UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE
SPECIALIZAREA MONTANOLOGIE

PREZENTARE
PROIECT DE DIPLOMĂ

CERCETĂRI PRIVIND CAPACITATEA DE

PRODUCȚIE A DOUĂ SOIURI DE LUCERNĂ LA
S.C.D.A. CARACAL

Îndrumător ştiinţific:
Șef lucrări dr. Călin SĂLCEANU

Absolvent:
ANDREI IONEL
Lucerna a apărut sub formă spontană în Anatolia, sudul Caucazului și Asia de Sud-
Vest.

În Europa, cultura de lucernă a fost înființată de arabi în Spania, iar în Italia lucerna a
ajuns în anii 150 î.e.n.

Se estimează că pe glob, lucerna se cultivă pe o suprafață de peste 32 milioane ha.

Ȋn România, lucerna este principala sursă de proteină utilizată în hrana animalelor, în

special sub formă de masă verde şi fân. Cultivată pe o suprafaţă de circa 420.000 de ha.

Lucerna beneficiază de condiţii favorabile de cultură pe teritoriul României, existând

în prezent o tendinţă de creştere a suprafeţelor, ca urmare a unei uşoare creşteri a
efectivelor de animale și a proporției furajului de lucernă în rația acestora, a apariţiei
unor solicitări de export a lucernei în țările arabe, sub formă de fân sau peleți.

În țara noastră, cele mai mari producții se obțin în sud-estul țării în Câmpia Dunării în
zona cernoziomurilor cu un grad ridicat de fertilitate, unde o mare parte a suprafeței
cultivate cu lucernă este irigată.
Producții la fel de mari se obțin în unele județe din Transilvania, cu suprafețe relativ
mici de lucernă (Alba, Mureș).
Pe lângă rolul principal de asigurare a necesarului de furaje pentru cel puțin 60% din
efectivul de bovine și 40% din efectivul de ovine, cultura de lucernă are o serie
de funcții importante în dezvoltarea rurală și a mediului înconjurător. Astfel, cultura
de lucernă, are un rol însemnat în menținerea conținutului de humus din sol iar
asolamentele cu sole înierbate contribuie la menținerea microfaunei din sol și la
întreruperea ciclurilor biologice pentru boli și dăunători.
Pe lângă rolul principal de asigurare a necesarului de furaje pentru cel puțin 60% din
efectivul de bovine și 40% din efectivul de ovine, cultura de lucernă are o serie
de funcții importante în dezvoltarea rurală și a mediului înconjurător. Astfel, cultura
de lucernă, are un rol însemnat în menținerea conținutului de humus din sol iar
asolamentele cu sole înierbate contribuie la menținerea microfaunei din sol și la
întreruperea ciclurilor biologice pentru boli și dăunători.
Balanța estimativă de azot fixat biologic în agroecosistemele culturi de leguminoase
din România este de: 30 kg/ha pe an pentru pajiștile permanente; 80 kg/ha pe
an pentru pajiștile temporare și de 160 kg/ha pe an pentru leguminoasele perene
(Marușca T. și colab., 2010).
Prin îmbogățirea materiei organice în compuși azotați, ca urmare a fixării biologice a
azotului, cultura de lucernă stabilește direct interacțiuni pozitive cu speciile
vecine,
interacțiuni ce se manifestă în special în condiții ecologice dificile, limitând efectele negative
ale competiției interspecifice.
Furajul obținut de pe suprafețele cu lucernă este superior din punct de vedere al
calității, caracterizându-se printr-un conținut ridicat de proteină, săruri minerale și vitamine,
procent de celuloză mai scăzut, ceea ce îi mărește gradul de consumabilitate și digestibilitate,
indiferent dacă se prezintă sub formă de masă verde sau fân. Sunt numeroase cercetările care
demonstrează compoziția chimică superioară a furajului de lucernă. (Bărbulescu, C., 1976).
Pe baza compoziției chimice se pot aprecia diferențele calitative între lucerna recoltată în
diferite faze de creștere, conservată prin diferite metode, astfel, conținutul în proteină al
substanței uscate din fân este în medie cu 2-3 %, mai redus decât cel redus al masei verde,
făina de grâu având un conținut de proteină intermediar între cel al masei verzi și cel
al fânului.
Calitatea furajului, este dată pe de o parte, de compoziția chimică a acestuia și de
palabilitatea acestuia.
Stabilitatea unui soi este dată, în primul rând, de rezistența la factorii de stres biotici și
abiotici, rezistența la boli fiind unul dintre factorii determinanți pentru obținerea unor
producții mari de furaje, de bună calitate, tolerante la secetă, salinitate, aciditate, dar și
rezistente la iernare cu o bună perenitate și cu o capacitate mare de producție.
Aceste diferențe se explică prin pierderile de frunze la recoltare și la uscare, frunzele
conținând de două ori mai multă proteină decât tulpinile.
Avându-se în vedere suprafața de lucernă de cca 460 mii ha, prețul de cost la care se
poate obține furajul de pe suprafețele de lucernă și eficiența ridicată a transformării acesteia în
produse animale, rezultă că rolul suprafețelor în economia mondială va crește simțitor.
Printr-o valorificare corectă a suprafețelor de lucernă se poate asigura o cantitate mult
mai mare de substanțe nutritive decât orice altă cultură.
Valoarea nutritivă a lucernei este influențată de o serie de factori:
faza de creștere;
condițiile de sol și climă;
tehnologia culturii;
însușirile de soi.
 Compozitia chimica a lucernei in diferite faze de
dezvoltare

Masă verde P.B. Celuloză Cenușă

Recoltat la 21,71 24,96 9,85
îmbobocit
Recoltat la 21,45 28,64 9,42
începutul înfloritului

19,21 30,37 9,36

Recoltat la înflorit
deplin
Fân

Recoltat la 20,07 28,07 9,55

îmbobocit
Recoltat la 18,47 31,03 9,47
începutul înfloritului

15,92 34,46 8,38

Recoltat la înflorit
deplin

Lucerna prezintă mai multe avantaje de cultivare și anume:

toleranță foarte mare la temperaturile scăzute de peste iarnă (-25 0C);
toleranță bună la secetă, cu răspuns favorabil irigării;
este mare fixatoare de azot atmosferic,
are un grad foarte mare de regenerare, obținându-se între 4-6 coase /an;
este parte componentă la înființarea pajiștilor, alături de graminee; este o
bună plantă entomofilă
 Lucrările solului constau în operaţii care destramă agregatele de sol, le afânează,
mărunţesc bulgării, nivelează terenul, ş.a., în scopul creării de condiţii bune pentru creşterea
rădăcinilor. După arătură, de obicei se fac 1-2 discuiri, pentru pregătirea patului germinativ, în
funcţie de gradul de mărunţire a solului.
Pentru plante cu seminţe mici, așa cum sunt semințele de lucernă, al doilea discuit se
înlocuieşte cu o lucrare cu combinatorul, înainte de semănat. Se recomandă ca semănatul să
urmeze imediat, chiar după utilajul care face ultima lucrare de pregătire a patului
germinativ,
pentru a pune sămânţa într-un pat germinativ în care să beneficieze de umiditate şi
oxigen.
Dacă terenul are bolovani, se tăvălugeşte, pentru a fixa bulgării în pământ apoi
se
discuie, pentru a-i mărunţi dar, de obicei, tăvălugii se folosesc în cadrul
combinatorului, pentru mărunţirea bulgărilor de sol. Se recomandă tăvălugirea după semănat,
pentru punerea în contact intim a seminţelor mici cu solul.
Semănatul este unul din momentele esențiale ale tehnologiei de cultură a lucernei.
O bună dezvoltare a plantelor în anul întâi de vegetație conduce la obținerea de
producții ridicate pe parcursul întregului ciclu de cultură, în timp ce un semănat defectuos se
reflectă negativ până la sfârșitul exploatării lucernii.
Cel mai important aspect îl reprezintă alegerea momentului optim al
semănatului,
acesta fiind dependent de temperatura solului, cunoscând faptul că sămânța de lucernă
începe să germineaze la temperaturi de peste 1 0C, optimul de germinație fiind la 28-30 0C.
Cu cât temperatura este mai aproape de nivelul optim cu atât răsărirea este mai
uniformă.
Lucerna fiind considerată o cultură de primăvară, cel mai indicat este a se
semăna primăvara cât mai devreme, îndată ce se poate intra în câmp
Calendaristic această temperatură se realizează în prima jumătate a lunii martie,
în sudul țării și în a doua parte a lunii martie în restul zonelor de cultură a lucernei.
Norma de sămânță este de 18-20 kg/ha, ceea ce asigură 600-800 plante/m 2, după cum
reiese din determinările efectuate în câmpul experimental de la S.C.D.A. Caracal.
Adancimea de semanat de 2-3 cm, unde s-a asigurat un răsărit rapid și în continuare o
bună dezvoltare a plantelor.
În cadrul tehnologiei de cultură a lucernei din cadrul experimentului s-au aplicat
următoarele tratamente fitosanitare:
-tratamente cu insecticide: 3 tratamente cu Decis 0,15l/ha + îngrășământ foliar
Aminofed 20 g/10 l apă la coasele I, II , III.
 -un tratament cu insecticidul Mospilan 5 g/10 l apă + îngrășământ foliar Aminofed 20
g/10 l apă
- udări a câte 550 m3/ha la coasele I si III
Tratamentele cu Decis și Mospilan s-au efectuat împotriva următoarelor insecte
din cultura de lucernă: Gărgărițelor frunzelor (Hypera variabilis), Buburuza lucernei
( Subcoccinella 24-punctata).
Gărgărița frunzelor de lucernă (Hypera variabilis), iernează în sol, ca adult, dar și ca
ou și larva, având o singură generație anuală.

Buburuza lucernei ( Subcoccinella 24-punctata), prezintă două generații pe an, prima

generație se dezvoltă în lunile mai-iunie, iar a doua în lunile iulie-august.
Plantă de lucernă atacată de buburuza lucernei.
Îngrășământul foliar Aminofed, care s-a administrat în doză de 20g/10 l apă, este un
stimulant de creștere, sub formă de gel, cu conținut scăzut de azot.
Aminofed este un foarte bun activator al proceselor biochimice din țesuturile plantelor
având o influență directă asupra funcțiilor vitale ale celulelor, reglându-le activitatea.

Determinarea conținutului de clorofilă la soiul de lucernă Ileana

Determinarea conținutului de clorofilă la soiul de lucernă Catinca

Aparatul portabil CCM-200 plus oferă citirea rapidă a clorofilei din frunzele intacte
ale lăstarilor de lucernă. Instrumentul este deosebit de util pentru
îmbunătățirea și managementul îngrășămintelor, pentru gestionarea azotului ce
urmează a se aplica culturii respective din care au fost prelevate citirile.
Pe parcursul perioadei de vegetatie s-au facut observatii si determinari. S-au recoltat 4
coase, productiile de masa verde si substanta uscata fiind prezentate in tabelele
următoare.
Astfel, în cursul anului 2022 s-au făcut determinări la datele de 17 aprilie, 15 iunie și
13 iulie.
La toate aceste 3 date au fost efectuate determinări privind:

Numărul de internodii;
Lungimea lăstarilor;
Producția a 10 lăstari fără frunze;
Producția a 10 lăstari cu frunze;
Producția de substanță uscată;
Producția de masă verde.
 Influenţa soiului asupra nr. de internodii la cultura de lucernă într-o experiență
desfășurată la SCDA Caracal la data de 17 aprilie 2022

Varianta Diferenţa Semnificaţia

Nr. de %
internodii
V7-2908 37.06667 96.02763 -1.53333
Influenţa soiului asupra producției a 10 lăstari cu frunze la cultura de lucernă într-o
experiență desfășurată la SCDA Caracal la data de 13 iulie 2022

Varianta 10 Producţia Diferenţa Semnificaţia

Prod.
cu relativă, %
lastari
frunze
V4-2905 99.33333 98.02632 -2