PROIECTAREA UNUI AMESTEC PENTRU

SUPRAFEȚE GAZONATE

Student: Ancuța-Elena CUCU

Facultatea: Horticultură
Specializarea: Peisagistică
Grupa: 496
Anul: III
-2018-
 Cuprins:

1. Introducere
2. Caracterizrea cadrului natural
3. Tehnologia de producere a gazonului
4. Aplicație practică
5. Concluzii
6. Bibliografie
1. Introducere

GAZONUL
Este o suprafață de teren acoperită de vegetație ierboasă formată, în special din ierburi
graminee și folosită în scopuri decorative, sportive sau sanitare.

După destinație, compoziție și modul de întreținere se disting următoarele tipuri de gazon:

-gazonul de parter (de culoare verde închis și des);

-gazonul de peluză de grădină (cu specii rezistente la călcat);

-gazonul de pajiște;

-gazonul decorativ (cu flori rare, diseminate natural sau cultivate);

-gazonul pentru terenurile sportive;

-gazonul de taluz.

Peluzele din parcuri ocupă de regulă, suprafețe întinse și se prezintă sub formă de pajiști
tunse de 2-3 ori pe an, sunt alcătuite din specii de graminee cu frunzele înguste, care înfrățesc
abundent alcătuind un covor dens.

Peluzele din grădini se deosebesc de cele precedente prin îngrijirea mai atentă (tunderea la
intervale mai mici, semănarea mai deasă, etc).

Speciile indicate pentru gazon:

Ierburile graminee folosite pentru gazon se pot clasifica, convențional după înălțime mare,
înfrățire slabă, frunze mari, aspre, grosiere, cu sistem radicular puternic. (Ex. Dactylis
glomerata, Bromus inermis, etc).

Gramineele cu port mijlociu (de etaj mijlociu) formează tufe mari, deoarece după cosit se
intensifică formarea lăstarilor scurți (”frați”). Ex. Festuca pratensis, Alopecurus pratensis,
Lolium perene, etc.

Gramineele cu port pitic ( de etaj inferior) au o înălțime redusă, după cosit sau pășunat
lăstăresc puternic, îndesindu-se foarte mult, majoritatea rădăcinilor fiind superficiale. Ex. Poa
pratensis, Festuca rubra, Agrostis tenuis, agrostis stolonifera etc.

Frecvent folosite sunt următoarele specii: Agrostis tenuis (păiuș), Agrostis stolonifera (iarba
câmpului), Festuca rubra (păiuș roșu), Festuca pratensis, Lolium perene (zâzanie, raigras
englezesc), Poa pratensis (firuța), Poa annua, Poa nemoralis (iarbă deasă).
 2. Caracterizarea cadrului natural

BACĂU

Bacău, supranumit și „orașul lui Bacovia” este municipiul de reședință al județului cu același
nume, Moldova, România. Este situat pe râul Bistrița, pe care în oraș există două centrale
hidroelectrice (Bacău I si Bacău II) ce acoperă o parte a consumului local de energie
electrică. Suprafața municipiului este de 43 km², iar populația este de 144.307 de locuitori (2011).
Orașul este traversat de drumurile europene E85 și E574 ce fac legătura cu Bucureștiul, cu nordul
țării și cu Transilvania. Pe cale feroviară legăturile naționale și internaționale se realizează prin
rețeaua CFR. Bacăul dispune de un aeroport internațional ce asigură curse regulate către diferite
destinații naționale și europene.

Bacău (România)

Localizarea în România

Coordonate: Coordonate: 46°35′0″N 26°55′0″E46°35′0″N 26°55′0″E

Teritoriu
Municipiul Bacău, reședința județului cu același nume, se află în Nord-Estul țării, în partea
central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluența Siret-Bistrița.
Geografic, se află la intersecția meridianului de 26° 55' longitudine estică cu paralela de 46° 35'
latitudine nordică.
Din punct de vedere administrativ se învecinează cu localitatile Hemeiuș și Săucești în Nord, cu
localitatea Letea Veche în est, la sud cu localitatile Luizi-Călugăra si NicolaeBalcescu iar in vest
cu localitatile Măgura și Mărgineni. Între aceste limite orașul ocupă o suprafață de 4186,23 ha.

Orașe de lângă Bacău

Patru trepte de altitudine, între 150 m și 250 m marchează relieful Bacăului, el aflându-se în cea
mai mare parte a localității, pe a doua terasă 160-165 m. Se detașează terasa de luncă joasă, dar
se înalță în șesul comun al Bistriței cu Siretul. Albia majoră al Bistriței este predominată în raza
așezării, prin depozitele de prundișuri, constituind un adevărat rezervor pentru acumularea apelor
freatice.
Bacăul prezintă un avantaj și prin poziționarea sa în imediata apropiere cu linia de dislocație
subcarpatică. Bacăul se află pe terase plane sau ușor înclinate cu o expoziție estică și sud-estică,
în talazuri stabilizate, având un drenaj bun și o pânză freatică bogată. Luncile și terasele din
apropiere sunt larg folosite pentru cultura de pomi fructiferi, viță de vie și cereale. Dacă în trecut
modelarea reliefului se făcea de către cataclisme, după anii 50, omul a fost cel care ridicând
baraje și diguri, între anii 1958-1966, l-a influențat, acționând astfel și asupra climei.
Poziția și cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapidă a așezării de pe Bistrița, încă din Evul
Mediu Bacăul devenind un important nod de intersecție a principalelor artere comerciale din
partea central vestică a Moldovei. Drumul Siretului sau Drumul Moldovenesc, care unea orașele
baltice cu zona dunăreano-pontică, se intersecta cu Drumul Păcurii, ce începea la Moinești, cu
Drumul Sării, dinspre Târgu Ocna, cu Drumul Brașovului (drumul de jos), cu Drumurile
Transilvaniei ce traversau Carpații Orientali prin pasurile Ghimeș, Bicaz, Tulgheș, și cu drumul
plutelor, pe Bistrița. Toate arterele din NV și SV se îndreptau spre
bazinele Bârladului și Prutului prin nordul Colinelor Tutovei.
GEOGRAFIE
Teritoriu

Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret și Bistrița, și de afluenții acestora:
Bahna, Izvoarele, Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bârnat și Negel - pentru
Bistrița. Datorită influenței antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet
modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistrița au fost
create lacurile de acumulare Lilieci, Șerbănești cu rol complex: asigurarea energiei electrice,
combaterea inundațiilor, alimentarea cu apă potabilă și industrială, practicarea sporturilor
nautice.

Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud,
cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriței, și o îngustare spre sud, „poarta Siretului",
suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei și culmile subcarpatice Pietricica-Barboiu.
Toate lacurile de acumulare din Bacău sunt considerate arii naturale protejate avifaunistice si
sunt in custodia Centrului Regional de Ecologie Bacău prin situl Natura 2000.
Siretul

Bistrita
Clima
Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și
călduroase, datorat acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei,
radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei
topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul
accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea
artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului
biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă fiind disconfortul urban.

Palatul administrativ iarna

Temperatura medie anuală este de 12 °C, oscilând între -4 °C, în luna ianuarie, și 20,6 °C, în
luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită lacurilor
de acumulare, încălzirii globale și poluării atmosferei. Temperatura maximă absolută cu o
valoare de 40,3 °C (24 iulie 2007) a fost depășită în vara anului 2012, când mercurul
termometrului a urcat până la 41,9 °C în ziua de 7 august.
Cantitatea medie anuală de precipitații este de 541 mm/m²/an, existând diferențe între sezonul
cald (82,8 mm-luna iunie) și cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile
iulie-august.
Cel mai rece an a fost 1942, cu doar 7 °C, iar cel mai ploios 1897 cu 962,5 l/m². O secetă
necruțătoare s-a abătut în anul 1954, când și zăpezile au însumat doar 294,5 l/m².
Ceața e prezentă 82 de zile maxim și minim 29 de zile.
Evoluția elementelor climatice măsurate la Stația meteorologică Bacău

Luna Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.

Temperatura - - - -
5,04° 10,18° 13,92° 15,83° 15,95° 10,37° 5,60° 0,85°
minimă (°C) 4,13° 4,58° 0,30° 1,45°

Temperatura
2,38° 2,50° 9,68° 15,73° 22,35° 25,82° 28,77° 28,45° 21,84° 16,43° 8,30° 3,86°
maximă (°C)
Sursa: ANM
Vremea în județul Bacău
Flora și fauna
Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. Într-o zonă în
care pădurile dețineau 70-80% din suprafață s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să
fie de 25,7%, formațiunile dominante fiind cele de stepă și luncile râurilor și pădurile de foioase
din jurul orașului folosite în scop recreativ.
Clasificare:

 faună acvatică, condiționată de biotopurile specifice Bistriței, Siretului și apelor stătătoare;

 fauna de luncǎ (animale care își caută hrana în apă sau la marginea apei);
 fauna de terase și versanți, alcătuită din specii de rozătoare mici, animale și păsări specifice
pădurilor de foioase.
Fauna zonei periurbane prezintă o însemnată valoare cinegetică; unele animale sunt vânate
pentru blană, altele, pentru carne.
Condițiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune și brune
argiloiluviale, cu un conținut de humus de 1-5‰, ce asigură o fertilitate medie bună pentru
terenurile agricole. Între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe, lăcoviștile și solurie
aluviale în diferite stadii de evoluție.
3.Tehnologia de producer a gazonului

1. Stabilirea locului unde trebuie amplasat. O problema legata de amplasare este cea
privitoare la grosimea stratului de sol.O grosime de 30 cm de substrat va avea un aspect
mult mai atractiv decat unul cu doar 15 cm.

2. Distrugerea vegetatiei. Distrugerea trebuie facuta in totalitate,cel mai bun mijloc fiind
erbicidarea totala (Gramoxone 5-7 l/ha).

3. Curatirea terenului (pietre,cioate, balast, etc.)

4. Nivelarea. Un gazon trebuie sa fie neted de aceea nivelarea este absolut necesara.

5. Executarea lucrarilor de drenaj (dupa caz).

Cele mai mari probleme in acest sens le ridica gazonul tip sport si apoi cel de agrement.

Apa nu trebuie sa stagneze pe un gazon nici macar o perioada scurta de timp. Din acest
motiv se va evita stagnarea apei prin diverse metode:

- executarea de canale deschise la un gazon de agrement este putin utilizata si asta numai in cazul
in care exista un emisar unde acestea se pot evacua ( eventual un lac care oricum ar face parte
din amenajarea peisagera). Acestea se vor proiecta de persoane specializate in lucrari
hidrotehnice si vor avea adancimea ce va varia intre 0,8m si 1,25m functie de permeabilitatea
solului.

- executarea de canale inchise – drenuri.

- puturi absorbante sau colectoare, drenaj cartita.

- pe cale biologica, colmatarea

6. Fertilizarea de baza si aplicarea amendamentelor. Mranita 20-80 t/ha, aplicarea

ingrasamintelor cu azot, fosfor si potasiu.Daca pH-ul solului este puternic acid se aplica 5-6 t/ha
amendamente calcaroase foarte fin macinate, iar in cazul solurilor saraturate se aplica 8-10 t/ha
fosfogips.

7. Pregatirea terenului. Trebuie facuta in cele mai bune conditii si la momentul

optim,existand o gama larga de utilaje : plug,cizel, freze, grape cu discuri motocultoare cu
organe de lucru tip dalta.

8. Pregatirea patului germinativ. Se poate realiza cu : sapa rotativa in agregat cu tavalugul,

vibrocultor in agregat cu grapa rotativa, nivelatoare si diferite tiputi de tavalugi.
 9. Semanatul. Trebuie folosite seminte certificate cu puritate si germinatie buna.Cantitatea
maxima de semanat pentru instalarea gazonului trebui sa fie 10-12 g/m2.O problema este epoca
de semanat,aceasta trebuind sa fie atunci cand se intrunesc cele mai bune conditii,conditii care in
Romania se inregistreaza primavara devreme si apoi la sfarsitul verii-inceputul toamnei cand
regimul de precipitatii,de multe ori deficitar,trebuie completat cu irigari corespunzatoare.

10.Irigarea. Este o lucrare indispensabila pentru o buna reusita a gazonului.

Irigarea gazonului.

Sursa foto: Pinterest

Întreținerea gazonului

Pentru o gardina reusita, pe langa flori, arbusti, elemnte decorative trebuie sa se tina cont si
de portiunile de gazon. De aceea trebuie sa se dea o importanta destul de mare acestui element
fara de care gradina nu ar avea contur. In momentul alegerii gazonului trebuie sa se tina cont de
anumiti factori,precum ideea de amenajare a gradinii respective si conditiile de mediu.

Terenurile destinate unei peluze cu gazon trebuie sa aiba in componenta pamant cu

cantitate mare de humus.Inainte de cumparare (seminte sau rulouri) trebuie sa se facă o mica
analiza a solului, sa se constate cam care este cantitatea de precipitatii care cade in zona
respectiva si cate ore pe zi este soare direct. In functie de aceste elemente veti putea alege cat
mai bine tipul de gazon pentru zona in care locuiti.

Exista mai multe tipuri de gazon, cum ar fi : gazon pentru zone insorite si secetoase, gazon
pentru umbra, gazon putin inalt etc. Inainte de semanarea semintelor de gazon sau la amplasarea
rulourilor trebuiesc facute cateva lucrari de pregatire.

Este necesar ca buruienile sa fie indepartate, sa se niveleze si aereze solul, iar in unele
cazuri este nevoie si de administrarea de ingrasaminte pentru reglarea nivelului de substante
nutritive. Terenul pregatit trebuie lasa doua saptamani pana la insamnatare, timp in care se uda in
permanenta.

Dupa aceste lucrari, semintele se vor distribui in mod uniform apoi zona respectiva se uda;
pana cand iarba ajunge la o inaltime suficienta, nivelul umiditatii trebuie supravegheat. Va trebui
sa fiti atenti la cantitatea de apa administrata, caci daca va fi in exces acest lucru favorizeaza
aparitia buruienilor. Cantitatea de apa se administreaza astfel incat ea sa patrunda pana la
radacina ierbii ; daca apa va fi putina atunci radacinile se vor ridica la suprafata si gazonul va
deveni sensibil la seceta. Este de preferat ca udarea sa se faca dimineata, astfel incat sa se evite
un soc termic, precum si aparitia mucegaiului.

Firele de iarba vor rasari cam dupa sapte zile dupa insamantare, dar veti putea beneficia de
un gazon adevarat abia dupa cinci- sase luni. Dupa crestere, gazonul trebuie intretinut ceea ce
presupune irigarea, tunderea si fetilizarea.

Fertilizarea presupune ca o data pe luna, gazonul sa fie tratat cu un ingrasamant complex

sau cu azotat de amoniu.
Cea mai importanta operatiune in intretinerea gazonului este tunderea. Pentru astfel de operatii
exista o multitudine de aparate si masinarii : cu motoare multifunctionale si accesorii diverse,
putand colecta iarba dupa taiere sau sa fie imprestiata, maruntita, pentru suprafete mari sau mici.
Cand va apucati de tundere gazonului nu trebuie sa uitati sa indepartati orice obiect care v-ar
putea crea probleme (de exemplu jucarii uitate de copii). Este reocomandat ca tunderea sa nu se
faca cand iarba este uda.

La conditiile de la noi din tara, tunderea gazonului se face de aproximativ o data pe

saptamana, de primavara si pana toamna. Daca ierbii nu i se aplica tunderile in timp util, aceasta
va creste in inaltime, se va ingalbeni si va capata un aspect inestetic. Irigarea acestor zone nu
trebuie omisa. Pentru zonele care sunt mai umbrite, gradul de evaporare este mai mica si nu
necesita o udare regulata ; pentru zonele expuse la soare este recomandata irigarea atunci cand
soarele nu dogoreste (dimineata sau seara).

Pentru cei care nu au rabdare pana la cresterea ierbii, exista si o varianta mai comoda si
anume gazonul rulouri. Se respecta cam aceleasi operatiuni ca la cel constituit din seminte cu
specificarea ca inainte de a se monta covoarele de gazon, pamantul pe care se aseaza trebuie
amestecat cu nisip.
 4. Aplicație practică
Sa se alcatuiasca un amestec de graminee si leguminoase perene pentru un teren cu
urmatoarele caracteristici:

-Suprafata – 0,4 ha

-Grad de umbrire - 0,1 ha cu grad de umbrire slabă

-Umiditate in exces - 0,2 ha

-Irigare – irigare prin aspersiune

-Tunsul – frecvență mare

-pH sol – 7,0

-Destinatie – peluză ornamentală,trafic scăzut

Specia N p% P% G% Su Ic Q1 Q2 Q3 Qt

g/m2 kg

Festuca 18 45 97 75 73 3 11,09 16,63 18,29 7,316

rubra
tricopylla
Festuca 15 45 95 75 72 3 9,37 14,05 15,45 6,18
rubra
commutata
Agrostius 6 10 90 80 72 1 0,83 1,03 1,13 4,52
tenuis
Total - 100 - - - - - - 34,87 18,016
 5.Concluzii

Putem concluziona, așadar, că importanța estetică și funcțională a gazonului este foarte mare,
încât el nu trebuie să lipsească din nicio amenajare peisageră, indiferent de stilul abordat, sau
de dimensiunile spațiului care urmează a fi amenajat, deoarece el dă intotdeauna un plus de
eleganță, unitate, sau „verde” compoziției.

Infiintarea unui gazon reprezinta o necesitate indiferent de marimea suprafetei disponibile,

prezenta sa confera viata spatiului,creand o atmosfera placuta si un design deosebit.

Desi de cele mai multe ori joaca un rol secundar in amenajarea gradinii, un gazon frumos,
bine intretinut poate fi in sine un element de admirat. Un peisaj cu o suprafata verde si plata atat
de mare este foarte relaxanta.

Numai si prin aspect, covorul verde al peluzei evoca si sugereaza destinderea. El este, in
acelasi timp, util pentru plantatiile de arbusti si florale, punandu-le pe acestea din urma in
valoare, prin contrast, si ii confera astfel decorului unitatea indispensabila.
6.Bibliografie
https://issuu.com/cosmina6/docs/118676544-peisagistica
http://www.iseoverde.ro/category/gazon/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bacău