementarea acestor importuri. Se previzioneaza o crestere a importurilor in perioada 2001, pe baza scaderii productiei interne de vin. In cazul exportului de vin, se poate identifica un trend crescator pana in anul 1997, dar care in anii imediat urmatori 1998-1999 inregistreaza o scadere. Datele previzionate arata o 5

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA mentinere a acestei scaderi si in anul 2001. Scaderea exporturilor se poate pune pe seama scaderii productiei de vin. Productia de vin pe regiuni viticole in Romania (tone)

Regiunea 2007 TOTAL 6688000 Moldova 2861700 Dobrogea 482028 Muntenia 1912330 Oltenia 985400 Banat 56310 Crisana161110 Maramures Transilvania 229070 Sursa MAPAN si INS

2008 5001900 1940780 413440 1542510 715960 64050 178330 146830

2009 6054000 2450000 613700 1859720 783700 35840 298700 112340

2010 6200000 2500000 621000 1600000 954000 73000 162000 290000

2011 5089800 2035500 400800 1530000 492200 57700 261300 312300

Sectorul comunitar al vinului cuprinde peste 1,5 milioane exploatatii si 3,4 milioane ha (circa 2% din suprafata agricola a UE-25), producand 5,4% din valoarea productiei agricole comunitare. Producatorii de vin comunitari se confrunta cu probleme dificile din cauza reducerii consumului de vin in UE (s-au acumulat stocuri importante de peste 15 mil. hl care reprezinta 8,4% din productia UE-27) si presiunii importurilor. Ca urmare, ajutoarele pentru distilarea vinului in alcool au crescut de la an la an si au fost extinse si la vinul de calitate, nu doar la cel de masa, atingand circa 0,5 miliarde in 2005. Suprafata viticola a Romaniei in anii 1998-2002(ha) 2007 2008 2009 2010 255.030 250.030 249.170 247.635

TOTAL

2011 242.700

Prin exeprienta practica a generatiilor de cultivatori s-au alcatuit in timp sortimente proprii ale fiecarei podgorii. Faima podgoriilor romanesti a crescut de-a lungul secolelor, atat prin calitatea strugurilor, dar mai ales prin finetea vinurilor obtinute, fiind cunoscute si apreciate la multe Curtii Europene ale timpului. In acest sens, vom exemplifica doar cateva podgorii vechi romanesti, impreuna cu soiurile lor cultivate traditional. Ordinea prezentarii este pe regiuni geografice : -Tarnave se caracterizeaza prin vinuri albe de calitate deosebita. De asemenea, aceasta podgorie are si vocatia de producere a vinurilor spumante. De notat ca aici s-a nascut Feteasca regala unul dintre cele mai renumite soiuri romanesti. In podgorie mai intalnim Feteasca alba si Iordana. -Alba podgorie cu vocatie pentru producerea vinurilor albe de calitate si a vinurilor spumante. Sa nu uitam ca de aici a plecat soiul Grasa devenit celebru la Cotnari. Mai intalnim Feteasca alba, Feteasca regala si Iordana. -Cotnari este singura podgorie din Romania care si-a pastrat sortimentul traditional format din Grasa, Feteasca alba, Francuse si Tamaioasa romaneasca, fiecare dintre aceste soiuri contribuind ca vinul de Cotnari sa aiba caracter de unicitate in Romania. Grasa da dulceata, Francuse aciditatea, Tamaioasa romaneasca da aroma si Feteasca alba da finetea. Unii autori mai denumesc podgoria Cotnari rezervatia viticola nationala. 6

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA -Iasi- pe aceste locuri, pe teritoriul actualului centru viticol Uricani, s-a lansat, din timpuri stravechi, soiul dacic Feteasca neagra, cel mai reputat soi romanesc pentru vinuri rosii. In podgorie se mai intalnesc si alte soiuri romanesti: Tamaioasa romaneasca, Feteasca alba, Feteasca regala, Babeasca neagra si Tamaioasa de Bohotin. -Husi patria soiurilor Zghihara si Tamaioasa de Bohotin, doua soiuri vechi romanesti, devenite celebre ca si podgoria. La Husi mai intalnim cultivate Tamaioasa romaneasca, Feteasca alba si Babeasca neagra. -Nicoresti podgorie plina de istorie si legende, ca si soiul Babeasca neagra. Intre cele doua nume a existat intotdeauna o legatura demna de invidiat. Babeasca neagra a creat podgoria Nicoresti, iar Nicoresti a lansat vinul Babeasca neagra. In podgorie se mai intalnesc soiurile: Feteasca alba, Feteasca regala si Feteasca neagra. -Panciu. Pe acest teritoriu, cuprins intre raurile Putna si Trotus, avea sa se desfasoare unele dintre cele mai glorioase batalii ale neamului romanesc Marasti si Marasesti. De aceea, poetic vorbind, vinurile obtinute in podgoria Panciu au parca si un iz de istorie. In general podgoria are vocatie atat pentru obtinerea vinurilor albe si rosii de calitate, cat si pentru peparrea vinurilor spumante. Sortimentul traditional al podgoriei era format din Plavaie (soi majoritar), Om rau (cunoscut si sub numele de Verdea), Galbena de Odobesti, Negru moale, Negru vartos si Babeasca neagra. -Odobesti. Deja cand pronunti numele acestei podgorii te gandesti la soiul Galbena de Odobesti soi dacic care a facut celebra aceasta podgorie. Ca soiuri cultivate mai intalnim: Plavaie, Francuse, Feteasca alba, Feteasca regala, Babeasca neagra, Feteasca neagra. -Dealu Mare podgorie de referinta in Romania, in special pentru vinuri rosii si aromate. Din timpuri stravechi, in aceasta podgorie sortimentul de soiuri pentru vinuri albe era format din Basicata, Gordin, Tamaioasa romaneasca. Pentru vinuri rosii sortimentul era compus din Negru vartos, Negru moale. -Dragasani podgorie voievodala a banilor Olteniei, cum le placea sa o numeasca nobilimea acestor locuri, este una dintre cele mai faimoase si mai reputate podgorii romanesti. Sortimentul traditional al acestei podgorii era format din Cramposie, Braghina si Gordan. De aceea, in popor a ramas zicala: Cramposia da taria, Braghina aduce spuma, iar Gordanul umple butea. Tot la Dragasani a fot cultivat pe mari suprafete si soiul Tamaioasa romaneasca, devenind in timp deal casei. -Plaiurile Drancei. Sortimentul traditional al acestei podgorii era format Negru vartos, Negru moale si Berbecel. Negru vartos dadea corpul si taria, Negru moale apa, iar Berbecelul dulceata, spuneau localnicii. De fapt, aici este patria soiurilor Negru moale si Negru vartos. -Banat. In aceasta regiune se intalnesc doua soiuri romanesti foarte vechi si foarte apreciate. Soiul Majarca alba si soiul Creata, numita si Creata de Banat, din care se obtin vinuri albe cu multa prospetime si fructuozitate. Plantatiile de viata-de-vie sunt dispersate pe intreaga suprafata a tarii (dupa cum se vede mai sus) in areale ce prezinta deosebiri din punct de vedere ecoclimatic si ecopedologic, ele fiind din ce in ce mai reunite in mod sintetic sub genericul terroir.

1.5INFORMATII FINANCIARE SI TEHNICE


Orice politica de dezvoltare economica trebuie sa aiba in vedere trei obiective principale: Cresterea nivelului de trai, incluzand suplimentar venituri ridicate, mai multe locuri de munca, o mai mare atentie asupra valorilor culturale si umaniste; 7

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA Cresterea posibilitatilor de realizare si distributie pe scara larga a bunurilor care sustin nevoile de baza ale vietii ; Cresterea nivelului oportunitatilor economice si sociale care stau la dispozitia indivizilor si natiunilor. Pentru Comuna Calugareni o oportunitate economica o reprezinta realizarea unei ferme viticole. Pentru aceasta prezentam in continuare cateva date tehnice si financiare : Pregatirea terenului Pregatirea terenului in vederea plantarii vitei de vie presupune executarea urmatoarelor secvente tehnologice: defrisarea vegetatiei precedente, nivelarea terenului. Asigurarea perioadei de odihna a solului, fertilizarea de baza, desfundarea terenului si pichetarea. -defrisarea este o lucrare prin care se elimina vegetatia lemnoasa de pe terenul destinat plantarii vitei de vie. Se executa cu atentie pentru a indeparta din teren toate resturile lemnoase care pot provoca deteriorari ale masinilor si utilajelor folosite in viitoarea plantatie. -nivelarea terenului este obligatorie, se executa dupa defrisare si inainte de desfundare cu mijloace mecanice. Se urmareste sa nu se deplaseze un volum mare de sol, de aceea se executa in functie de conditiile geografice si de modul de organizare a terenului. Prin nivelare se urmareste aplatizarea ridicaturilor din pamant. -asigurarea perioadei de odihna a solului este necesara in cazul inlocuirii unei plantatii vechi cu una noua, pentru a evita fenomenul de oboseala a solului. Pe terenurile respective se pot cultiva leguminoase sau graminee. -fertlizarea de baza a terenului e necesara deoarece vita de vie este cultivata in general pe terenuri cu o fertilitate scazuta (in panta sau nisipoase) considerate improprii unei culturi. Un alt motiv il reprezinta faptul ca o cultura de vita de vie ocupa spatiul pentru o lunga perioada de timp, si datorita volumului mare de productie consuma o mare cantitate de elemente nutritive. -desfundarea terenului consta in mobilizarea solului pana la 60-70 cm adincime, cu amestecarea si inversarea orizonturilor. Prin inversarea straturilor de sol si introducerea in adincime a stratului arabil fertil, se influenteaza dezvoltarea in profunzime a radacinilor vitei de vie, protejindu-le astfel de ger si seceta. Prin desfundare se asigura o inmagazinare mai buna a apei si caldurii in sol, se imbunatateste regimul de aeratie a solului favorizind activitatea biologica a acestuia. Eficienta desfundatului creste daca ascest proces este facut cu cel putin 3-4 luni inainte de plantare. -pichetarea terenului este lucrarea prin care se stabileste locul unde va fi plantata fiecare vita, marimea si forma spatiului de nutritie rezervat. Inainte de a incepe pichetarea este necesar sa se cunoasca distantele de plantare orientarea rindurilor si metoda de pichetat. -plantarea vitei de vie este o lucrare complexa, de maxima importanta pentru realizarea prinderii si ulterior a vigorii, productivitatii si longevitatii butucilor. Perioada de plantare difera in functie de conditiile pedo-climatice. La noi in tara este generalizata plantarea in primavara, perioada optima fiind luniile martie aprilie, cand temperaturiile solului in zona de plasare a radacinilor este de 8-10 grade. Pe solurile grele cu exces de umiditate care se incalzesc mai greu, plantarea se realizeaza mai tarziu (aprilie-mai). In zonele sudice, mai secetoase, pe terenuri bine drenate plantarea vitei de vie se poate realiza din toamna (noiembrie) dar trebuie incheiata pana la venirea inghetului. -plantarea vitelor este realizata mecanizat, cu masini de plantat cu ghidaj leser, cu o mare capacitate in timp (8000 - 9000 plante plantate / zi), ceea ce duce la o reducerea considerabila a cheltuielilor si nu in ultimul rind la o mai buna siguranta a calitatii plantarii. Plantarea stalpilor si realizarea sistemului de sustinere Sustinerea vitei de vie se face cu suporti artificiali: araci, spalieri de diferite tipuri sau material. Aracii constituie mijlocul de sustinere cu mare raspindire in trecut in cultura vitei de vie. Din punct de vedere economic nu este rentabil datorita durabilitatii lor reduse. Un alt dezavantaj este reprezentat de faptul ca nu permite o distribuire rationala a coardelor in spatiu. In general se 8

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA recomanda folosirea spalierului cu sarme duble, de o parte si de alta a stalpilor, pentru a usura operatia de dirijare a lastarilor in cursul perioadei de vegetatie (acestia autosustinindu-se cu ajutorul carceilor). Sistemul de sustinere se realizeaza mecanizat, cu ajutorul masinii de plantat stalpi, asigurandu-se o eficienta si calitate maxima. Calendarul lucrarilor la vita de-vie. Ianuarie - se procura materialele necesare pentru plantarea vitei de vie, ca: araci, sarma, etc; - se repara principalele unelte necesare lucrarilor viticole; - se desfunda terenul pentru plantarile din primavara; - se procura ingrasamintele chimice necesare pentru plantarea viei. Februarie - se face controlul viabilitatilor ochilor in viile roditoare si celelalte lucrari din luna ianuarie care nu s-au facut. Martie - daca timpul permite, se face dezgropatul timpuriu, dezmusuroitul sau debilonatul butucilor; - se verifica spalierul, aracii, etc.; - se controleaza starea de viabilitate a mugurilor la cultura vitei de vie in forma joasa si inalta; - se incepe taiatul si copcitul vitei de vie; - se incepe dirijarea si legatul coardelor taiate; - se face completarea golurilor din plantatiile de vita de vie; - se asigura mranita necesara pentru plantatul vitelor de vie; - se aplica ingrasamintele organice si chimice de baza; - se executa aratura adanca sau sapa mare. Aprilie - se planteaza vita de vie altoita si nealtoita in locul definitiv; - se termina taiatul si copcitul vitei, dupa care se executa aratul sau sapa mare; - se face controlul saptamanal al musuroaielor de la vita de vie plantata in primavara si se intretin pana la aparitia tuturor lastarilor. Mai - se continua controlul musuroaielor si spargerea crustei in plantatiile nou infiintate; - se face plivitul lastarilor de vita de vie fara rod, pentru echilibrarea butucilor; - se executa primele tratamente impotriva manei, fainarii, precum si pentru moliile de struguri. In anii cu precipitatii normale si infectii numeroase de mana, tratamentele de prevenire se executa saptamanal (cand se termina un tratament, incepe celalalt); - se sapa pamantul si se administreaza ingrasamintele chimice azotoase inainte de inflorire; - se face prima legare a vitei de vie, daca lastarii au atins lungimea de circa 40 de cm; - se aplica ciupitul lastarilor in preajma infloritului. Iunie - se continua tratamentul impotriva manei si fainarii; - incep tratamentele impotriva putregaiului cenusiu dupa inflorire si legare; - se face primul copcit inplantatiile tinere; - se face legatul al 2-lea al lastarilor; - realizarea prasilelor, pe rand si intre randuri, cu administrarea faziala a ingrasamintelor chimice; - se continua cu plivitul, ciupitul si legatul lastarilor; - se aplica primul copilit (cand lastarii au 6-7 frunze se scurteaza la 4-5 frunze); - se poate executa prima ingrasare foliara. Iulie - se continua legarea lastarilor; - se continua tratamentele impotriva manei, a fainarii, a putregaiului cenusiu, a moliilor si a celorlalti daunatori; 9

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA - carnitul la soiurile de masa cu coacere timpurie si extratimpurie; - repetarea prasilelor de vara; - copcitul al 2-lea la viile tinere; - se continua copcitul; - se aplica a 2-a si a 3-a ingrasare extraradiculare (foliara); - incepe recoltatul strugurilor la soiurile de masa extratimpurii. August - se aplica ultimele tratamente in plantatiile de vii; - se executa ultimele prasile; - se efectueaza ultimul legat; - se face carnitul viilor roditoare prin indepartarea varfului cu 8-10 frunze; - se face al 3-lea copcit in plantatiile tinere, copca ramanand deschisa; - se executa desfrunzitul partial al soiurilor de masa; - se recolteaza strugurii de masa la soiurile cu coacere mijlocie; - se pregateste inventarul pentru culegerea strugurilor si pentru prelucrarea lor; - se desfunda terenul pentru noile plantatii de vita de vie. Septembrie - se continua recoltarea strugurilor de masa si incepe culesul celor de vin; - soiurile de struguri rosii se culeg la circa 10-15 zile dupa cele albe, iar cele aromate se culeg cu circa 10 zile mai tarziu decat cele rosii; - culegerea strugurilor se face pe timp frumos si uscat, dupa ce s-a ridicat roua, separandu-se strugurii sanatosi de cei stricati. Octombrie - se aplica aratura de toamna sau sapa mare si ingrasarea de baza cu ingrasaminte organice si cu superfosfat si sare fosfatica; - se desprind coardele de pe araci sau spaliere si se ingroasa butucii la cultura clasica, ca si coardele de pe cepii de siguranta la butucii condusi pe forme semiinalte si inalte. Noiembrie - se executa aratura de toamna sau sapa mare, cu administrarea concomitenta a ingrasamintelor organice si chimice; - se termina ingropatul, musuroitul sau bilonatul butucilor; - se face plantarea de toamna a vitei de vie. Decembrie - se transporta aracii, stalpii, sarmele pentru instalarea mijloacelor de sustinere si, eventual, se planteaza stalpii si ancorele; - se continua transportul gunoiului de grajd. Ce trebuie sa cunoasca cultivatorii de vita de vie? Romania este o tara cu traditie in viticultura, tara noastra ocupand in Europa locul 5, dupa suprafata agricola si locul 6, dupa productia de struguri si vin. In Uniunea Europeana productia de vin, plantarile de vita de vie si defrisarile sunt strict controlate, iar piata vinului este reglementata unitar De aceea, odata cu intrarea noastra in Uniunea Europeana va trebui sa ne adaptam si sa respectam noile reguli. In urma procesului de negociere cu Uniunea Europeana, Romania a obtinut recunoasterea intregii suprafete plantate cu vie (inclusa in Registrul Viticol in anul 2006) si drepturi de replantare pentru soiurile hibride interzise in UE- pe o suprafata de 30.000 ha. Unele studii realizate in UE au relevat faptul ca vinul obtinut din hibrizi este slab calitativ si afecteaza sanatatea consumatorilor. Ca urmare, infiintarea plantatiilor de vita de vie in suprafata mai mare de 0,1 ha se face numai cu soiuri recomandate si autorizate, in limita dreptului de plantare de rezerva existenta la nivel de 10

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA comuna si numai in urma aprobarii cererii de acordare a unui drept de plantare (cerere depusa la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala - DADR). De altfel, incepand cu 2003, dupa aprobarea modelului Registrului plantatiilor viticole, fiecare persoana, fizica sau juridica, detinatoare a unei suprafete mai mari de 0,1 ha (100 mp) de vie are obligatie de a se adresa DADR pentru a intocmi cate o declaratie de sortiment viticol Incepand cu anul 2007 vor putea fi comercializate doar vinurile obtinute din soiuri nobile. Cum am mai spus, pana la finele anului 2014, soiurile hibride, interzise in UE si plantate in prezent in Romania pe 30.000 ha, vor trebui defrisate si inlocuite cu vite nobile. Aceasta este perioada de tranzitie obtinuta de Romania in negocierile cu UE. Cultivatorii de capsunica si zaibar pot fi linistiti: viile hibride plantate pe suprafete mai mici de 0,1 ha nu trebuie inlocuite, daca vinul se produce pentru consum familial si nu este destinat comercializarii. Soiurile de vita aflate in prezent in cultura se clasifica in urmatoarele grupe: recomandate cele care valorifica cel mai bine conditiile de mediu, calitate si productivitate-; acestea sunt avizate cu precadere la replantare si la extinderea plantatiilor; autorizate - cele care au un potentialul sub al celor recomandate, dar care pot fi extinse complementar, alaturi de cele recomandate; autorizate temporar cele aflate in cultura, dar care se comporta mai putin satisfacator sau nesatisfacator, fata de soiurile recomandate sau autorizate; interzise hibrizii direct producatori HDP-, care prin insusirile lor biologice sau tehnologice, influenteaza negativ calitatea produselor viti-vinicole; Suprafetele plantate cu soiuri interzise, respectiv HDP (soiurile Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton, Hebermont), situate in arealele viticole si in extravilanul localitatilor din afara arealelor viticole, se supun defrisarii pana la 31 decembrie 2014, dupa un grafic bine stabilit, urmand a fi replantate cu soiuri nobile recomandate si autorizate. Programele de sprijinire de reinfiintare a plantatiilor sunt aprobate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Infiintarea plantatiilor de vita de vie in suprafata de peste 0,1 ha de agent economic sau familie, precum si extinderea acestora peste aceasta suprafata se fac numai cu soiuri recomandate si autorizate. Pentru suprafetele plantate cu hibrizi direct producatori situate in arealele viticole delimitate, MAPDR a adoptat cadrul legal care prevede posibilitatea de a pune gratuit la dispozitia producatorilor viticoli materialul saditor din soiuri recomandate si autorizate pentru replantare. In 2006, de la bugetul de stat, pentru infiintarea plantatiilor viticole, cu soiuri nobile pentru struguri de masa si de vin, admise in cultura s-a acordat sprijin financiar de de 5.540 RON/ha. Ce trebuie sa mai retina producatorii de struguri si vin? - pentru infiintarea unei plantatii in suprafata mai mare de 3 ha este necesara prezentarea de catre solicitant a unui proiect de infiintare a plantatiei, avizat de statiunea de cercetari vitivinicole din zona; -detinatorii unei suprafete mai mari de 0,5 ha de familie trebuie sa intocmeasca anual o declaratie de recolta si productie, (dupa caz) pana la 15 decembrie si o declaratie de stocuri, pana la 15 august, ambele depuse atat la primaria comunei pe raza careia se afla plantatia, cat si la DADR judeteana; -plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenta relativa la boli, pe o suprafata de cel mult 0,1 ha de familie poate fi facuta numai in intravilanul localitatilor situate in afara arealelor viticole si numai pentru asigurarea consumului familial; -defrisarea plantatiilor de vita de vie cu o suprafata mai mare de 0,1 ha de agent economic sau familie se face pe baza unei autorizatii vizate de DADR; -pentru defrisarea (abandonul definitiv) al suprafetelor cu hibrizi direct producatori interzisi se acorda prime de abandon; -drepturile de replantare (pe cele 30.000 ha) pot fi folosite doar pana la 31 decembrie 2014- data limita pentru perioada de tranzitie de 8 ani, negociata de Romania; 11

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA Restructurarea plantatiilor viticole, respectiv ameliorarea tehnologiei de cultura de vita de vie se face prin: - marirea distantelor de plantare intre randuri - inlocuirea mijloacelor de sustinere a plantatiilor viticole (sarme, spalieri) uzate si dublarea sarmelor de sustinere a lastarilor vitei de vie - ridicarea scaunului butucului pentru cultura vitei de vie pe tulpina semiinalta sau inalta - imbunatatirea densitatii initiale a butucilor din plantatiile viticole prin plantarea de vite altoite in goluri Reconversia soiurilor de vita se face prin : - defrisare/replantare - supraaltoire cu un alt soi de struguri de vin Nerespectarea prevederilor legii 244/2002 (legea vinului) are drept consecinta, pe langa sanctionarea cu amenda contraventionala si defrisarea plantatiei. Vinurile din hibrizi direct producatori sau de hibrizi interspecifici sunt destinate numai consumului familial, fiind interzise la comercializare. Transportul de vinuri nobile, pentru cantitati mai mari de 60 litri, sa face in baza unui document de insotire, avizat de inspectia vitivinicola teritoriala. Statul sprijina infiintarea organizatiilor de producatori si a filierelor pe produs prin legi speciale taxe suplimentare la stat Alcoolul destinat comercializarii va fi supus accizelor. La o investitie de 250000 euro, (pentru cca.50ha) cost ce cuprinde : - achizitionare material saditor ; utilaje si echipamente, pregatirea si modelarea terenului, lucrarile de plantat si intretinere. - la 1 ha avem nevoie de cca. 4000- 5000 butasi; - la 1 ha de vie obtinem in jur 7500 kg struguri; - la 1 tona de struguri obtinem cca. 600 l de vin; (La calcularea indicatorilor s-a luat in considerare cursul valutar: 1 = 3.4 ron Prognoza vanzari INDICATORI Total vanzari(l) Tamaioasa de Bohotin Feteasca Neagra Total vanzari(kg) Struguri de masa Pret mediu l/kg Tamaioasa de Bohotin Feteasca Neagra Struguri de masa Total incasari din vanzari Tamaioasa de Bohotin Feteasca Neagra Struguri de masa Alte venituri din activitate Venit net din activitate Alte cheltuieli Cheltuieli privind dobanzile 12

2008 184500 75000 109500 34850 67500 8.45 2.40 1.25 880125 633750 162000 84375 150 880275 126728 250

2009 193725 78750 114975 39375 70875 8.45 2.40 1.25 924131 665438 170100 88594 1050 925181 133064 263

2010 203411 82688 120724 41344 74419 8.45 2.40 1.25 970338 698709 178605 93023 5000 975338 139717 276

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA Venit net pana la impozitare Impozit pe venit Profit net 753298 105633 647665 791855 111022 680833 835345 117041 718305

Prognoza altor cheltuieli si venituri Indicatori Cheltuieli salarii si taxe Cheltuieli marketing si publicitate Cheltuieli cu dobanzile bancare Alte cheltuieli 10% din vanzari Alte venituri Prognoza fluxului mijloacelor banesti INDICATORI Sold initial Plata obligatiilor dobanda spre plata impozit spre plata dividende spre plata Dobanda primita din investitii Salarii si contributii sociale Total incasari Plati la creditori, din care : - masini, ,echipamente - amenajare teren, butasi etc Alte cheltuieli 10 % Cheltuieli cu marketing si publicitate Dividende intermediare Prognoza balantei la sfarsit de perioada

2008 63789 5000 250 88013 250

2009 70168 5500 263 92413 700

2010 77185 6050 276 97034 1350

Total pe an, 250000 350 105633 0 250 63789 880125 250000 55000 195000 88013 5000 10000 607591

Prognoza profit si pierdere Indicatori Total vanzari Alte venituri Total venituri Cost direct vanzari Cheltuieli salarii si taxe Cheltuieli cu marketing si publicitate Cheltuieli cu dobanzile bancare Dividende Alte cheltuieli 10 % 13

2008 880275 150 880425 272450 63789 5000 350 10000 88028

2009 925181 700 925881 286179 66978 5250 368 10500 92518

2010 975338 1350 976688 300326 70327 5513 386 11025 97534

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA Total cheltuieli Venit inainte de impozitare Impozit profit Profit net 439617 440809 105651 335158 461793 464088 111106 352982 485111 491577 117203 374375

Situatia veniturilor si cheltuielilor


1000000 900000 800000 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0

2008

2009

2010

profit

cheltuieli

venituri

1.6 CONCLUZII
Asa cum rezulta din analize, localitatea Calugareni prezinta un potential agricol ridicat pentru infiintarea unei ferme viticole, (pomicultura se preteaza in zona, legumicultura o gasim doar la populatie), iar primaria ofera spre concesionare cca. 100 ha teren pentru viticultura+ C.A.P 300 mp si siloz 200 mp. Investitia initiala pentru realizarea fermei viticole este in suma de 250000 euro, recuperarea investitie depinzand de politica de amortizare a viitoarei ferme. Avantajele construirii unei ferme viticole in localitatea Calugareni: cresterea economica a zonei; dezvoltarea de activitati economice alternative si conexe; creeare de noi locuri de munca si cresterea ocuparii fortei de munca; contributie la dezvoltarea durabila a agriculturii: biodiversitate; protectia mediului; imbunatatirea fertilitatii solului; calitatea produselor raspunde exigentelor consumatorilor;

14

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA

ANEXE:
LEGEA NUMAR: 21 DIN 17/12/71 viei si vinului EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA APARUTA IN Monitorul oficial nr. 156 DIN 17/12/71 CAP. 1 Productia viticola ART. 1 In Republica Socialista Romania viticultura se dezvolta potrivit obiectivelor stabilite prin planul de stat. Aceasta dezvoltare se face in conditiile asigurarii unei productii ridicate si de buna calitate, indeosebi in zona colinara, precum si a valorificarii cit mai eficiente a terenurilor improprii pentru alte culturi. ART. 2 Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, cu consultarea organelor centrale interesate si a comitetelor executive ale consiliilor populare judetene, organizeaza efectuarea delimitarii teritoriale a culturii vitei de vie si a arealelor de producere a principalelor categorii de vinuri, pe podgorii si centre viticole, cu precizarea directiilor de dezvoltare a productiei, a soiurilor si sortimentelor de soiuri, precum si a sistemelor de cultura pentru fiecare podgorie si centru viticol, conform traditiei si rezultatelor cercetarilor de specialitate. Fac obiectul delimitarii teritoriale prevazute la acest articol: a) terenurile ocupate cu plantatii de vii roditoare si pepiniere viticole; b) terenurile din podgorii, rezultate in urma defrisarii viilor, aflate in perioada de pregatire pentru plantari noi, acele care fac trup comun, completeaza sau unesc masivele viticole existente. De asemenea, pot fi destinate pentru infiintarea de noi plantatii terenurile in panta, cele nisipoase, precum si alte terenuri care, ca urmare a conditiilor naturale, nu pot fi valorificate corespunzator decit prin cultura vitei de vie. ART. 3 Plantatiile de vii situate in afara perimetrului delimitat al podgoriilor si centrelor viticole sint considerate "vii razlete". ART. 4 Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, cu consultarea organelor centrale si a comitetelor executive ale consiliilor populare judetene interesate, stabileste podgoriile si centrele viticole, in cadrul carora se produc vinuri cu denumiri de origine, eliberind producatorilor certificate de atestare a acestui drept. ART. 5 Rezultatele lucrarilor privind delimitarea teritoriala a culturii vitei de vie si de atribuire a denumirii de origine sint aduse la cunostinta celor interesati, dupa caz, prin comunicare scrisa unitatilor socialiste sau prin afisarea la sediul consiliului popular comunal, orasenesc sau municipal, celorlalti posesori de vii. In termen de 30 de zile de la comunicare sau afisare, cei interesati pot face intimpinare la comitetul executiv al consiliului popular judetean privind delimitarea si atribuirea denumirii de origine. Intimpinarea va fi rezolvata de catre organele de specialitate de pe linga consiliul popular judetean, in termen de 30 de zile de la depunere. Cei nemultumiti se pot adresa, in termen de 15 zile de la comunicare, Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, care, prin organele sale de specialitate, va rezolva plingerea in termen de cel mult 60 de zile de la depunere. Lucrarile de delimitare teritoriala si atribuire a denumirii de origine devin obligatorii daca intimpinarea nu a fost introdusa in termen sau daca ea nu a fost rezolvata in favoarea solicitantului. ART. 6 Lucrarile definitive de delimitare teritoriala a podgoriilor si centrelor viticole, precum si cele privind atestarea dreptului la denumire de origine se evidentiaza distinct in cadastrul financiar. ART. 7 Pentru aplicarea masurilor privind folosirea rationala a fondului funciar viticol, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor organizeaza introducerea registrului viticol, obligatoriu pentru toti detinatorii de vii, in care vor fi trecute suprafetele cultivate pe categorii de vii, sortimente si soiuri. ART. 8 Academia de Stiinte Agricole si Silvice, prin Institutul de cercetari pentru viticultura si vinificatie si statiunile experimentale, precum si catedrele de specialitate din invatamintul superior agricol raspund de crearea de noi soiuri si selectii clonale valoroase de struguri pentru masa si vin, mai productive si cu insusiri calitative si tehnologice superioare. ART. 9 Se considera material saditor viticol in sensul prezentei legi: - coardele de vita nobila destinate altoirii sau nradacinarii; - butasii de vita portaltoi destinati altoirii si nradacinarii; - vitele altoite; -vitele nobile pe radacini proprii; - butasii portaltoi inradacinati. ART. 10 Producerea materialului saditor viticol se realizeaza pe baza planului stabilit de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, numai in pepinierele unitatilor agricole socialiste, autorizate in acest scop. Academia de Stiinte Agricole si Silvice, prin Institutul de cercetari pentru viticultura si vinificatie si statiunile experimentale, va produce vite altoite din categoria elita pentru infiintarea plantatiilor mama, precum si material saditor selectionat pentru plantatiile de productie. De asemenea, va elabora tehnologii imbunatatite de producere a butasilor portaltoi, vitelor altoite si pe radacini proprii si va asigura indrumarea tehnica a unitatilor pepinieristice. Unitatile agricole de stat vor produce material saditor selectionat si autentic, atit pentru nevoile proprii cit si pentru unitatile cooperatiste si export. Cooperativele agricole de productie vor produce vite altoite autentice si selectionate si coarde-altoi autentice, in structura de soiuri prevazuta si in cantitatile solicitate de beneficiari. ART. 11 Autorizatia de infiintare si functionare a pepinierei se elibereaza de catre Ministerul Agriculturii, Industriei

15

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA


Alimentare, Silviculturii si Apelor numai acelor unitati care indeplinesc conditiile prevazute in normele tehnice, elaborate de catre acesta. Unitatile producatoare garanteaza si raspund de categoria si puritatea biologica a soiurilor, de calitatea si starea de sanatate a materialului saditor viticol produs. In cazul in care se constata ca unele unitati de producere a materialului saditor viticol nu-si realizeaza sarcinile calitative si de structura a soiurilor prevazute prin plan, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor va aplica sanctiuni celor vinovati si le va retrage autorizatia de functionare. ART. 12 Controlul categoriei si puritatii biologice se efectueaza si se certifica anual de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor. Materialul saditor viticol care nu indeplineste conditiile de sanatate prevazute in standardele de stat sau normele interne, este distrus de catre unitatile producatoare, in prezenta organelor de control ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor. ART. 13 Comercializarea materialului saditor viticol se efectueaza prin unitatile de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, pe baza planului stabilit de catre acesta. Livrarea si transportul de material saditor viticol se fac pe baza certificatului de garantare a categoriei si a puritatii biologice, precum si a buletinului de libera circulatie fitosanitara, eliberate de catre organele de specialitate. ART. 14 Importul si exportul de vite altoite, coarde-altoi si butasi portaltoi se vor face numai de catre intreprinderile de comert exterior din subordinea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor. ART. 15 In vederea satisfacerii cererii de consum a populatiei si a pietei externe cu struguri si vin, soiurile folosite la infiintarea plantatiilor vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) pentru strugurii de masa: - sa alcatuiasca un sortiment bogat cu coacerea esalonata in timp; - sa fie de calitate superioara, cu insusiri gustative deosebite, boabe uniforme ca marime, intr-o gama variata de culori si forme si, pe cit posibil, fara seminte; - sa asigure un procent ridicat de struguri-marfa si sa fie rezistente la transport si pastrare indelungata in depozite. b) pentru strugurii de vin: - sa corespunda directiilor de productie stabilite pentru fiecare podgorie si centru viticol; - sa contribuie la cresterea ponderii sortimentului pentru vinuri usoare, de consum curent; - sa favorizeze extinderea sortimentului pentru vinuri de calitate superioara, albe, rosii si aromate; - sa asigure sortimentele necesare pentru producerea de vinuri spumante, vinuri aromatizate si distilate. ART. 16 Plantatiile de vii si de portaltoi vor putea fi infiintate numai pe baza autorizatiei de plantare, eliberata de catre directia generala judeteana pentru agricultura, industrie alimentara, silvicultura si ape. Infiintarea se face pe baza de proiect cu respectarea lucrarilor de prevenire si combatere a eroziunii solului, a normelor tehnice de plantare si a asigurarii conditiilor de mecanizare, a soiurilor si sortimentelor stabilite prin programul de dezvoltare a viticulturii. ART. 17 Infiintarea plantatiilor de hibrizi direct producatori, precum si folosirea materialului saditor provenit din vite de hibrizi direct producatori la completarea golurilor din plantatiile de vii altoite si indigene, sint interzise. ART. 18 Defrisarea oricaror suprafete de vii roditoare sau de portaltoi se poate face numai pe baza de autorizatie eliberata de directia generala judeteana pentru agricultura, industrie alimentara, silvicultura si ape, potrivit planului si normelor tehnice stabilite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor. ART. 19 Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor si Academia de Stiinte Agricole si Silvice, prin Institutul de cercetari pentru viticultura si vinificatie si statiunile experimentale, precum si catedrele de specialitate din invatamintul superior agricol, pe baza rezultatelor obtinute in cercetare si productie, vor elabora tehnologii diferentiate de cultura pentru strugurii de masa si vin, in functie de directiile de productie, de potentialul plantatiilor, de particularitatile biologice ale soiurilor si conditiile naturale ale fiecarei podgorii. De asemenea, pentru aplicarea in practica a rezultatelor stiintifice obtinute, vor acorda asistenta tehnica tuturor unitatilor producatoare, din raza lor de activitate. ART. 20 Unitatile socialiste detinatoare de vii, plantatii portaltoi sau scoli de vita si persoanele care poseda vii roditoare sint obligate sa execute lucrarile de intretinere pentru a asigura cresterea normala a vitei de vie si obtinerea de productii corespunzatoare potentialului cantitativ si calitativ al soiurilor si podgoriei, cu respectarea tehnologiilor de cultura. Se va acorda o grija deosebita asigurarii densitatii plantatiilor, prin completarea golurilor din viile tinere cit si din cele aflate in productie. CAP. 2 Productia vinicola ART. 21 Vinurile, in functie de calitatea si insusirile lor tehnologice, pot fi: de consum curent, de calitate superioara si speciale. a) Vinurile de consum curent sint acelea care se obtin din soiuri sau sortimente de soiuri de mare productie, in podgorii sau centre viticole specializate in aceasta directie de productie. Din aceasta categorie fac parte si vinurile ce se obtin din viile razlete. Taria alcoolica minima a vinurilor de consum curent este de 8% in volume. b) Vinurile de calitate superioara sint cele care se obtin din soiuri sau sortimente de soiuri cu insusiri tehnologice deosebite, in podgorii sau centre viticole specializate in aceasta directie de productie si dupa o tehnologie anume stabilita. Taria alcoolica a acestor vinuri este de cel putin 10,5% in volume. Unele din aceste vinuri, care se disting prin originalitatea insusirilor si caracteristicilor, imprimate de locul de producere delimitat, de soiul sau sortimentul de soiuri, de modul de cultura, de nivelul productiei si de tehnologia consacrata, se vor numi vinuri de calitate superioara cu denumiri de origine. Punerea in consum a vinurilor de calitate superioara se face cu indicarea podgoriei sau a centrului viticol, a soiului sau sortimentului de soiuri, iar la vinurile de calitate superioara cu denumire de origine se va indica si locul de producere delimitat in acest scop, precum si anul de recolta. Vinurile produse in podgorii si centre viticole, dar care nu indeplinesc conditiile pentru vinuri de calitate superioara, vor fi trecute in categoria vinurilor de consum curent si valorificate ca atare. c) Vinurile speciale sint cele obtinute din musturi sau vinuri supuse unor tratamente autorizate, in cursul prelucrarii sau

16

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA


dupa aceea si ale caror caracteristici sint determinate de insusirile tehnologice ale materiei prime si de tehnologia aplicata la prelucrare. Din categoria vinurilor speciale fac parte: vinurile spumante, vinurile spumoase, vinurile aromatizate, vinurile cu adaos de zahar, de must concentrat, de mistel sau alcool alimentar, cu caracteristicile tehnologice prevazute in normele tehnice de calitate. ART. 22 Vinul de hibrizi se obtine din strugurii de hibrizi direct producatori si este destinat, in principal, pentru obtinerea alcoolului de vin si otetului. Vinul de hibrizi poate fi pus in consum ca atare, cu conditia sa fie valorificat sub denumirea de "vin de hibrizi". Amestecul de struguri sau de vin provenit de la vitele altoite si indigene, cu cel de hibrizi direct producatori, in scopul valorificarii este interzis. In cazul in care se produce un asemenea amestec, vinul rezultat este considerat "vin de hibrizi" si va fi valorificat in conditiile prevazute la alineatul precedent. ART. 23 Vinurile proprii consumului sint cele care au fost realizate prin practici si tratamente autorizate si se incadreaza sub raportul insusirilor organoleptice si al compozitiei chimice in limitele stabilite prin normele tehnice. ART. 24 Vinurile care nu indeplinesc conditiile prevazute la art. 23 sint improprii consumului. Ele sint destinate industrializarii pentru fabricarea alcoolului din vin sau otetului, fie direct, fie dupa o prelucrare corespunzatoare. ART. 25 Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, cu consultarea organelor centrale si a comitetelor executive ale consiliilor populare judetene interesate, stabileste pentru fiecare podgorie si centru viticol tipurile de vin si de produse pe baza de must sau vin, precum si tehnologia de producere a acestora. ART. 26 Vinurile de calitate superioara cu denumire de origine, in functie de perioada de recoltare a strugurilor, se vor putea incadra in urmatoarele trepte de calitate: cules la maturitate deplina, la supramaturare si la stafidire. Denumirea de origine va putea fi purtata si de unele vinuri speciale, de produsele obtinute din distilate de vin invechite, precum si de alte produse vinicole care vor indeplini conditiile prevazute la art. 21 lit. b alin. 3. ART. 27 Obtinerea, maturarea, conditionarea si imbutelierea vinurilor de calitate superioara, a vinurilor speciale, a distilatelor de vin invechite, precum si a altor produse vinicole, care poarta denumire de origine, se vor efectua in arealul de producere delimitat si in conditiile stabilite prin normele tehnice. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor va autoriza, in cazuri cu totul exceptionale si sub control special, ca maturarea, conditionarea si imbutelierea vinurilor si a produselor pe baza de vin, care poarta denumire de origine, sa se efectueze in intreprinderi specializate din afara arealului de provenienta. In acest caz, pe eticheta va figura, in mod obligatoriu, si denumirea intreprinderii care efectueaza imbutelierea. ART. 28 Pentru satisfacerea cerintelor si exigentelor consumatorilor, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor si Academia de Stiinte Agricole si Silvice, prin Institutul de cercetari pentru viticultura si vinificatie si statiunile experimentale, precum si catedrele de specialitate din invatamintul superior agricol vor stabili masuri tehnice si organizatorice menite sa asigure imbunatatirea tehnologiilor de obtinere a vinurilor si diversificarea gamei de produse pe baza de must si vin, potrivit potentialului natural al podgoriilor din tara noastra. ART. 29 Producerea vinurilor se face in interiorul podgoriei sau centrului viticol, de catre intreprinderile si organizatiile socialiste care au sarcini de plan, iar de ceilalti cultivatori numai pentru strugurii din productia proprie. ART. 30 Producerea vinurilor speciale, cum sint cele spumante, spumoase, aromatizate sau alcoolizate, a distilatelor de vin si a altor bauturi pe baza de struguri, de must sau de vin, se face numai in intreprinderi sau unitati autorizate de catre Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor. ART. 31 Tratamentele aplicate strugurilor la prelucrare, mustului si produselor pe baza de must si vin, permise in practica de vinificare si conservare, sint cele stabilite prin normele tehnice, emise de catre Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, cu avizul Ministerului Sanatatii. ART. 32 Sint interzise urmatoarele practici in producerea vinurilor: a) adaugirea in must sau vin a alcoolului, distilatelor alcoolice de orice fel, mustului concentrat, zaharului si produselor aromatizante sau colorante alimentare; b) adaugirea in must sau vin a apei, substantelor indulcitoare si a altor produse care modifica compozitia si insusirile organoleptice; c) cupajarea vinurilor din podgorii diferite si de categorii diferite, in afara celor admise in baza normelor tehnice; d) amestecarea vinurilor sanatoase cu cele improprii consumului; e) tratarea mustului si vinului cu produse si materiale neautorizate; f) alte practici, in afara celor stabilite prin normele tehnice. Sint exceptate de la prevederile acestui articol lit. a vinurile speciale de la art. 21 alin. 1 lit. c. In anii cu conditii nefavorabile pentru acumularea zaharului in struguri, in mod exceptional, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, la propunerea organelor de specialitate, va putea autoriza, dupa caz, adaugirea a cel mult 30g zahar la litrul de must, cu conditia ca vinul obtinut sa nu contina zahar nefermentat. Aceste vinuri nu vor putea purta denumire de origine. ART. 33 Obtinerea bauturilor fermentate din stafide sau din alte materii prime decit struguri ca: mere, coacaze, agrise sau alte fructe, in scopul comercializarii, este permisa numai cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor. Aceste bauturi nu pot fi denumite vinuri. ART. 34 Unitatile producatoare de vin de consum curent si de calitate superioara, precum si cele care depoziteaza, conditioneaza ori imbuteliaza aceste vinuri, nu au dreptul sa tina in acelasi local musturi concentrate, misteluri, distilate si alcool de orice fel, zahar si solutii zaharoase, bauturi si sucuri care nu provin din struguri sau derivate ale acestora, substante colorante si aromatizante. ART. 35 Comercializarea vinurilor si a celorlalte produse vinicole constituie monopol de stat si se realizeaza prin organizatii economice de specialitate. Exportul vinului si al produselor pe baza de must si vin se va face prin unitatile specializate ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor. Cooperativele agricole de productie pot valorifica, in

17

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA


conditiile legii, cantitatile ramase disponibile dupa achitarea obligatiilor catre stat. Membrii cooperatori si producatorii individuali pot valorifica cantitatile destinate consumului propriu daca achita taxele legale si le vind direct din gospodarie consumatorilor. ART. 36 Transportul vinurilor si al celorlalte bauturi obtinute pe baza de struguri si vin, de la unitatile in care s-au produs catre unitatile de depozitare, maturare, conditionare, imbuteliere sau comercializare, precum si catre cele de industrializare, va fi insotit de buletinul de analiza si de buletinul de atestare a denumirii de origine pentru produsele indreptatite a purta aceasta denumire. ART. 37 Vinurile si celelalte bauturi pe baza de vin, cu denumire de origine, destinate consumului intern, vor fi comercializate, in mod obligatoriu, numai imbuteliate. ART. 38 Calitatea vinurilor si a celorlalte bauturi provenite din must si vin, importate, trebuie sa fie dovedita prin certificate eliberate de laboratoare recunoscute in tara de origine. Certificatul va contine, in masura in care conventia dintre state nu prevede altfel, indicatii asupra provenientei, compozitiei chimice si confirmarea ca acestea corespund prevederilor legii din tara de origine. ART. 39 Vinurile si celelalte bauturi provenite din must si din vin, importate fara a fi imbuteliate, vor fi comercializate sub denumirea cu care au fost importate; cele care se imbuteliaza in tara vor purta pe eticheta mentiunea "imbuteliat in Romania". CAP. 3 Organele de indrumare si control ART. 40 In cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor ve functiona Oficiul national al viei si vinului, avind urmatoarele atributii: - ia parte la principalele actiuni privind dezvoltarea viticulturii si la aplicarea prevederilor din prezenta lege; - avizeaza propunerile de delimitare a plantatiilor viticole in care se produc vinuri si produse pe baza de vin cu dreptul de a purta denumire de origine; - propune organizarea de manifestari nationale si internationale cu caracter viticol si vinicol. Componenta Oficiului national al viei si vinului se stabileste prin ordin al ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii si apelor. ART. 41 Pentru exercitarea controlului cu privire la indeplinirea prevederilor legii viei si vinului, in cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, va functiona Inspectia de stat viti-vinicola, care va urmari: respectarea legislatiei privind infiintarea plantatiilor de vii, de portaltoi si pepinierelor viticole; - aplicarea masurilor agrotehnice, diferentiat pe podgorii, centre viticole si directii de productie, precum si a schemelor tehnologice pentru fiecare tip de vin si produse pe baza de must si vin; - pastrarea, transportul, circulatia si desfacerea produselor viticole si vinicole potrivit normelor in vigoare. CAP. 4 Dispozitii finale ART. 42 Definitiile privind categoriile biologice de material saditor, strugurii, produsele obtinute din struguri si din vin, precum si bauturile alcoolice casnice sint cele precizate in anexa, care face parte integranta din prezenta lege. ART. 43 Conditiile de delimitare teritoriala a culturii vitei de vie; modul si conditiile de eliberare a autorizatiei de infiintare a plantatiilor de vii si a pepinierelor, amplasarea si functionarea acestora; conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca localurile si vinurile proprii consumului; conditiile de atribuire a denumirii de origine si conditiile de obtinere, maturare, conditionare a acestor vinuri; tratamentele ce se aplica mustului si vinului; clasarea vinurilor; modalitatile de exercitare a controlului si constatarii abaterilor, precum si alte masuri de aplicare a prezentei legi se stabilesc prin normele tehnice emise de catre Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor. ART. 44 Incalcarea dispozitiilor din prezenta lege atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala, materiala, civila sau penala. Nerespectarea prevederilor art. 13 alin. 1 si art. 35 alin. 1 se pedepseste potrivit art. 295 lit. a din Codul penal; nerespectarea cu stiinta sau din neglijenta a prevederilor art. 22 alin. 2 si 3, precum si punerea in consum a vinurilor improprii se pedepseste, dupa caz, potrivit art. 248 si 249 din Codul penal; nerespectarea cu stiinta a prevederilor art. 32 alin. 1 se pedepseste potrivit art. 297 din Codul penal. Incalcarea prevederilor art. 7, 10 alin. 1, art. 11, 13 alin. 2, art.14, 16, 17, 18, 20, 21 lit. a si b, art. 27, 29, 30, 33, 34, 36, 37, 38 si 39 din prezenta lege, precum si savirsirea de alte fapte ce vor fi stabilite si sanctionate prin hotarire a Consiliului de Ministri, constituie contraventie. Dispozitiile Legii nr. 2/1970 privind asigurarea si controlul calitatii produselor sint aplicabile in activitatea viticola si vinicola, in masura in care prezenta lege nu prevede altfel. Constatarea infractiunilor savirsite la prezenta lege se face de catre organele de urmarire penala si de specialisti anume imputerniciti de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor. ART. 45 In vederea orientarii de viitor a viticulturii tarii si a stabilirii sarcinilor de plan de perspectiva, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor va organiza periodic recensamintul patrimoniului viticol. ART. 46 Prezenta lege intra in vigoare la 3 luni de la data publicarii ei. ANEXA 1 Cuprinzind definitii privind categoriile biologice de material saditor viticol, strugurii, productia obtinuta din struguri, must si vin, precum si bauturile alcoolice casnice 1. Material saditor elita este cel rezultat din plantatiile de soiuri noi si de cloni omologati, obtinuti in urma unui proces de ameliorare. 2. Material saditor selectionat este cel obtinut din plantatiilemama de coarde-altoi si butasi portaltoi infiintate cu material elita, precum si cel rezultat in urma aplicarii selectiei in masa timp de minimum 3 ani in plantatiile furnizoare de coardealtoi si de butasi portaltoi. 3. Material saditor autentic este acela care intruneste, in totalitate, caracterele si insusirile morfologice si biologice proprii soiului respectiv. 4. Strugurii de vin sint acei care datorita caracteristicilor lor tehnologice se folosesc, in principal, la vinificare cu mijloace obisnuite si genereaza in mod spontan o fermentatie alcoolica. 5. Strugurii de masa sint acei care datorita caracteristicilor lor sint destinati, in principal, consumului in stare proaspata si se obtin din soiuri de vita specializate in aceasta directie de productie. 6. Stafidele sint boabe de struguri - cu sau fara seminte obtinute din soiurile cultivate in acest scop, deshidratate si

18

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA


care nu pot fi zdrobite cu utilajele obisnuite de vinificatie si nu fermenteaza in mod spontan. 7. Mustuiala de struguri este produsul rezultat din zdrobirea strugurilor proaspeti, cu sau fara ciorchini. 8. Mustul este produsul lichid rezultat exclusiv din zdrobirea strugurilor, scurgerea ravacului, presarea mustuielii sau din presarea strugurilor proaspeti. Mustul poate fi: proaspat, taiat si concentrat. . Mustul taiat este mustul oprit din fermentatie alcoolica prin unul dintre procedeele oenologice autorizate si al carui continut in alcool nu depaseste 1% in volume. 10. Mustul concentrat este produsul obtinut prin eliminarea unei parti a apei din mustul proaspat sau taiat si al carui continut in zaharuri este de cel putin 650g/l. Concentrarea mustului se poate face la presiune normala sau sub vacuum. 11. Sucul de struguri este produsul obtinut direct din mustul de struguri proaspeti, caruia i s-au aplicat tratamente de stabilizare admise prin norme le tehnice. De asemenea, sucul poate fi obtinut din sucul sau mustul concentrat cu adaos de apa pina la concentratia de zahar normala pentru sucul de struguri. Se admite cel mult 1% alcool in volume. 12. Mistelul este produsul obtinut prin alcoolizarea mustului sau mustuielii de struguri, neintrate in fermentatie. Mistelul este destinat, in principal, ca materie prima pentru prepararea unor vinuri speciale. 13. Tescovina este produsul rezultat dupa scurgerea mustului sau vinului, prin presarea bostinei sau mustuielii. 14. Vinul este bautura obtinuta exclusiv prin fermentatia alcoolica, completa sau partiala, a strugurilor proaspeti zdrobiti sau supusi unor prelucrari autorizate, ori a mustului de struguri proaspeti. 15. Vinul spumant este cel care are un continut de bioxid de carbon de origine endogena, obtinut prin fermentarea naturala in sticle sau rezervoare si care la temperatura de 20 grade C dezvolta in sticlele in care este imbuteliat o presiune de minimum 3,5 atmosfere. 16. Vinul spumos este cel care are un continut de bioxid de carbon de origine total sau partial exogena, dezvoltind la temperatura de 20 grade C o presiune de minimum 2,5 atmosfere. 17. Vinul aromatizat este cel care se obtine din vin, din must proaspat sau concentrat, peste care s-au adaugat substante aromatizante obtinute din plante admise de legislatia sanitara, distilat de vin sau din alte alcooluri alimentare, precum si alte vinuri speciale. \Proportia mustului, a vinului natural sau special, folosite la prepararea vinului aromatizat trebuie sa fie de cel putin 70% din produsul finit. 18. Vinul alcoolizat este cel obtinut din mustuiala de struguri sau din must, partial fermentate, ori din vin. Vinul alcoolizat are o concentratie de 16-24% alcool in volume. La prepararea lui este admis adaosul de distilat de vin sau alte alcooluri alimentare. 19. Distilatul de vin este produsul obtinut prin distilarea vinului cu caracteristici specifice acestui scop si care are o tarie alcoolica cuprinsa intre 60-70% in volume. 20. Distilatul de tescovina si distilatul de drojdie de vin sint produse provenite din distilarea tescovinei fermentate a lichidului rezultat din difuzia tescovinei, a drojdiei de vin si lichidului obtinut din presarea drojdiei. Punerea in consum a produselor obtinute din aceste distilate se face cu aratarea, in mod obligatoriu, a materiei prime din care au rezultat. [CONTINUAREA ANEXEI 1 IN ANEXA 2] ANEXA 2 [CONTINUAREA ANEXEI 1] 21. Otetul alimentar este produsul obtinut prin transformarea alcoolului etilic in acid acetic si poate fi produs numai din vin, sau din amestec de vin cu alcool etilic alimentar. 22. Bauturi alcoolice casnice sint bauturile obtinute din subproduse si reziduuri de la vinificare sau distilare, din fructe proaspete, uscate sau industrializate, ori din alte asemenea produse, supuse fermentarii cu sau fara adaos de apa, zahar sau alte produse indulcitoare. Bauturile alcoolice casnice nu pot fi comercializate sub nici o forma, ele fiind destinate, in exclusivitate, consumului propriu.

Surse de informare : Institutul National de Statistica, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Monografia Comueni, Legislatia in vigoare a Romaniei, Ministerul Integrarii Europene, Ziarul financiar, Ziarul Capital.

19

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA

Cuprins:
1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 PREZENTARE GENERALA A COMUNEI OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI PREZENTARE PROIECT PIATA ACTUALA INFORMATII FINANCIARE CONCLUZII ANEXE

20