1

Arboricultură I
LUCRAREA nr. 1
GENERALITĂŢI PRIVIND MORFOLOGIA
PLANTELOR LEMNOASE ORNAMENTALE

Studiul plantelor lemnoase ornamentale impune ca, în primul rând, să cunoaştem morfologia
lor. Aceasta ne dă posibilitatea să determinăm speciile (varietăţile sau cultivarurile) şi să stabilim
cerinţele lor faţă de condiţiile de mediu, posibilităţile de producere a materialului săditor, aplicarea
lucrărilor de dirijare a creşterii şi dezvoltării în scopul obţinerii de forme artistice şi, în special,
modul de folosire a lor în compoziţii ornamentale.
Morfologia plantelor se referă la descrierea părţilor din care plantele sunt alcătuite, prin
comparaţie, utilizând ca sisteme de referinţă scheme care s-au adoptat de-a lungul timpului.
La ora actuală folosirea nomenclaturii botanice din domeniul Arboriculturii urmează în special
reguli şi recomandări ale Codului Internaţional de Nomenclatură Botanică.
Organele plantelor lemnoase provin din diferenţierea ţesuturilor, ca urmare a modificărilor
calitative ireversibile prin care trec celulele.
În cele ce urmează, şi pe parcursul altor lucrări viitoare, vor fi prezentate câteva noţiuni privind
morfologia plantelor lemnoase ornamentale, care pot fi folosite la descrierea şi deter-minarea lor.
Plantele lemnoase se caracterizează în primul rând printr-o înfăţişare generală, ca rezultat al
evoluţiei, interacţiunii permanente dintre organism şi mediu.
La exterior, această înfăţişare rezultă din forma globală a tulpinii, care îşi desfăşoară părţile
componente, deasupra solului ocupat de atmosferă, iar în pământ de cea a rădăcinii.
În funcţie de înfăţişarea lor generală, distingem următoarele categorii de plante lemnoase:
Arborii sunt plante cu tulpina pronunţat lemnificată, având un trunchi şi o coroană formată
din ramuri de diferite vârste, forme şi mărimi.
Din punct de vedere al înălţimii (taliei), arborii se clasifică astfel:
 arbori de mărimea I-a, cu talia de peste 25 m (de exemplu Abies alba, Picea abies, Fagus sylvatica,
Juglans regia, Quercus robur, Gleditsia triacanthos ş.a.;
 arbori de mărimea a II-a, cu talia de 15÷25 m (de exemplu Celtis australis, Betula pendula, Alnus
glutinosa, Carpinus betulus, ş.a.;
 arbori de mărimea a III-a, cu talia de 7÷15 m (de exemplu Morus alba, Cercis siliquastrum, ş.a.).
Arbustoizii sunt plante lemnoase la care în condiţii favorabile se formează trunchiul, iar în
con-diţii de viaţă mai dificile, ramurile derivă din apropierea coletului. Pot ajunge la înălţimea de
5÷7 m (de exemplu Cornus mas, Euonymus europea, Ptelea trifoliata, Sambucus nigra, ş.a).
Arbuştii sunt plante cu tulpina lemnificată, având poziţie erectă în spaţiu, fără trunchi,
deoarece ramificaţiile care formează coroana pornesc de la colet.
După înălţime, arbuştii se grupează în:
 arbuşti mari, de 3÷5 m (de exemplu: Cornus sanguinea, Staphylea pinnata, Cotinus
coggygria, Syringa vulgaris, ş.a.;
 arbuşti mijlocii, de 1÷3 m (de exemplu: Euonymus verrucosus, Paliurus spina-
christi, Tamarix ramossisima, ş.a.;
 arbuşti mici, de 0,5÷1 m (de exemplu: Euonymus nanus, Ceanothus americanus,
Salix rosmarinifolia, ş.a.;
 arbuşti pitici, sub 0,5 m (de exemplu: Salix retusa, Salix reticulata, Bruckenthalia
spiculifolia, Acanthus caroli-alexandri, ş.a.).
 2
Lianele sunt plante cu tulpina slab ramificată, ramificate de la colet, cu ţesuturi mecanice care
nu le pot menţine în poziţie verticală. În schimb dispun de alte mijloace cum ar fi:
 rădăcini adventive - de exemplu la Hedera helix, Campsis radicans, ş.a.;
 cârcei sau tulpini volubile - exemplu: Polygonum aubertii, Wisteria sinensis, Lonicera
japonica, Clematis sp. ş.a.)
Acestea le dau posibilitatea să se sprijine şi să se ridice pe suporturi rigide, cum ar fi stâncile,
zidurile, tulpinile arborilor, coloanele, pergolele, treiajele etc., pornind de la câţiva metri până la cca.
25 m lungime.
Subarbuştii sunt plante cu tulpina lemnificată parţial, mai mult în apropierea coletului, iar
partea superioară rămâne erbacee. Această parte, de cele mai multe ori degeră peste iarnă şi se
regenerează din mugurii protejaţi de stratul de zăpadă, ca urmare sunt impuse tăieri masive în
primăvară (de exemplu la Perovskia atriplicifolia, Vinca minor, ş.a.).

Fig. 1. Categoriile de plante lemnoase

A - Arbori de mărimea I-a, B - Arbori de mărimea a II-a, C - Arbori de mărimea a III-a, D - Arbustoizi,
E1- Arbuşti mari, E2 - Arbuşti mijlocii, E3 - Arbuşti mici, E4 - Arbuşti pitici, F – Liane; H – Subarbuşti.
(prelucrare după Şuster, N., 1971)

Întocmit: Şef lucr. Dr. SANDU Tatiana