Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

PROIECT LA ECOSISTEME AGRICOLE

Facultatea de Agricultura

Studenti: Florea Viky

Materie: Ecosisteme Agricole
Masterat : Anul 1

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Cuprins

Capitolul I- Caracterizarea Agrobiotopului

1.1. Caracterizarea solului în județul Calarasi

1.2. Condițiile climatice
1.3. Climadiagramă
1.4. Determinarea rezervei de apă din sol

Capitolul II- Caracterizarea agrocenozei

Capitolul III-Calcularea producției de biomasa totală

Concluzie

Bibliografie

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Capitolul I
Caracterizarea Agrobiotopului

1.1. Caracterizarea solului în județul Calarasi

Județul Buzău se află, prin pozitivă sa geografica, in cadrul ariei de contact dintre domeniul
pedogeografic central-european si cel est-european, situație reflectata in distribuția zonala a solurilor.
În general, repartizarea solurilor, factorul primordial li constituie treptele de relief.
Solurile treptei montane se compun din podzoluri humico-feriiluviale si soluri brune argilo-
humice,iar in locurile acoperite cu pajiști apar solurile brune si brun acide de pajiște. Pe pantele
accentuate se dezvolta solurile brune acide ,pe când in locurile puțin inclinate care permit menținerea
umezelii si chiar dezvoltarea de sfagnete, apar podzoluri de destrucție cu mult humus brut.La
altitudini mai mici(corespunzător pădurilor de fag si fag cu rășinoase)intervine ca factor important si
roca. Pe faciesul gresiei de Tarcău se dezvolta solurile brune si brun acide mezobazice bogate in
material scheletic cu un grad de podzolire argiloiluviala redus.Faciesul de Kliwa,mult mai variat
petrografic, permite dezvoltarea unei game mai largi de soluri podzolice.In luncile râurilor
principale(Buzau,BascaMare,BascaRozilei,Siriu) se dezvolta soluri aluviale.
Solurile treptei subcarpatice se caracterizează printr-o varietate mai mare de tipuri si
subtipuri.Solurilor zonale ,impuse de altitudine si climat (brune si brune podzolite),li se interpun
soluri intrazonale legate de roca(rendzine si pseudorendzine),de panta si de umezeala mai
accentuata,de microformele de relief(soluri de lunca);sunt prezente si pătrunderi ale solurilor de
câmpie(in podișul Râmnicului,pe pantele sudice ale Subcarpaților).

1.2. Condițiile climatice

Clima este temperat continentală cu regim omogen, ca urmare a uniformităţii reliefului de câmpie,
caracterizat prin veri foarte calde şi ierni relativ reci. În extremitatea sudică a judeţului se individualizează
topoclimatul specific al Luncii Dunării, cu veri mai calde şi ierni mai blânde decât în restul câmpiei. În
anul 2016, temperatura medie anuală a fost de 12,70 C, maxima anuală de 37,70 C (în data de 1 august
2016), iar minima anuală de -19,10 C (în data de 25 ianuarie 2016). Temperatura maximă absolută
înregistrată până în prezent pe teritoriul judeţului a fost de 440 C la Valea Argovei (10 august 1957), iar
minima absolută a fost înregistrată la Călăraşi, pe 9 ianuarie 1938 (-30,00 C).

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

1.3. Climadiagramă

IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOI DEC
T.m.l 7 9 10 12 17 22 27 31 21 17 11 8
pp. 42 16 17 13 11 22 38 8 5 7 6 21
mm

Reprezentarea grafică a climadiagramei pentru

județul Calarasi
45
40
35
30 Temp
PP mm
25
20
15
10
5
0
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

1.4. Determinarea rezervei de apă din sol

rez 10 000∗0,7∗1,4∗27
max apa sol=¿ =2646 ¿
100
rez max util=¿100∗0,7∗1,4∗( 28−13 )=1470 ¿
rez minutil=¿ 100∗0,7∗1,4∗(27−13 )=1372¿

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Capitolul II

Caracterizarea agrocenozei

ORZOAICĂ DE PRIMĂVARĂ
Orzoaica de primăvară preferă solurile argiloase fără deteriorări structurale, echilibrat în
elemente nutritive și cu o bună capacitate de reținere a apei în timpul primăverii. În cazul
solurilor mai ușoare, trebuie avut în vedere rezerva de nutriției și regimul de precipitații . Cu
toate acestea, orzoaica de primăvară este foarte eficientă din punct de vedere al consumului de
apă și poate realiza producții corespunzătoare chiar și în zonele mai secetoase. Trebuie urmărite
mai ales metodele de cultivare cu conservarea apei și soirile adaptate. Neavând cerințe față de
lungimea zilei dezvoltarea culturii de orzoaică nu este influențată de acest factor. Datorită
perioadei scurte de vegetație și cerințelor modeste față de suma gradelor(1200°C) până la
maturizare, poate fi luată în considerare pentru cultivare la altitudini mai mari în zone agricole
mai puțin favorabile . Orzoaica de primăvară oferă cele mai bune productivități în soluri bune, cu
reacție neutră. Aciditatea, deficitul de calcar al solului, precum și cultivarea în condiții de
umiditate reduc productivitatea.
La cultivarea orzoaicei de primăvară se face distincție între orzoaica furajeră și cea de
malț. Cerințele față de elemente nutritive sunt diferite, drept urmare si fertilizare culturii de
orzoaicăse diferențiază în funcție de destinația culturii. În timp ce boabele întregi și concentrația
mare de proteine sunt importante pentru orzoaica furajeră, pentru cea utilizată la producerea berii
se caută cea mai redusă concentrație de proteine și o capacitate de germinare foarte bună pentru
obțininerea malțului. În funcție de intensitatea fertilizării,trebuie luată în considerare capacitatea
de adaptare a soiului . Măsurile adecvate pentru protejarea plantelor sunt esențiale pentru
obținerea unei productivități ridicate.

RAPITA
Rapita (Brassica napus), apartine familiei Cruciferae, genul Brassica. Aceasta ocupa un
loc important intre plantele cultivate, fiind o sursa bogata in uleiuri vegetale, folosite in industria
alimentara, in industria biodiesel si are o importanta valoare furajera. Cultura de rapita prezinta si
o serie de particularitati: este o buna planta premergatoare pentru culturi succesive sau pentru
cerealele de toamna, reactioneaza pozitiv la aplicarea ingrasamintelor, valorifica terenurile in
panta impiedicand eroziunea solului, se poate cultiva mecanizat, de asemenea, este o buna planta
melifera.
Radacina este pivotanta, poate patrunde in sol pana la 70-100 cm adancime. Tulpina este
ramificata, poate ajunge la o inaltime de 1,2-2 m, ramificarea fiind influentata de densitatea
culturii. Frunzele bazale sunt penat-sectate, prezinta petioli, iar cele mijlocii si din varf sunt
lanceolate, sesile. Inflorescenta este reprezentata de un racem. Polenizarea este entomofila (cu

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

ajutorul insectelor). Fructul este reprezentat de o silicva, iar o planta poate forma pana la 800 de
silicve. Semintele sunt mici, rotunde, avand suprafata neregulata.

VIROZE

Piticirea galbena a orzului (Barley yellow dwarf virus)

Plantele atacate prezinta o culoare mai inchisa, iar apoi se ingalbenesc. Viroza ataca
plantele si in faza de plantula producand o piticire severa insotita de lipsa inspicarii. Daca
plantele sunt afectate in faza de infratire, acestea infratesc mai putin, iar varfurile si nervurile
frunzelor sunt ingalbenite. Plantele atacate formeaza spice, dar cu un numar mare de spiculete
sterile. Virusul este transmis de catre afide.
Masuri de prevenire si combatere
 distrugerea buruienilor din cultura;
 efectuarea lucrarilor solului specifice;
 semanatul in epoca optima;
 efectuarea tratamentelor cu insecticide pentru combaterea vectorilor;
 cultivarea soiurilor rezistente.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Mozaicul dungat al orzului (Barley stripe mosaic virus)

Din semintele de orz infectate rezulta plantule care prezinta o ingalbenire slaba. Virusul
evolueaza, frunzele prezinta benzi de culoare galbuie sau cenusie in alternanta cu zone sanatoase.
Astfel, planta capata un aspect mozaicat. In faza de inspicare, petele de pe frunze se brunifica, iar
tesuturile atacate mor. Plantele atacate formeaza spice mici si sterile. Acest virus se transmite
prin samanta infectata.
Masuri de prevenire si combatere:
 distrugerea buruienilor (din familia Poaceae) din cultura de orz;
 efectuarea lucrarilor agrotehnice specifice;
 cultivarea soiurilor rezistente;
 folosirea de samanta certificata, provenita dintr-o sursa sigura;

MICOZE

Fainarea (Erysiphe graminis)

Boala isi face aparitia primavara. Pe frunzele bazale si pe tulpini apar pete albe, pasloase.
Petele devin prafoase, iar pe acestea apar formatiuni circulare ce reprezinta fructificatiile
ciupercii. Atacul se poate extinde rapid si poate ataca chiar si spicele. Tesuturile atacate se
ingalbenesc si se usuca. Frunzele de orz se usuca prematur, spicele nu se dezvolta normal, iar
planta produce boabe sistave. Ciuperca ierneaza pe resturile vegetale de la suprafata solului.
Vremea umeda din toamna poate determina aparitia unor infectii de toamna. Aparitia bolii este
favorizata de fertilizarea excesiva cu azot, monocultura sau densitate mare la semanat.
Masuri de prevenire si combatere
 ingroparea resturilor vegetale prin aratura;
 distrugerea buruienilor;
 fertilizarea echilibrata;
 cultivarea soiurilor rezistente
 aplicarea a 1-2 tratamente in fenofaza de impaiat sau inspicat cu fungicide specifice.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Sfasierea frunzelor de orz (Pyrenophora graminea)

Primele simptome pot fi observate incepand din luna aprilie. Pe limbul frunzelor apar
benzi clorotice, paralele cu nervura principala. Treptat, petele devin brune, iar tesuturile atacate
se usuca si se acopera cu un puf cenusiu. Pe acest puf apar formatiuni circulare brun-negricioase
ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Tesuturile uscate se rup incepand de la varf catre baza, iar
frunzele capata un aspect sfasiat. Plantele atacate sunt slab dezvoltate, spicele se deformeaza si
formeaza boabe subtiri, tari si brunificate. Boala se transmite prin semintele de orz infectate si
prin resturile vegetale de la suprafata solului.
Masuri de prevenire si combatere:
 se va respecta densitatea optima;
 distrugerea buruienilor;
 rotatie corecta a culturilor;
 fertilizare echilibrata;
 folosirea de samanta certificata, provenita din surse sigure;
 efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
Patarea reticulara a frunzelor (Pyrenophora teres)
Simptomele caracteriste ale acestei boli se manifesta pe frunze. Pe acestea apar pete mici,
de culoare galbena. Boala evolueaza, iar petele se maresc. Pe suprafata petelor, apar striuri
brune. Acestea se dezvolta iar petele devin brune si se acopera cu un puf catifelat. In urma
atacului, frunzele se ingalbenesc si se usuca. In conditii favorabile, boala ataca si spicele.
Acestea formeaza seminte sistave, de culoare galbena-bruna, ce vor transmite infectia in
urmatorul an. De asemenea, boala poate sa ramana pe resturile vegetale de la suprafata solului si
sa produca infectii in anii urmatori.
Masuri de prevenire si combatere:
 se va respecta densitatea optima;
 distrugerea buruienilor;
 rotatie corecta a culturilor;

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

 fertilizare echilibrata;
 folosirea de samanta certificata, provenita din surse sigure;
 efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Rugina bruna (Puccinia hordei)

Pe partea superioara a frunzelor apar formatiuni circulare (pustule) de culoare portocalie.
Boala evolueaza, iar pe partea inferioara a frunzelor apar pustule mici si negricioase, dispuse
dezordonat sau in cercuri concentrice. In urma atacului, capacitate de fotositeza este redusa, iar
productia scade.
Masuri de prevenire si combatere:
 cultivarea soiurilor rezistente;
 semanat in epoca optima;
 fertilizare echilibrata;
 efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

PRINCIPALII DAUNATORI AI ORZULUI

Carabuseii cerealelor (Anisoplia sp.)

Dezvolta o generatie la doi ani si ierneaza ca larva. Adultii acestor specii se hranesc cu
ovarele florilor si boabele aflate in faza de lapte sau parga. In urma atacului, boabele sunt
distruse partial sau total. Larvele nu sunt daunatoare.
Masuri de prevenire si combatere:
 efectuarea araturii dupa recoltarea culturii;
 rotatie corecta a culturilor, care sa includa o specie prasitoare;
 efectuarea tratamentelor atunci cand pe un metru patrat se gasesc mai mult de cinci
adulti.

Paduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum)

Are 15-20 de generatii pe an si ierneaza ca ou pe orz sau pe speciile spontane. Adultii si
larvele colonizeaza frunzele si tulpinile, unde sug seva din tesuturi. Frunzele atacate prezinta
pete de culoare rosie, se rasucesc, iar apoi se usuca. Atacurile puternice din toamna determina
uscarea plantelor, iar in perioada formarii boabelor determina scaderea productiei.
Masuri de prevenire si combatere:
 se recomanda semanatul in epoca optima;
 distrugerea buruienilor;
 aplicarea tratamentelor atunci cand pe o planta se gasesc mai mult de 10 indivizi.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Gandacul ghebos (Zabrus tenebrioides)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva in sol. Isi reia activitatea imediat dupa
topirea zapezii. Adultii se hranesc cu florile si boabele aflate in diferite faze de coacere. Larvele
se hranesc numai cu partile aeriene ale plantelor, niciodata cu radacini. Acestea ataca frunzele, le
trag in interiorul galeriilor din sol si le sfasie. Plantele atacate sunt distruse in intregime, atacul
manifestandu-se in vetre.
Masuri de prevenire si combatere:
 efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Gandacul balos (Lema melanopa)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzisul ierburilor de pe marginea
drumului, liziere, paduri, etc. Adultii apar de obicei in a doua decada a lunii aprilie, depun ponta
pe partea superioara a frunzelor de orz, aproape de baza, paralel cu nervura principala. Adultii
rod frunzele, perforand ambele epiderme si parenchimul, iar larvele consuma epiderma
superioara si parenchimul, lasand intacta epiderma inferioara. In caz de atac puternic, intregul
foliaj capata aspectul unor membrane transparente. Atacul se manifesta in vetre, care se disting
de la distanta asemeni unor pete albe in lanul respectiv.
Masuri de prevenire si combatere:
 efectuarea tratamentelor daca pe un metru patrat se gasesc 10 adulti sau 250 de larve.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

PRINCIPALELE BOLI ALE CULTURII DE RAPITA

Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum)

Plantele bolnave se ingalbenesc si se ofilesc. In partea inferioara se observa pete de
culoare deschisa, de culoare alba sau galben-deschis. Cu timpul petele se maresc, se brunifica si
se acopera cu o pasla alba ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Ciuperca ierneaza in sol sub
forma de scleroti. In primavara, un sclerot poate produce una sau mai multe apotecii. Apoteciile
au forma de cupa, palnie sau disc. Culoarea lor este variata, de la crem la brun.
Masuri de prevenire si combatere:
 evitarea cultivarii rapitei pe terenuri joase si umede;
 tratamentul semintelor inainte de semanat;
 rotatia culturilor;
 aratura la adancime optima (20-25 cm)
 efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Mana cruciferelor (Peronospora brassicae)

Apare frecvent la plantele tinere. Se caracterizeaza prin aparitia unor pete galbene pe
frunze, care mai tarziu se brunifica. Pe fata inferioara petele sunt acoperite de un puf alb-cenusiu,
ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Conidioforii sunt dicotomic ramificati, iar conidiile sunt
elipsoidale si incolore.
Masuri de prevenire si combatere:
 distrugerea plantelor atacate;
 agrotehnica corecta;
 semanat timpuriu;

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

 rotatia culturilor;
 combaterea buruienilor;
 tratamentul semintelor inainte de semanat;
 efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Fainarea (Erysiphe cruciferarum)

Boala se manifesta prin aparitia unui invelis fin, albicios, paslos, pe suprafata frunzelor.
Mai tarziu, in invelisul paslos, se dezvolta puncte brun-negricioase, ce reprezinta fructificatiile
ciupercii. Conidiile sunt cilindrice, incolore, unicelulare. Cleistotecile sunt globuloase, brun-
negricioase, prevazute cu numerosi apendici filamentosi.
Masuri de prevenire si combatere:
 evitarea cultivarii rapitei pe terenuri joase si umede;
 rotatia culturilor;
 aratura la adancimea optima (20-25 cm);
 tratamentul semintelor inainte de semanat;
 efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
Hernia radacinilor (Plasmodiophora brassicae)
Pe radacini se produc ingrosari si umflaturi pe toata lungimea lor. Cu timpul, radacinile
atacate se brunifica, se inmoaie si putrezesc. Boala apare in toate stadiile de vegetatie. Plantele
atacate timpuriu raman mici, frunzele se coloreaza si se inrosesc. La plantele mature, boala
determina colorarea frunzelor in albastru-verzui.
Masuri de prevenire si combatere:
 utilizarea de hibrizi rezistenti;
 rotatia culturilor;
 evitarea cultivarii rapitei pe terenuri joase si umede;
 mentinerea unui pH neutru al solului.

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Alternarioza (Alternaria brassicae)

Pe silicve se dezvolta pete mici, punctiforme sau liniare, negricioase. Petele se extind si
acopera portiuni mari. Silicvele puternic atacate nu se mai dezvolta si se deschid usor, lasand sa
se scuture semintele. La suprafata petelor se dezvolta o pulbere brun-negricioasa, formata din
conidioforii si conidiile ciupercii.
Masuri de prevenire si combatere:
 evitarea cultivarii rapitei pe terenuri joase si umede;
 rotatia culturilor;
 aratura la adancimea optima (20-25 cm);
 efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Determinarea producției de biomasă totală(t/ha)

∑ pp + Ru
Prapita = =0.45 kg/m2  4500 kg/ha
CT

Raport boabe: 1:1,6 (40%:60%).

∑ pp+ Ru 191+88,2
Porz = = =0,69 5980 KG/Ha
CT 400

Raport boabe: 1:1 (50%:50%)= boabe 2490 + 3490 kg/ha

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Capitolul III

Calcularea producției de biomasa totală

Consumul energetic pentru cultura de orz boabe

Nr Lucrarea aplicată Materiale utilizate Cantitate /ha Coef. Consum

crt. energetic energetic/ha

1 Discuit Motorina 8L 11,75 94

2 Arat 22cm Motorina 25L 11,75 286,25

3 Discuit Motorina 8l 11,75 94

4 Fertilizat Motorina 3L 11,75 35,25
N-P 60-60 25,8 – 5,64 1548 – 338,4

5 Combinator Motorina 8l 11,75 94

6 Semanat Motorina+samanta 3L+17kg/ha 11,75 + 35,25 – 77,52

4,56
7 Erbicidat toamna Motorina+Bizon 3L+1.2L/ha 11,75 + 30 35,25 – 75

9 Erbicidare Motorina+PALLAS 3L+0.8L/ha 11,75 + 30 35,25 – 24

primavara

10 Fungicid Motorina + Falcon pro 3L+ 0,8l/ha 11,75 + 30 35,25 – 64

11 Recoltare Combina 11,1 tone 35 488,5

12 Transport Tractor+remorca 11,1 tone 20 222
recoltare
13 Manopera 30 ore 0,07 2,1

14 Total 3881,87kwh/h
consum

Energie consumată EC=3881.87 Kwh/ha

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Consumul energetic pentru cultura de rapita

Nr Lucrarea Materiale utilizate Cantitate /ha Coef. Consum

crt. aplicată energetic energetic/ha

1 Discuit Motorina 8L 11,75 94

2 Arat 22cm Motorina 25L 11,75 286,25

3 Discuit Motorina 8l 11,75 94

4 Fertilizat Motorina 3L 11,75 35,25
18(N)-46(P) 36-92 25,8 – 5,64 928,8 – 518,88

5 Combinator Motorina 8l 11,75 94

6 Semanat Motorina+samanta 3L+200 11,75 + 4,56 35,25 – 912

7 Fertilizat Motorina+N-P-K 3L+30-30-30 11,75 + 30 35,25 +900-900-900

8 Tratament Motorina+ CARAMBA 4L+ 0,8l/ha 11,75 + 30 47 + 24

fungicid
9 Erbicidat Motorna+Galera Super 4L+0,3l/ha 11,75 + 30 35,25 – 4,5
Select

10 Recoltare Combina 6,98 tone 35 244,3

Transport Tractor+remorca 6,98 20 139,6
recoltare
11 Manopera 25 0,07 1,75

12 Total 5325,22kwh/h
consum

2023
 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Concluzii
După realizarea acestui proiect am identificat următoarele:
-tipul de sol si clima;
- rezerva de apă a solului;
-bilanțul energetic pentru culturile: orz de primavera si rapita
-capacitatea de biomasă totală și stabilirea producției principale și secundare
În concluzie, având in vedere factorii enumerați mai sus putem cunoaște factorii care au
influențat producția în mod real.

Bibliografie

1. https://calarasi.insse.ro/wp-content/uploads/2018/04/
Geografia_judetului_Calarasi.pdf
2. https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-plante-tehnice-rapita/
3. https://www.google.com/search?
q=fungicide+grau&oq=fungicide+grau&aqs=chrome..69i57j46i433i512j0i131i433i5
12l2j0i3i10j0i512j69i60l2.2710j0j4&sourceid=chrome&ie=UTF-8
4. https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-cereale-orz/
5. https://www.gardenfarm.ro/boli-daunatori-orz/
6. https://www.agrimedia.ro/articole/daunatori-ai-culturilor-de-cereale3374719
7.

2023