Proiect Legumicultura

Proiect la legumicultură
EXPLOATAREA UNEI FERME DE PRODUCERE A

LEGUMELOR IN CAMP PENTRU CONSUM
Forrai Kalman-Attila
Horticultură anul IV
2014
1
Obiectivul fermei
Obiectivul principal al fermei este de a obţine legume ce urmează a fi valorificate în stare proaspătă.
Aşezarea geografică – lat/long. 47.1° N 24.5° E
Oraşul Bistriţa, municipiu - reşedinţă a judeţului Bistriţa-Năsăud este aşezat în depresiunea

Bistriţa, pe cursul inferior al râului Bistriţa Ardeleană, la altitudinea de 358 m. În cadrul judeţului,
oraşul are o poziţie central - sud - estică.
Depresiunea Bistriţa aparţine Dealurilor Bistriţei, o subdiviziune a Podişului Transilvaniei şi au ca

limită la N şi NV culoarul Someşului Mare, la SV Valea Dipşei până la Şirioara şi mai departe
culoarul Şieului până la confluenţa cu Someşul Mare. La E limita este dată de o denivelare de
câteva sute de metri faţă de Munţii Călimani şi Bârgău.
Depresiunea Bistriţa se leagă la sud-vest de culoarul Şieului, închis de culmea Şieului, iar la
nord - est se continuă cu culoarul depresionar Livezile - Bârgău.
Culmile deluroase care străjuiesc oraşul sunt orientate pe direcţia NE - SV şi sunt reprezentate
prin Dealurile Cetăţii la NV (dealul Cetăţii 680m, dealul Ruja 475m, dealul Schulerwald 469m,
dealul Hebăl 546m), Mocilor (Jelnei) 607m şi Budacului 475m, la SE.
Climă
Datorită poziţiei geografice, judeţul Bistriţa – Năsăud se situează în sectorul cu climă
continentală moderată, cu influenţe ale maselor de aer dinspre Oceanul Atlantic, dar şi cu
pătrunderi temporare, mai ales iarna, de aer polar.
În cadrul judeţului, municipiul Bistriţa are o climă temperat-continentală, cu veri relativ umede şi
călduroase, iar iernile mai puţin uscate şi reci.Temperatura medie anuală la Bistriţa este de 8,3
grade Celsius, maxima absolută fiind înregistrată la 16 august 1952, 37,6 grade Celsius, iar
minima absolută la 18 ianuarie 1963 ( 33,8 grade Celsius).Luna cea mai rece este ianuarie, cu o
medie anuală de -4,7 grade Celsius, iar cea mai caldă este iulie, media anuală fiind de 18,9
grade Celsius.
Data medie de apariţie a primului îngheţ este 4 octombrie, iar a ultimului 29 aprilie, durata medie
a intervalului fără îngheţ fiind de 158 de zile. Numărul mediu al zilelor de vară este de 52
(temperaturi maxime mai mari de 25 grade Celsius), iar al celor de iarnă de 33 (temperaturi
maxime sub 0 grade Celsius).
Vânturile dominante bat din sectorul vestic în timpul verii şi din sectorul nord-estic iarna. Media
anuală a precipitaţiilor căzute este de 680 mm, luna cea mai ploioasă fiind iunie (90 mm), iar cea
mai secetoasă februarie (20 mm). Durata medie a menţinerii stratului de zăpadă este de 65 zile,
grosimea maximă atinsă fiind de 52 cm.
2
Vegetaţia
Vegetaţia şi fauna spontană din ţinutul Bistriţei sunt foarte diverse şi strânslegate de
varietatea formelor de relief, de condiţiile pedoclimatice şi de măsurilede protecţie întreprinse
în ultimele decenii.Păşunile şi fâneţele de pe colinele mai înalte alcătuiesc adevărate
covoare multicolore, reprezentate prin diferite specii de graminee şi numeroşi arbuşti.
Resurse primare şi secundare
Resursele municipiului sunt asigurate atât de capitalul natural existent în zonă, cât şi de capitalul
antropic, realizat de agenţii economici care fiinţează pe teritoriul acestui centru urban.
Dintre ele, apa şi solul sunt esenţiale pentru creşterea prezentă şi viitoare a municipiului, de
existenţa lor, în cantitatea şi calitatea necesară, depinzând durabilitatea dezvoltării.
Dealurile din apropierea municipiului sunt împodobite cu păşuni, fâneţe, livezi de meri, peri,
cireşi, pruni, nuci şi păduri de foioase. În aceste păduri specia dominantă este gorunul la care se
adaugă carpenul, frasinul, salcâmul, cireşul, lemnul câinesc, cornul, alunul, socul, etc.
Prin pădurile de gorun din jurul municipiului pot fi întâlnite animale specifice zonei de deal:
iepure, vulpe, cerb, căprioară, mistreţ.
Sub covorul vegetal menţionat s-au format soluri brune argiloiluviale care permit practicarea
pomiculturii pe mari suprafeţe.
Reţeaua hidrografică
Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, însă vulnerabilă şi limitată, un element

indispensabil vieţii, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de
transport, şi un factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic.
Una dintre funcţiunile de bază ale apei şi unul din elementele principale ale menţinerii echilibrului
natural al mediului este cea de transport a diferitelor reziduuri şi de dizolvare a unora dintre ele.
Capacitatea de regenerare a resurselor de apă este limitată şi deseori afectată datorită
impurificărilor de tot felul.
Municipiul Bistriţa, reşedinţa administrativă a judeţului Bistriţa-Năsăud, este şi principalul centru

industrial şi urban. Municipiul este amplasat pe cursul inferior al râului Bistriţa, care îl străbate pe
o lungime de 18 km.
3
Resursele de sol şi potenţialul productiv al acestora
Datorită amplasării sale într-o zonă de interferenţă geomorfologică, pantele versanţilor au valori
diferite. Panta generală are între 6-8 0, iar tuosa Bistriţei şi Şieului au o pantă cuprinsă între 1-3 0
bine dezvoltată şi fragmentată de mai multe văi colectate de cele două râuri.
Solurile s-au format pe depozite de argile, nisipuri şi aluvocoluviale. Nivelul pânzei de apă
freatică diferă în funcţie de relief şi de strategie. Pe versanţi, apa freatică se află la adâncime mai
mare de 10 m. La poalele versanţilor şi pe terase apa freatică se află la 2-5 m, iar pe lunca
Bistriţei şi a Şieului la adâncimea de 1,5 - 2 m.
Printr-o acţiune permanentă şi sistematică, factorii naturali au contribuit la formarea următoarelor

tipuri de sol :
- sol brun argiloiluvial pseudogleizat
- sol brun luvic pseudogleizat moderat

- luvisol albic pseudogleiyat moderat
- sol negru clinohidromorf
- erodisol argiloiluvial pseudogleizat moderat
- sol aluviol tipic
Factori degenerativi ai solului
Datorită aşezării sale la interferenţa unor structuri geomorfologice diferite, cu o largă

diversitate a formelor de relief, perimetrul municipiului Bistriţa este puternic afectat de toate
categoriile de factori degenerativi ai solului. În funcţie de grupele de soluri, există procente
ridicate de aciditate sau salinizare, exces de umiditate şi inundabilitate, compactitate, eroziune,
alunecări şi ravene.
Această situaţie presupune reevaluarea tuturor proiectelor de limitare a efectelor negative

produse de factorii degenerativi ai solului.
Agricultura
Suprafaţa agricolă totală a municipiului Bistriţa este de 7.775,87 ha. Structura pe categorii de
folosinţă este următoarea ( datele corespund fisei localitatii pe anul 2007 realizata de Directia Judeteana
de Statistica Bistrita-Nasaud) :
- suprafaţa arabilă – 3080 ha
- păşuni - 1.733,16 ha
- fâneţe - 1.964 ha
- vii si pepiniere viticole - 5 ha
- livezi si pepiniere pomicole - 1508 ha
4
Ponderea culturilor la livezi, este de 52%, din care suprafaţa ocupată cu specia măr fiind în proporţie
de 75% din suprafaţa agricolă; la cultura plante de nutret proporţia este de 35%, la porumb 34% si
cartofi 11% din suprafata de arabil. Deşi municipiul Bistriţa dispune de 3080 ha teren arabil, structura
culturilor de câmp nu este corespunzătoare unei rotaţii normale a culturilor agricole.Ţinând cont de
necesitatea valorificării corespunzătoare a acestei resurse funciare, pe viitor se impune corijarea
structurii osolamentelor şi a unei agriculturi superintensive specifice zonelor periurbane. Se pot
menţiona câteva direcţii :
- echilibrarea ponderii culturilor cerealiere;
- creşterea ponderii culturilor tehnice şi legumelor în câmp şi în spaţii protejate ;
- creşterea suprafeţelor de plante furajere, îndeosebi a leguminoaselor perene.
Culturile principale sunt Telina petiol, Pastarnac, Ceapa sem.direct, Varza .
5
Asolamentul şi rotaţia culturii
An 1 2 3 4
Sola
I Telina petiol Ceapa sem.direct Pastarnac Varza
II Pastarnac Pastarnac Varza Telina petiol
III Ceapa sem.direct Varza Telina petiol Ceapa sem.direct
IV Varza Telina petiol Ceapa sem.direct Pastarnac
6
Graficul de desfăşurare al culturilor
Luna III IV V VI VII VIII IX X

Sol
a Decada
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
Cultura
Telina
petiol
1
Spanac
Ceapa
sem.direct
2
Salata
Pastarnac
3
Spanac
Varza
4
Salata
7
Plan de cultură
Cultura Suprafata (ha) Productie Medie (kg/ha) Productie Totala (kg/ha)
Telina de petiol 2.5 4 000 10 000
Ceapa sem.direct 2.5 35 000 87 500
Pastarnac 2.5 20 000 50 000
Varza 2.5 60 000 150 000
Spanac 2.5 12 000 30 000
Salata p 2.5 12 000 30 000
Spanac 2.5 15 000 37 500
Salata t 2.5 15 000 37 500
8
Plan de fertilizare
Norma de fertilizare (la ha)
Fertilizarea de bază La pregătirea patului de În cursul vegetaţiei Observaţii

însămânţare
Sola Cultura Gunoi Superfosfat Sare Sulfat Azotat Complex Complex Complex Azotat Sare Foliar
de kg potasică de de III II III de potasică 231
grajd potasiu amoniu kg kg kg amoniu kg litri
t/ha kg kg kg
I. Telina 70 500 120 235
petiol
Spanac 120
II. Ceapa 250 150 150 175

sem.direct
Salata p 150
III. Pastarnac 300 200
Spanac 120
IV Varza 40 400 200 250 150
Salata 150
Total necesar de 110 1150 200 580 390 785 0 425 0 0 0

fertilizanţi în
fermă
9
Plan de erbicidare
Nr. crt. Cultura Suprafaţa Felul erbicidului Etapa de U/M Norma la ha Necesar
aplicare
1
Telina petiol 2.5 Galex 500 EC ppi l 6 12
2 Spanac 2.5 - - - - -
3 Ceapa 2.5 Dual 500 Ec ppi l 4 8

sem.direct
4 Salata p 2.5 - - - - -
5 Pastarnac 2.5 - - - -
6 Spanac 2.5 - - - -
7 Varza 2.5 Balan ppi l 10 20
8 Salata t 2.5 - - - -
Total necesar 40
erbicide pe
fermă
10
Planul de aprovizionare cu seminţe şi răsaduri
Nr. crt. Cultura Suprafaţa ha Seminţe Răsaduri
Kg/ha Total kg Necesar mii Necesar mii Felul

buc/ha buc răsadului
1 Telina petiol 2.5 40+4 80+8 Cuburi (7x7)
2 Spanac 2.5 20 40
3 Ceapa 2.5 30 60
sem.direct
4 Salata p 2.5 150+15 300+30 Cuburi (5x5)
5 Pastarnac 2.5 45+5 90+10 Cuburi (5x5)
6 Spanac 2.5 20 40
7 Varza 2.5 22+2 44+4 Cuburi (5x5)
8 Salata t 2.5 150+15 300+30 Cuburi (5x5)
11
Plan de irigare
Nr. Cultur S III IV V VI VII VIII IX Norma Necesar

crt. a de apă
(h 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 irigare m3
a)
1 Telina 2.5 200 200 400 40 40 40 400 400 400 40 3440 6880
petiol 0 0 0 0
2 Spanac 2.5 10 10 25 1050 2100
0 0 0
3 Ceapa 2.5 300 300 30 300 300 30 1800 3600
sem.dir 0 0
ect
4 Salata 2.5 10 10 250 450 900
p 0 0
5 Pastar 2.5 30 300 30 30 300 30 1800 3600
nac 0 0 0 0
6 Spanac 2.5 10 10 250 450 900
0 0
7 Varza 2.5 1800 180 18 180 180 9000 18000
0 00 0 0
8 Salata 2.5 10 10 25 450 900
t 0 0 0
12
Necesarul de maşini
Nr. crt. Maşina sau utilajul Încărcătura pe maşină ha Suprafaţa deservită ha Număr necesar
1. Tractor 650 3 8 8
2. Plug cultivator 3 8 8
3. Aratura de baza PP-4-40 3 8 8
4 Masina de stropit si 3 8 2
prafuit purtata 110
5 Grapa cu discuri NT-2.8 3 8 8
6 Masina de modelat solul 3 8 8

2.8
7 Freza 3 8 8
8 Masina de imprastiat 3 8 8
ingrasaminte chimice
9 Masina de imprastiat 3 8 2
gunoi de grajd (MIG-1)
10 Semanatoare 3 8 3
13
Tabel centralizator ZO
Cultura/luna III IV V VI VII VIII IX X XI
Telina petiol 52,67 110,54 225,1 236,9 13,72 8,64
Spanac 2,156 289,3 288,95
Ceapa sem.direct 26,04 8,2 144,1 145,4 1,74
Salata 182,22 16,3 142,28 1,64
Pastarnac 26,4 14,3 14,3 1 192,1 192,1 0,12
Spanac 1,93 273,1 305,6 1,8
Varza 74,74 231,82 188,3 188,3 8,3 7,11
Salata 154,36 158,35
Total 184,15 442,85 824,84 571,8 584,9 179,536 639,75 481,05 21,05
14
Graficul necesar de fortă de muncă manuală
15
Graficul de recoltare și valorificare a producței
Cultura III IV V VI VII VIII IX X
Telina petiol 20000 40000
Ceapa sem.direct 5000 200000 10000 5000
Pastarnac 20000 20000
Varza 5000 45000 30000
Spanac t 13000 13000
Salata p 10000 10000
Spanac 26000
Salata t 20000
16
Fisele tehnologice pe culturi
Producţia medie (t): 4
Distanţa medie: 5km Suprafaţa (ha): 2.5
FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII:Telina petiol
Lucrări executate Lucrări executate manual Consum de mterial

mecanizat
Vol. Tarif Chelt. Vol. Norma Grupa de Necesarul Chelt. cu Felul UM Consum Pret Total lei
Nr. Luna Lucrări tehnologice cu lucrării de complexitate de ZO forţa de materialului normat lei/UM
crt. în ordine lucrăriilei/UM muncă muncă
cronologică UM
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 VI Cultivatie tot. CCT4 ha 2.5
2 VI Nivelare exploatare ha 2.5
3 VI Incarcat ing. chimice t 0.15 15 4 0.01 Complex III t 0.15
4 VI Transport ing.chim t/km 0.15x5
5 VI Descarcat ing.chim t 0.15 15 4 0.01
6 VI Alimentat M.A. 3.5 ha 2.5 50 4 0.2
7 VI Administrat ha 2.5
ing.chim
8 VI Discuit+Grapat ha 2.5
9 VI Incarcat seminte t 0.42 15 4 0.03 Narbone t 0.42
10 VI Transport seminte T/km 0.42x5
17
11 VI Descarcat seminte t 0.42 15 4 0.03
12 VI Alimentat SPC-6 ha 2.5 50 4 0.2
13 VI Semanat ha 2.5
14 VI-VIII Irigare (4ori) ha 10 10 2.5 4 16
15 VI Transport apa erbic t/km 0.9x5
16 VI Preparat solutie Mii l 0.9 1 2 0.9 Galex 500Ec l 18
17 VI Ierbicidat ha 2.5
18 VI-VII Prasit mecanic (2ori) ha 5
19 VII-VIII Transport apa T/km 3.6x5
20 VII-VIII Pregatit solutie Mii l 3.6 1 4 3.6 Dithane 6
21 VII-VIII Tratament fito (2ori) ha 5 Topsin 6
Decis mega l 1.5
22 VII-VIII Incarcat ing. chimice t 0.9 15 4 0.06 Complex III t 0.3
23 VII Transport ing.chim t/km 0.9x5 Azotat amon t 0.36
24 VII Descarcat ing.chim t 0.9 15 4 0.06 Sare potasica t 0.24
25 VII Alimentat M.A. 3.5 ha 2.5 50 4 0.2
26 VII Administrat ha 2.5

ing.chim
27 VII Transport apa erbic t/km 0.9x5
28 VII Preparat solutie Mii l 0.9 1 2 0.9 Flex l 3
29 VII Ierbicidat ha 2.5
30 VIII Recoltat Telina t 18
18
petiol
31 VIII Incarcat Telina petiol t 18 7 3 2.6
32 VIII Transport Telina T/km 18x5

petiol
33 VIII Descarcat Telina t 18 11 2 1.6

petiol
19
Distanţa medie: 5 km Suprafaţa (ha): 2.5
Cultura premergătoare: Telina petiol
FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII: Spanac

mecanizat
Vol. Tarif Chel Vol. Norma Grupa de Necesarul Chelt. Felul UM Consum Pret Total lei
Nr. Luna Lucrări lucrării de complexitate de ZO cu materialului normat lei/UM
crt. tehnologice în lucrăriilei/UM muncă forţa ă
ordine cronologică UM
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 VII Discuit ha 2.5
2 VII Transport apa erb t/km 1.8x5
3 VII Preparat solutie Mii l 1.8 1 2 1.8 Ro-neet l 16
5 VII Incarcat ing. t 0.8 15 4 0.06

chimice
6 VII Transport ing.chim t/km 0.8x5
7 VII Descarcat ing.chim t 0.8 15 4 0.06
8 VII Alimentat M.A. ha 2.5 50 4 0.2

3.5

ing.chim
10 VIII Cultivatie ha 2.5
20
tota.CCT4
11 VIII Nivelare ha 2.5

exploatare
12 VIII Incarcat seminte t 0.06 15 4 0.004 Polka F1 t 0.06
13 VIII Transport seminte T/km 0.06x5
14 VIII Descarcat seminte t 0.06 15 4 0.004
15 VIII Alimentat SPC-6 ha 2.5 50 4 0.2
16 VIII Semanat ha 2.5
17 VIII Tavalugire ha 2.5
18 VIII-IX Irigare (2ori) ha 5 5 2.5 4 8
19 IX Transport apa erb t/km 1.8x5
20 IX Preparat solutie Mii l 1.8 1 2 1.8 Vegidex l 16
21 IX Ierbicidat ha 2.5
22 VIII-IX Transport apa T/km 2.4x5
23 VIII-IX Pregatit solutie Mii l 2.4 1 4 2.4 Teldor500EC L 3.2
Cultura premergătoare: Spanac
21
FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII: Ceapa sem.direct
Lucrări executate Lucrări executate manual Consum de material

mecanizat
Vol. Tarif Chelt. Vol. Norm Grupa de Necesa Chelt. cu Felul UM Consum Pret Total lei
Nr. Luna Lucrări tehnologice în cu lucr. lucră a de complexit rul de forţa de materialului normat lei/UM
crt. ordine cronologică lucrării lei/UM mec. lei rii munc ate ZO muncă
UM
ă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 VI Arat ha 2.5
2 VI Incarcat ingrasaminte t 1.13 15 IV/4 0.3 C III t 0.75

chimice
Azotat de t 0.38
amoniu
3 VI Transport ingrasaminte t/km 5.65

chimice
4 VI Descarcat ingrasaminte t 1.13 15 IV/4 0.3

chimice
5 VI Alimentat M.I.C. ha 2.5 50 II/4 0.2
6 VI Administrat ingrasaminte ha 2.5

chimice
7 VI Mobilizare sol prin ha 2.5

frezare la 15-18cm
8 VI Modelarea solului ha 2.5
9 VII Alimentat semanatoare ha 2.5 50 II/2 0.1 Samanta kg 20

X3
10 VII Semanat X3 ha 2.5
22
11 VII Amplasarea sistemului de ha 2.5 1.1 III/1 2.27
irigare prin picurare
12 VII- Irigare ha 2.5 Apa m3 13 357

XI
13 VII- Prasile mecaniceX3 ha 7.5

X
14 VII- Prasile manuale X2 ha 5 0.80 III/1 4

X
15 VII- Rarit ha 2.5 0.04 III/1 62.5

VIII
16 VII- Bilonatul plantelor mii 100 2 II/1 50

VIII plante
17 VIII Incarcat ingrasaminte t 0.50 15 IV/4 0.13 Sulfat de t 0.25

chimice potasiu
Azotat de t 0.25
amoniu
18 VIII Transport ingrasaminte t/km 2.5

chimice
19 VIII Descarcat ingrasaminte t 0.50 15 IV/4 0.13

chimice
20 VIII Alimentat E.F. ha 2.5 50 II/4 0.2
21 VIII Administrat ingrasaminte ha

chimice (cu al doilea
prasit)
22 VIII- Combaterea daunatorilor ha 2.5 3 II/1 0.83 Capcane buc 50

IX galbene
lipicioase
23
23 IX Bilonatul plantelor mii 100 2 II/1 50
plante
24 X-XI Recoltare t 87.5 0.6 III/1 145.8
25 X-XI Fasonare t 87.5 0.4 III/1 218.8
26 X-XI Sortare si ambalare t 87.5 1.50 III/1 58.3
27 X-XI Incarcat t 102.08 7 IV/3 43.74
28 X-XI Transport t/km 510.4
29 X-XI Descarcat t 102.08 7 IV/3 43.74
30 XI Adunarea sistemului de ha 2.5 1.1 III/1 2.27

irigare prin picurare
Cultura premergătoare: Ceapa sem.direct
FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII: Salata

mecanizat
Nr. Luna Lucrări tehnologice în cu lucrării de complexitate de ZO forţa de materialului normat lei/UM
crt. ordine cronologică lucrării lei/UM muncă muncă
UM
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
24
1 X Discuit ha 2.5
2 X Nivelare de exploatare ha 2.5
3 X Incarcat ing. chimice t 1.77 15 4 0.118 Superfosfat t 1.32
4 X Transport ing.chim t/km 1.77x5 Sare potasica t 0.45
5 X Descarcat ing.chim t 1.77 15 4 0.118
6 X Alimentat M.A. 3.5 ha 3 50 4 0.06
7 X Administrat ing.chim ha 2.5
8 X Aratura toamna ha 2.5
9 X Grapat aratura ha 2.5
10 III Transport apa erb t/km 1.35x5
11 III Preparat solutie Mii l 1.35 1 2 1.35 balan l 21
12 III Ierbicidat ha 2.5
13 III Discuit+Grapat ha 2.5
14 III Deschis rigole model ha 2.5
15 III Modelat sol ha 2.5
16 III Incarcat cub nut. t 1.5 15 4 0.1 Cub nut mii 540
17 III Transport cub nut. T/km 1.5x5
18 III Descarcat cub nut. t 1.5 15 4 0.1
19 III Alimentat MPR-6 ha 3 50 4 0.06
20 III Plantat cub nut. ha 2.5
21 III-V Irigat (3 ori) ha 7.5 9 2.5 4 3.6
25
22 III Completat goluri Mii/fir 135 1 3 135 Cub nut mii 135
23 IV Transport apa erb t/km 0.9x5
24 IV Preparat solutie Mii l 0.9 1 2 0.9 kerb kg 9
25 IV Ierbicidat ha 2.5
26 IV-V Prasit manula (2ori) ha 6 0.15 2 40
27 IV Incarcat ing. chimice t 0.6 15 4 0.04 Azotat amon t 0.6
28 IV Transport ing.chim t/km 0.6x5
29 IV Descarcat ing.chim t 0.6 15 4 0.04
30 IV Alimentat M.A. 3.5 ha 3 50 4 0.06
31 IV Administrat ing.chim ha 2.5
32 IV-V Transport apa T/km 3.6x5
33 IV-V Pregatit solutie Mii l 3.6 1 4 3.6
34 IV-V Tratament fito (2ori) ha 5
35 V Recoltat salata t 90
36 V Sortat salata t 90 0.5 2 180
37 V Incarcat salata t 100 7 3 14.3
38 V Transport salata T/km 100x5
39 V Descarcat salata t 100 11 2 9.1
26
Cultura premergătoare: Salata
FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII: Pastarnac

mecanizat
Nr. Luna Lucrări tehnologice cu lucrării de complexitate de ZO forţa de materialului normat lei/UM
crt. în ordine lucrării lei/UM lucr. muncă muncă
cronologică UM
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 X Discuit ha 2.5
2 X Nivelare de exploat. ha 2.5
27
6 X Alimentat M.A. 3.5 ha 2.5 50 4 0.2
9 III Grapat aratura ha 2.5
10 III Incarcat ing. chimice t 0.45 15 4 0.03 Complex III t 0.45
11 III Transport ing.chim t/km 0.45x5
12 III Descarcat ing.chim t 0.45 15 4 0.03
13 III Alimentat M.A. 3.5 ha 2.5 50 4 0.2
14 III Administrat ing.chim ha 2.5
18 III Tavalugire ha 2.5
19 III Transport apa erbic t/km 0.9
20 III Preparat solutie Mii l 0.9 1 2 0.9 Treflan l 12
22 III Incarcat seminte t 0.015 15 4 0.001
23 III Transport seminte T/km 0.015x5
24 III Descarcat seminte t 0.015 15 4 0.001
25 III Alimentat SPC-6 ha 2.5 50 4 0.2
28
26 III Semanat ha 2.5
27 III Tavalugire+Grapat ha 2.5
28 III-VI Irigare (6ori) ha 15 15 2.5 4 24
29 IV-V Prasit manual (2ori) ha 5 0.15 2 66.6
30 IV-VI Prasit mecanic (3ori) ha 7.5
31 IV Transport apa erbic t/km 0.9
32 IV Preparat solutie Mii l 0.9 1 2 0.9
34 V Incarcat ing. chimice t 0.3 15 4 0.02 Complex III t 0.3
35 V Transport ing.chim t/km 0.3x5
36 V Descarcat ing.chim t 0.3 15 4 0.02
37 V Alimentat M.A. 3.5 ha 2.5 50 4 0.2
38 V Administrat ing.chim ha 2.5
39 IV-VI Transport apa T/km 3.6x5
40 IV-VI Pregatit solutie Mii l 3.6 1 2 3.6 Dithane M45 kg 6
41 IV-VI Tratament fito (2ori) ha 5 Decis Mega l 1
42 VIII Recoltat Pastarnac t 60 Aliette 80W kg 12
43 VIII Sortat Pastarnac t 60 0.5 2 120
44 VIII Incarca Pastarnac t 60 7 3 8.6
45 VIII Transpor Pastarnac T/km 60x5
46 VIII Descarcat Pastarnac t 60 11 2 5.5
29
Producţia medie (t):12
Cultura premergătoare: Pastarnac
FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII: Spanac

mecanizat
Vol. Tarif Chel Vol. Norma Grupa de Necesarul Chelt. Felul UM Consum Pret Total lei
Nr. Luna Lucrări lucrării de complexitate de ZO cu materialului normat lei/UM
crt. tehnologice în lucrăriilei/UM muncă forţa ă
ordine cronologică UM
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 VII Discuit ha 2.5
2 VII Transport apa erb t/km 1.8x5
3 VII Preparat solutie Mii l 1.8 1 2 1.8 Ro-neet l 16
5 VII Incarcat ing. t 0.8 15 4 0.06

chimice
6 VII Transport ing.chim t/km 0.8x5
7 VII Descarcat ing.chim t 0.8 15 4 0.06
8 VII Alimentat M.A. ha 2.5 50 4 0.2
30
3.5

ing.chim
10 VIII Cultivatie ha 2.5

tota.CCT4
11 VIII Nivelare ha 2.5

exploatare
12 VIII Incarcat seminte t 0.06 15 4 0.004 Polka F1 t 0.06
13 VIII Transport seminte T/km 0.06x5
14 VIII Descarcat seminte t 0.06 15 4 0.004
15 VIII Alimentat SPC-6 ha 2.5 50 4 0.2
16 VIII Semanat ha 2.5
17 VIII Tavalugire ha 2.5
18 VIII-IX Irigare (2ori) ha 5 5 2.5 4 8
19 IX Transport apa erb t/km 1.8x5
20 IX Preparat solutie Mii l 1.8 1 2 1.8 Vegidex l 16
21 IX Ierbicidat ha 2.5
22 VIII-IX Transport apa T/km 2.4x5
23 VIII-IX Pregatit solutie Mii l 2.4 1 4 2.4 Teldor500EC L 3.2
Actare25WG kg 0.8
24 VIII-IX Tratament fito ha 5 Mospilan 20SP kg 1

(2ori)
31
Cultura premergătoare: Spanac
FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII: Varza

mecanizat
Nr. Luna Lucrări tehnologice în cu lucrării de complexitate de ZO forţa de materialului normat lei/UM
crt. ordine cronologică lucrării lei/UM lucr. muncă muncă
UM
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 X Discuit ha 2.5
3 X Incarcat gun.grajd MIG t 30 15 4 2 Gunoi grajd t 30
4 X Transport gun.grajd t/km 30x5
5 X Admini. gunoi grajd ha 2.5
9 X Alimentat M.A. 3.5 ha 2.5 50 4 0.2
32
12 III Grapat aratura ha 2.5
13 III Incarcat ing. chimice t 0.2 15 4 0.02 Complex III t 0.2
14 III Transport ing.chim t/km 0.2x5
15 III Descarcat ing.chim t 0.2 15 4 0.02
16 III Alimentat M.A. 3.5 ha 2.5 50 4 0.1
17 III Administrat ing.chim ha 2.5
20 III Preparat solutie Mii l 0.4 1 2 0.4 Ramrod65Pu kg 6
25 III Incarcat cub nut. t 2.5 15 4 0.6 Cub nut. mii 66
26 III Transport cub nut. T/km 1x5
28 III Alimentat MPR-6 ha 2.5 50 4 0.2
30 IV-VII Irigat (4 ori) ha 10 10 2.5 4 16
31 IV Completat goluri Mii/fir 4 1 3 4 Cub nut mii 4
32 IV-VII Prasit manual (2ori) ha 5 0.15 2 66.6
33 IV-VII Prasit mecanic (2ori) ha 5
33
34 IV Incarcat ing. chimice t 0.14 15 4 0.001 Complex III t 0.14
37 IV Alimentat M.A. 3.5 ha 2.5 50 4 0.2
39 IV-VII Transport apa T/km 1.2x5
40 IV-VII Pregatit solutie Mii l 1.2 1 4 1.2 Dithane M45 kg 6
41 IV-VII Tratament fito (3ori) ha 7.5 Topsin kg 3
42 VI-VII Recoltat varza t 20 0.21 3 95.2 Decis Mega l 0.6

EW 50.5
43 VI-VII Sortat varza t 20 0.5 2 40
44 VI-VII Incarcat varza t 22 7 3 3.2
45 VI-VII Transport varza T/km 22x5
46 VI-VII Descarcat varza t 22 11 2 2
Cultura premergătoare: Varza
FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII: Salata
34
mecanizat
Nr. Luna Lucrări tehnologice în Vol.Tarif Chelt. Vol. Norma Grupa de Necesarul Chelt. cu Felul UM Consum Pret Total lei
crt. ordine cronologică cu lucrării de complexitate de ZO forţa de materialului normat lei/UM
UM lucrării lei/UM muncă muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 X Discuit ha 2.5
3 X Incarcat gun.grajd MIG t 60 15 4 4 Gunoi grajd t 60
4 X Transport gun.grajd t/km 60x5
5 X Admini. gunoi grajd ha 2.5
9 X Alimentat M.A. 3.5 ha 2.5 50 4 0.2
12 X Grapat aratura ha 2.5
14 III Preparat solutie Mii l 0.9 1 2 0.9 balan l 14
35
19 III Incarcat cub nut. t 1.5 15 4 0.1 Cub nut mii 360
20 III Transport cub nut. T/km 1.5x5
22 III Alimentat MPR-6 ha 2.5 50 4 0.2
24 III-V Irigat (3 ori) ha 7.5 7.5 2.5 4 12
25 III Completat goluri Mii/fir 90 1 3 90 Cub nut mii 90
26 IV Transport apa erb t/km 0.6x5
27 IV Preparat solutie Mii l 0.6 1 2 0.6 kerb kg 6
29 IV-V Prasit manula (2ori) ha 5 0.15 2 66.6
30 IV Incarcat ing. chimice t 0.4 15 4 0.03 Azotat amon t 0.4
33 IV Alimentat M.A. 3.5 ha 2.5 50 4 0.2
35 IV-V Transport apa T/km 2.4x5
36 IV-V Pregatit solutie Mii l 2.4 1 4 2.4
37 IV-V Tratament fito (2ori) ha 5
38 V Recoltat salata t 60
39 V Sortat salata t 60 0.5 2 120
36
40 V Incarcat salata t 65 7 3 9.3
41 V Transport salata T/km 65x5
42 V Descarcat salata t 65 11 2 5.9
37
Bibliografie
1. CIOFU, RUXANDRA, STAN, NISTOR, POPESCU, VICTOR – Tratat de legumicultură Editura

Ceres
2. ALEXANDRU S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN – Cultura legumelor Editura Ceres
38
39

Proiect Legumicultura

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Legumicultura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect la legumicultură

EXPLOATAREA UNEI FERME DE PRODUCERE A

Aşezarea geografică – lat/long. 47.1° N 24.5° E

Oraşul Bistriţa, municipiu - reşedinţă a judeţului Bistriţa-Năsăud este aşezat în depresiunea

Depresiunea Bistriţa aparţine Dealurilor Bistriţei, o subdiviziune a Podişului Transilvaniei şi au ca

Resurse primare şi secundare

Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, însă vulnerabilă şi limitată, un element

Municipiul Bistriţa, reşedinţa administrativă a judeţului Bistriţa-Năsăud, este şi principalul centru

Printr-o acţiune permanentă şi sistematică, factorii naturali au contribuit la formarea următoarelor

- sol brun argiloiluvial pseudogleizat

- sol brun luvic pseudogleizat moderat

Factori degenerativi ai solului

Datorită aşezării sale la interferenţa unor structuri geomorfologice diferite, cu o largă

Această situaţie presupune reevaluarea tuturor proiectelor de limitare a efectelor negative

- suprafaţa arabilă – 3080 ha

- vii si pepiniere viticole - 5 ha

- livezi si pepiniere pomicole - 1508 ha

- echilibrarea ponderii culturilor cerealiere;

- creşterea ponderii culturilor tehnice şi legumelor în câmp şi în spaţii protejate ;

- creşterea suprafeţelor de plante furajere, îndeosebi a leguminoaselor perene.

Culturile principale sunt Telina petiol, Pastarnac, Ceapa sem.direct, Varza .

I Telina petiol Ceapa sem.direct Pastarnac Varza

II Pastarnac Pastarnac Varza Telina petiol

III Ceapa sem.direct Varza Telina petiol Ceapa sem.direct

IV Varza Telina petiol Ceapa sem.direct Pastarnac

Luna III IV V VI VII VIII IX X

Cultura Suprafata (ha) Productie Medie (kg/ha) Productie Totala (kg/ha)

Telina de petiol 2.5 4 000 10 000

Ceapa sem.direct 2.5 35 000 87 500

Pastarnac 2.5 20 000 50 000

Varza 2.5 60 000 150 000

Spanac 2.5 12 000 30 000

Salata p 2.5 12 000 30 000

Spanac 2.5 15 000 37 500

Salata t 2.5 15 000 37 500

Norma de fertilizare (la ha)

Fertilizarea de bază La pregătirea patului de În cursul vegetaţiei Observaţii

II. Ceapa 250 150 150 175

III. Pastarnac 300 200

IV Varza 40 400 200 250 150

Total necesar de 110 1150 200 580 390 785 0 425 0 0 0

3 Ceapa 2.5 Dual 500 Ec ppi l 4 8

Nr. crt. Cultura Suprafaţa ha Seminţe Răsaduri

Kg/ha Total kg Necesar mii Necesar mii Felul

1 Telina petiol 2.5 40+4 80+8 Cuburi (7x7)

5 Pastarnac 2.5 45+5 90+10 Cuburi (5x5)

7 Varza 2.5 22+2 44+4 Cuburi (5x5)

8 Salata t 2.5 150+15 300+30 Cuburi (5x5)

Nr. Cultur S III IV V VI VII VIII IX Norma Necesar

3. Aratura de baza PP-4-40 3 8 8

5 Grapa cu discuri NT-2.8 3 8 8

6 Masina de modelat solul 3 8 8

Cultura/luna III IV V VI VII VIII IX X XI

Telina petiol 52,67 110,54 225,1 236,9 13,72 8,64

Spanac 2,156 289,3 288,95

Ceapa sem.direct 26,04 8,2 144,1 145,4 1,74

Salata 182,22 16,3 142,28 1,64

Pastarnac 26,4 14,3 14,3 1 192,1 192,1 0,12

Spanac 1,93 273,1 305,6 1,8

Varza 74,74 231,82 188,3 188,3 8,3 7,11

Salata 154,36 158,35

Cultura III IV V VI VII VIII IX X

Telina petiol 20000 40000