,,ECOSISTEMUL PĂDURII

DE CONIFERE,,

Proiect realizat de elevele clasei 8 G 5:Onisim Ionela,Samson Delia,Suhaciov

Gabriela,Turea Anastasia,Preda Raluca,Fedorcea Mădălina
 TIPUL ECOSISTEMULUI
Un ecosistem este un ansamblu de
adaptări elaborat de organisme pentru a
putea supraviețui în mediul lor de viață.
Acesta este format din biocenoză (partea
vie) și biotop (partea nevie).
Ecosistemul nostru, pădurea de
conifere este un mezoecosistem (după
mărime), terestru (după caracterul
biotopului), natural (după origine).
Structura sa spațială este
verticală/etajeră.
DESCRIEREA BIOTOPULUI(COMPONENTA NEVIE)
Forma de relief:munte
Compoziția chimică a apei:compozitia chimica a unei ape
minerale conține: calciu (Ca2+),sodiu (Na+) si potasiu
(K+),hidrogencarbonatul sau bicarbonatul (HC03-), clorul (Cl-)
sulfatul ( SO42- ) si azotatul (NO3-).
Tipul de sol:În pădurile de conifere, numai plantele care pot
crește în soluri cu un pH acid, supraviețuiesc.Solurile sunt
puternic podzolite, acide şi slab fertile.

Temperatura:veri calde t° între 12° şi 20°C,ierni reci,t °

lunii celei mai reci coboară sub -40°C.

Umiditatea:suficiente precipitații de
aproximativ 500 mm pe an.

Viteza:7-72 km/h și direcția vântului:nordică și sudică.

Aspecte sezoniere ale elementelor climatice:supuse unui climat sezonier, cu patru

anotimpuri definite (primăvara, vara, toamna și iarna).
Verile din aceste regiuni sunt calde și umede, iar în zonele mediteraneene mai uscate.
Toamna/Primăvara:Frunzele lor sunt veșnic verzi și nu le pierd,rezistând la vânt.
Iarna:Ramurile lor sunt lăsate în jos, permițând zăpezii, care este în medie între
380-635 mm pe an, să cadă fără a provoca daune structurii arborilor.Frunzele lor sunt
transformate în ace sau solzi si sunt impregnate/îmbibate cu rășină, care impiedica
înghețarea celulelor.
 COMPORTAMENTUL DE INTEGRARE A ORGANISMELOR LA FACTORII ABIOTICI
Pentru fiecare anotimp animale au câte un stil
de viata.
Ce tine de Veverița,acesta primăvara iese din
hibernare,vara isi caută hrana,toamna aduna
provizii,iar iarna intra in hibernare.
Vulpea:Iarna își caută hrana și
adăpost,primăvara da naștere puilor,vara se
împerechează,iar toamna vânează pentru
iarna.
Iepurii vara se feresc de caldura și nu intra de
loc in contact cu razele solare,toamna aceștia
caută provizii pentru iarna și se odihnesc iar
iarna capta o culoare noua,se ghemuiesc
pentru ai tine blana de cald,si dorm cât se poate
de mult.
Insecte:
Insectele abunda în padurile de conifere în timpul primaverii si al verii, ele
hibernând sub forme inactive în timpul iernii. Furnicile construiesc
cuiburi mari din ace, uneori înalte de 1 m, si se scalda afara în lumina
soarelui de vara.
Cel mai raspândit fluture în padurile de conifere ale lumii este fluturele
Camberweell care hiberneaza în forma sa matura si se înmulteste pe salcii.
Vegetația
Deoarece coniferele sunt mereu verzi, ele sunt capabile sa continue
fotosinteza si cresterea tot timpul anului, folosind putina energie
luminoasa disponibila. Coniferele sunt arbori înalți, cu trunchiul drept,
fără ramificații, cu frunze mici, aciculare, acoperite cu un fel de ceară. Ele
nu își pierd frunzele toamna.Coniferele au fibre rășinoase ce permit
clătinarea și îndoirea lor (astfel rezistă vânturilor puternice). Ramurile lor
sunt aplecate permițând zăpezii să cadă pentru a nu le îngreuna.
 DESCRIEREA BIOCENOZEI ECOSISTEMULU.COMPORTAMENTUL
DE INTEGRARE A ORGANISMELOR LA FACTORII BIOTICI
Bradul alb Plante: molidul, pinul, bradul alb, zada, jneapănul
(singurul arbust din pădurea de conifere), tuia (numit
și arborele vieții) , tisa, chiparosul, cedrul.
Animale: veverița, hermelina, samurul, vulpi, jderi,
arici, iepuri, râși, lincși, castori și pume ursul
brun/grizzly și cerbul
Păsări: pițigoi, ciocănitoare, mătăsar, grangur, cocoș
Samurul de munte, ierunca, gaița de munte, bufnița,
cucuveaua, huhurezul și forfecuța.
Huhurezul Insecte: furnici, fluturi, țânțari, gândăcei și păianjeni.

Lanțuri trofice:
Iarba -----> șoarecele ----> râsul ---> lupul
rădăcini de copac ------> iepurele -----> vulpea
iarba -----> cerb ------> puma
 Comportament de integrare a organismelor cu factori abiotici :
Relații de cooperare:
-animalele răspândesc plantele cu ajutorul blănii
-plantele asigura hrana pentru animale
-insectele polenizeaza plantele
De concurență:
1.vulpea si uliul sunt in competiție pentru șoareci
2.in pădure este o concurenta intre plante ierboase si arbori pentru lumina
3. Molizii tineri se închid și ucid răsaduri noi ale speciilor care au nevoie de
soare.
4. Lupta dintre grupurile de lupi pentru teritoriu
Pentru femela: conflicte dintre doi iepuri pentru femela.
 VALORIFICAREA TERITORIULUI/ECOSISTEMULUI

Pădurile de conifere ale lumii au fost initial zone de vegetație care

au evoluat prin procese exclusiv naturale. Omul continua sa
exploateze
aceste habitate naturale, astfel incat majoritatea acestor regiuni
sunt acum afectate de tăieri și defrișări, cunoscute sub numele de
despăduriri.Despădurirea are loc din mai multe motive: pentru
eliberarea terenului în scopul agriculturii, pentru comercializarea
cherestelei valoroase si pentru eliberarea locului pentru case și
infrastructuri rutiere.În Europa si in America de Nord tinuturile
muntoase care in trecut nu au sustinut conifere au fost acum
impadurite cu conifere,astfel incat in prezent se gasesc acolo
paduri de conifere semnificative. In Europa si in America de Nord
tinuturile muntoase care in trecut nu au sustinut conifere au fost
acum tate cu conifere (impadurire),astfel incat in prezent se gasesc
acolo paduri de conifere semnificative.
 SURSELE SI GRADUL DE
POLUARE A ECOSISTEMULUI

Surse de poluare:
- despădurire
- ploile acide ( distrugand intinderi mari de
paduri de conifere)
- defrisarea pentru teren agricol intrucat solul
este infertil
- Vânătoarea pentru carne și blănuri prețioase
poate duce la dispariția unor specii de animale
- comercializarea cherestelei
- seceta
Gradul de poluare a padurilor de conifere :
scazut
METODE DE SOLUȚIONARE A PROBLEMEI EXISTENTE

- plantarea molizilor,pinilor,s.a
- pastrarea ca rezervatie naturala
- interzicerea braconajului
- interzicerea defrisarii excesive