Graul

Graul este cea mai importantaplanta cultivata, cu mare pondere alimentara .Continutul ridicat al boabelor in hidrati de carbonsi proteine si raportul dintre aceste substante sunt corespunzatoare cerintelor organismului uman. Planta de grau are o plasticitate ecologica mare fiind cultivata in zone cu climate si soluri diferite . Boabele de grau sunt utilizate pentru producerea fainei destinata fabricarii painii , pastelor fainoase precum si ca materie prima pentru alte produse industriale foarte diferite (amidon,gluten,alcool etilic,bioethanol utilizat drept carburant). Tulpinile (paiele) ramase sunt utilizate pentru fabricarea celulozei ,asternut pentru animale, nutret grosier ,ingrasamant organic. Taratele (reziduri de la industria de morarit)sunt un furaj concentrat deosebit ,bogat in proteine,lipide si saruri minerale. Cultura de grau ,sub aspect agronomic,ofera avantajul ca este integral mecanizata.Graul este o foarte buna premergatoare pentru majoritatea culturilor ,deci poate fi semanata orice cultura agricola dupa grau.

SOIURULE CULTIVATE Sortimentul de soiuri de grau comun din lista oficiala cuprinde numai forme care apartin va 747d317h rietatii erythrospermun ,predominand soiurile romanesti.Aceste soiuri se caracterizeaza printr-un potential de productie de 9-10 tone/ha,rezistenta la cadere ,ger, iernare,seceta si boli,valoare nutritiva si tehnologicaa boabelor,stabilitate a recoltelor. Pentru graul comun de primavara sunt recomandate soiurile de creatie romaneasca SPERANTA si RUBIN Pentru graul durum exista in cultura soiuri de primavara ARTENA, NEFER ,SALSA , Pentru greul de toamna se folosesc soiurile :CONDUR , PANDUR ,GRADUR.

ZONAREA SOIURILOR DE GRAU DE TOAMNA IN ROMANIA Sudul tarii ,irigat : Flamura85,Lovrin34,Dropia,Rapid,Boema,Dor,Faur,Glosa,Gruia,Serina,Romulus, Renesansa,Kraljevica. Sudul tarii ,neirigat :

Flamura85,Lovrin85,Fundulea4,Rapid,Lovrin41,Dropia,Boema,Romulus,Siminic30, Crina. Perioada de vegetatie a graului de toamna dureaza, in conditiile din tara noastra ,circa 9 luni 270290 zile . Plantele de grau trec prin anumite faze fenologicecare se recunosc prin schimbarile in aspectul exterior al plantei si care sunt insotite de modificari interne in biologia plantei. Fazele fenologice : -germinarea(rasarirea) -inradacinarea -infratirea -formarea(alungirea)paiulu -inspicare-inflorire-fecundare -formarea si coacerea(maturarea)boabelor Aceste faze se inpart in doua etape: etapa vegetativa si etapa generativa ETAPA VEGETATIVA : Vegetatia plantelor de grau in toamna cuprinde germinarea semintelor,cresterea si dezvoltarea vegetativa pana la venirea frigului Germinarea :samanta trebuie sa indeplineasca doua conditii esentiale :samanta sa fie capabila de a germina si sa fie cit mai noua ,nu mai veche de 3-4 ani ;si in sol sa fie intrunite conditiile optime de umiditate ,caldura si oxigen. Inradacinarea si formarea primelor frunze : Imediat dupa rasarire ,planta formeaza prima frunza si incepe asimilatia clorofiliana pe baza energiei pe care si-o asigura prin activitatea proprie,transformand energia luminoasa in energie chimica. Radacinile embrionare sunt foarte activa si absorb apa si substanta nutritiva din sol. Deasupra solului apar a doua ,apoi a treia frunza.Odata cu a doua frunza ,incep sa se formeze primele radacini adventive. Infratirea : Curand dupa rasarire si dupa formarea celei de-a treia frunze, cresterea plantei de grau aparent stagneaza si aceasta se pregateste pentru o noua faza de vegetatie. Are loc un proces care se numeste preinfratirea :al doilea internod ,care poarta mugurele terminal ,se alungeste in interiorul coleoptilului si se opreste din ascansiune la circa 2 centimetrii de deasupra solului, apare o ingrosare -viitorul nod de infratire Tulpina principala provine din conul vegetetiv al embrionului

Calirea : In paralel cu inradacinarea si infratirea ,plantele de grau trec printr-un proces lent de adaptare la temperaturi scazute ,denumit proces da calire Acest proces poate sa dureze peste 46 de zile si consta in concentrarea treptata a sucului celular prin acumularea de glucide in toate partile plantei,dar indeosebi la nivelul nodului de infratire. ETAPA GENERATIVA : Aceasta etapa incepe cu formarea sau alungirea paiului Faza de alungire a paiului ,se considera atunci cand paiul are inaltimea de 5 cm. In aceasta perioada ,sistemul radicular al graului se dezvolta puternic pana la inflorire,prin cresterea radacinilor advantive. Inspicatul. Infloritul : Incheierea fazei de alungire a paiului este marcata prin aparitia spicului din teaca ultimei frunze.Dupa cateva zile are loc infloritul,marcat prin deschiderea florilor(paleelor) si aparitia la exterior a staminelor.Polenizarea este autogama. Formarea bobului : Incepe imediat dupa fecundare.In primele 3 saptamani ,bobul creste mai ales in lungime,apoi domina cresterea in grosime ZONAREA CULTURII DE GRAU In Romania ,pe circa 20%din suprafata arabila a tarii se intrunesc conditii foarte favorabile pentru grau iar pe 70% conditii favorabile. Zona foarte favorabila :Se situeaza in primul rand ,in Campia de Vest si se caracterizeaza prin prezenta solurilor de tip cernoziom si a solului brun-roscat. Conditiile climatice sunt foarte favorabile ,iar secetele la semanat si in faza se formare a boabelor sunt putin frecvente.Precipitatiile de toamna si primavara sunt suficiente pentru a acoperii nevoile plantelor de grau. Zona favorabila : Se extinde in vecinatatea zonei foarte favorabile.In vestul tarii , aceasta zona este asemanatoare din punct de vedere climatic ,cu zona foarte favorabila.Solurile sunt sunt diferite si mai putin fertile In sud clima este relativ favorabila dar spre estul zonei , se manifesta mai frecvent, insuficienta apei, atat toamna cat si primavara. In Dobrogea, conditiile de umiditate atmosferica sunt mai favorabilein vecinatatea litoralului. Gama de soluri din zona cuprinde cernoziomuri , soluri brunroscate, brun-roscat luvice, brune-luvice, podzoluri argilo-iluviare, brancioguri, soluri erodate.

ROTATIA :

Graul este pretentios fata de planta premergatoare deoarece trebuie semanat toamna, destul de devreme, astfel incat pana la venirea frigului sa rasara, sa infrateasca si sa se caleasca pentru a rezista peste iarna. Graul de toamna prefera premergatoare cu recoltare timpurie , care lasa solul structurat, bogat in substante nutritive, permit lucrarea devreme a solului. Plantele foarte bune premergatoare pentru grau : -mazarea,fasolea,borceagul,rapita de toamna,inul pentru ulei,inul pentru fibra,cartoful timpuriu de vara,trifoiul,canepa pentru fibra,mustar,naut,bob,sfecla pentru samanta,porumbul pentru masa verde,tutunul,macul,coriandrul,anasonul,chimenul. Plante bune premergatoare : -soia,sfecla pentru zahar,sfecla pentru furaj,cartoful de toamna,floarea-soarelui,porumbul pentru boabe si pentru siloz,canepa pentru samanta. Toate aceste culturi trebuie recoltate pana la 10-15 septembrie, pentru a ramane un interval de cel putin 2-3 saptamani pana la semanatul graului. Nu se recomanda sa fie amplasat grau dupa culturi care lasa solul sarac in apa si elemente nutritive,cum ar fi :sorgul,iarba de Sudan,meiul Este contraindicat semanatul graului dupa orz, din cauza bolilor si daunatorilor comuni , nici dupa lucerna sau pajisti semanate, culturi care lastaresc puternic dupa desfiintare si care lasa solul uscat. Monocultura de grau este acceptata de regula numai 2 ani,si numai la culturile destinate consumului. Cultivarea repetata a graului dupa grau are o serie de efecte negetive :inburuienarea ternului cu buruieni specifice ;inmultirea bolilor si daunatorilor ;acumularea unei flore rizosferice cu efect daunator.

FERTILIZAREA : Graul este cunoscut ca o planta care reactioneaza foarte bine la aplicarea ingrasamintelor minerale si organice: 2,3-3,3kgN ;1,1-1,8kgP2O5 ;1,9-3,7K2O/100kg boabe + paiele aferente

Ingrasamintele minerale: Azotul este principalul element nutritiv care trebuie administrat pe solurile din Romania Azotul influenteaza dezvoltarea vegetativa a plantelor , formarea de plante viguroase, mai inalte,bine infratite, cu frunze late, de culoare verde-inchis, favorizeaza procesul de fotosinteza, formarea componentelor de productie, continutul in substante proteice.

100kg boabe boabe+paie 5000kg boabe boabe+paie 8000kg boabe boabe+paie

1,9 2,4

1,0 1,25

0,5 1,7

0,15 0,75

0,15 0,40

0,25 0.45

95 120

50 63

25 85

8 38

8 20

13 23

152 192

80 100

40 136

12 60

12 32

20 36

CANTITATILE de elemente nutritive absorbite din sol de plantele de grau(kg s.a./ha) N P2O5 K2O CaO MgO S

La ingrasarea cu azot a graului se pot distinge 4 perioade : -prima de toamna(inainte de semanat si la inceputul vegetatiei) -a doua perioada(la reluarea vegetatiei in primavara) -in faza de alungire a paiului, se recomanda administrarea unei fractiuni reduse de azot -o plicare tarzie in fazele de inspicat si pana la inflorit , urmareste cresterea continutului boabelor in azot si proteina.Prin aplicarile tarzii de azot sunt influentate , in primul rand, calitatile furajere ale boabelor si mai putin insusirile de panificatie.

PENTRU CALCULAREA DOZELOR DE AZOT se foloseste urmatoarea formula : DN=30xRs-Ns-Ngg+Npr DN =este doza de azot ,in kg/ha Rs =recolta scontata,in t/ha Ns =aportul solului in azot,care esteapreciat la 20 kg/ha pe solurile sarace si 60kg/ha pe slourile fertile Ngg =aportul in azot al gunoiului de grajd ,care este apreciat la 2kg N/t de gunoi de grajd administrat direct in grau ;1 kg N/t de gunoi aplicat plantei premergatoare si 0,5 kg N/t de gunoi aplicat la planta antepremergatoare

Npr =corectia in functie de planta premergatoare ;si anume, se scad 30 kg N/ha dupa leguminoase pentru boabe ;se scad 20 kgN/ha dupa borceag si trifoi ;se adauga 20-25 kg N/ha dupa premergatoare tarzii nefertilizate Pentru conditiile din Romania ,marimea optima a dozelor de azot este cuprinsa intre 50 si 60 kg/ha.

FOSFORUL :alaturi de azot, ingrasarea cu fosfor este obligatorie pe toate tipurile de sol din tara noastra. La stabilirea dozelor de fosfor se tine cont de continutul solului in fosfor mobil, ingrasarea cu gunoi de grajd ,productia scontata si consumul specific. PENTRU CALCULAREA DOZELOR DE FOSFOR se foloseste urmatoarea formula :

DP=15xRs-Pgg DP =doza de fosfor ,in kgP2O5/ha Rs =recolta scontata,in t/ha Pgg =aportul gunoiului de grajd in fosfor,apreciat la 1,2 kgP2O5/t de gunoi de grajd

POTASIUL :ingrasarea cu potasiu este necesara numai pe solurile insuficient aprovizionate cu potasiu (sub 15mg K2O accesibil/100g sol) Potasiul favorizeaza sinteza glucidelor, sporeste rezistenta la ger, cadere si boli. Insuficienta potasiului determina incetinirea cresterii ,scurtarea internodiilor, cloroza, necroza marginala a frunzelor

INGRASAMINTELE ORGANICE Cele obisnuit folosite :gunoiul de grajd semifermentat si mustul de gunoi sunt bine valorificate de cultura graului.Ele pot fi aplicate direct in cultura graului,sau,mai frecvent, la plantapremergatoare Administrarea ingrasamintelor organiceeste importanta indeosebi pe solurile argiloiluviale,precum si pe solurile erodate sau prea usoare

APLICAREA AMENDAMENTELOR CALCAROASE Este necesara pe solurile acide ,cu pH sub 5,8 si cu un grad de saturatie in baze sub 75%.

Se administreaza de regula ,4 t/ha carbonat de calciu(piatra de var,dolomit) LUCRARILE SOLULUI Graul cere un sol afanat pe circa 20 cm adancima, cu suprafata nu foarte maruntita, dar fara bulgari in sol,asezat,nivelat,fara resturi vegetale pentru a permite semanatul in bune conditii. Adancimea araturii trebuie stabilita in camp in functie de starea terenului ,astfel incat sa fie incorporate resturile vegetale si fara a scoate bulgari. Pregatirea patului germinativ se face chiar inainte de semanat,prin lucrari superficiale cu combinatorul(de preferat),sau cu grapa. Se recomanda ca aceasta ultima lucrare sa fie efectuata perpendicular pe directia de semanat. Trebuie sa se urmareascarealizarea unei suprafete nivelate, curate de buruieni, afanata pe adancimea de semanat, dar nu prea maruntita, si ceva mai tasata sub adancimea de samanat, pentru a asigura ascensiunea apei(spre semintele in curs de germinare). SAMANTA SI SAMANATUL Samanta de grau destinata semanatului trebuie sa apartina unui soi zonat,sa provina din culturi special destinate producerii de samanta samanta cesrtificata a primei si celei de-a doua inmultiri ,sa aiba puritatea minimum 98%,facultatea germinativa minimum 85% si MMB cat mai mare Tratarea semintelor inainte de semanat este obligatorie, atat impotriva agentilor patogeni transmisibili prin samanta malura comuna , fuzarioza ,taciunele zburator Pe terenurile unde este frecvent atacul de daunatori in toamna, indeosebi pe terenurile cu o incarcatura mare de paioase unde infestarea cu gandac ghebos sau viermi sarma ,este puternica, se recomanda tratarea semintelor cu preparate insecto-fungicide. Sunt controlate astfel bolile transmise prin samanta si daunatorii care ataca in toamna(gandacul ghebos, viermii sarma, mustele cerealelor).

EPOCA DE SEMANAT Se stabileste astfel incat, pana la venirea iernii sa ramana 40-50 zile in care plantele sa vegeteze normal, in care sa se acumuleze 450-500C temperaturi pozitive, astfel incat, la intrarea in iarna plantele de grau sa ajunga in stadiul de 2-3 frati si 4-5 frunze Daca se intarzie semanatul fata de perioada optima recomandata ,plantele rasar tarziu, nu infratesc, intra in iarna neinfratite si necalite Daca se deamana prea devreme, plantele de grau se dezvolta prea puternic, sunt expuse inca de la inceputul vegetatiei atacului de daunatori si boli.

DENSITATEA DE SEMANAT

Distantele de semanat la grau, pe plan mondial sunt cuprinse intre 10 si 18 cm, distanta intre randuri trebuie aleasa intre aceste limite,in functie de masinile de semanat aflate la dispozitie. In Romania graul este semanat, in mod obisnuit la 12,5 cm. LUCRARILE DE INGRIJIRE Graul este o cultura cu o tehnologie total macanizabila, deosebit de rentabila sub aspectul consumului de forta de munca. Felul lucrarilor de ingrijiresi numarul acestora depinde de foarte multi factori :calitatea patului germinativ,dezvoltarea plantelor in toamna si starea de vegetatie la desprimavarare,mersul vremii si al vegetatiei,infestarea cu buruieni, infestarea cu boli si daunatori. Lucrarile care sa fac sunt urmatoarele : -Tavalugitul semanaturilor -Controlul culturilor -Tavalugitul la desprimavarare -Grapatul culturilor -Combaterea buruienilor In cultura graului, combaterea chimica a buruienilor este o lucrare obligatorie. Buruienile dicotiledonate ridica cele mai multe probleme in conditiile din tara noastra; speciile frecvente sunt : -Sinapis arvensis -Raphanus raphanistrum -Capsella bursa pastoris -Cirsium arvense -Thlapsi arvense -Centaurea cyanus -Atriplex sp -Chenopodium album -Rubus caesius Pentru combaterea acestora, frecvent se recomanda sa se administreze preparate care contin acidul 2,4-D(SDMA 80PS, 0,6-0,8 l/ha).Administrarea se face primavara cand plantele de grau sunt in faza de infratit si pana la formarea primului internod, iar buruienile sunt in faza de cotiledoane sau rozeta. Temperatura trebuie sa fie mai mare de 10C, vremea linistita, fara vant,timpul calduros si luminos.Cu bune rezultate se pot folosi si preparate continand MCPA (Dicotex40 lichid, 1,5-2,5 l/ha). COMBATEREA DAUNATORILOR

Se realizeaza prin masuri preventive si curative.Pentru diminuarea atacului de gandac ghebos (Zabrus tenebrioidez Goeze), trebuie evitata amplasarea graului pe terenurile infestate si, de asemenea, se trateaza samanta inainte de semanat.In cazuri extreme, cand in toamna se constata un atac puternic de larve de gandac ghebos, se recomanda tratamente cu insacticide pe baza de clorpirifos(Dursban 480 EC 2,0 l /ha ; Basudin 600 EW 2 l/ha) ,la avertizare. Pragul economic de daunare (PED)este de 5% plante atacate. DAUNATORI : -plosnitele cerealelor -viermele rosu -gandacul balos -carabuseii cerealelor -mustele cerealelor -soarecii de casa COMBATEREA BOLILOR Se face in mod eficientprin combinarea metodelor preventive cu cele curative Boli frecvente in culturi: -fainare (Erysiphe graminis) -fuzarioza (Fusarium graminearum) -inegrirea bazei tulpinii si in ochi si ingenunchiarea tulpinii(Ophiobolus graminis, Cercosporella herpotrichoides) -septorioza (Septoria tritici si Septoria nodorum) Prevenirea caderii plantelor .Este o lucrare de ingrijire efectuata pe suprafete mari in culturile de grau din climate umede, precum si unde se aplica doze mari de ingrasaminte cu azot. IRIGAREA Eate o lucrare din tehnologia de cultivare a graului care prezinta interes pentru majoritatea zonelor de cultura a graului din Romania. Necesarul de apa al graului este de 3.500-4.500 pe intreaga perioada de vegetatie si este acoperit, de obicei in proportie de 70-75%, din rezerva de apa a solului la semanat si din precipitatiile cazute in timpul perioadei de vegetatie. -Udarile de toamna :acestea sunt cele mai eficiente -Udarile de primavara :acestea se aplica in functie de situatia concreta din primavara

RECOLTAREA Momentul optim de recoltare a graului este la maturitatea deplina. -Atunci cand boabele ajung la 14-15% umiditate ;in acest stadiu masinile de recoltat lucreaza fara pierderi si boabele se pot pastra in bune conditii, fara a fi necesare operatiuni speciale de uscare. De regula se incepe recoltatul mai devreme, cand boabele au 18% umiditate, datorita suprafetelor mari care trebuiesc recoltate. -Lucrarea de recoltat trebuie incheiata cand boabele au ajuns la circa 12-13% umiditate ; mai tarziu graul trece in faza de supracoacere si se amplifica pierderile prin scuturare. Perioada optima de recoltare a unui lan de grau este de aproximativ 5-8 zile. -Lanurile de grau sunt recoltate dintr-o singura trecere , cu ajutorul combinelor universale autopropulsate. Trebuie respectate recomandarile de a reface reglajele combinei de 2-3 ori pe zi. (in functie de evolutia vremii). -Pentru adunarea paielor se folosesc diferite utilaje(presa de balotat,masina pentru balotat cilindrica,masini pentru adunat si capitat). -In multe tari cultivatoare de grau, la combina sunt montate dispozitive speciale pentru tocarea paielor si inprastierea acestora pe latimea de lucru a combinei, concomitent cu recoltatul. -Arderea miristii este acceptata numai in cazuri extreme, cum ar fi un atac puternic de vierme rosu PRODUCTII Productia medie mondiala la grau a fost in ultimii ani in jur de 2.800 kg/ha(2001-2005) Productia medie in Romania in ultimele decenii a oscilat intre 1.760-3.500kg/ha, fiind supuse influentei variatiilor climatice destul de mari de la un an la altul.