Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Ecosisteme terestre I. Tipuri de ecosisteme terestre I.1 Ecositeme de padure I.1.1 Padurea de molid I.1.2 Padurea de fag I.1.3 Padurea de stejar I.2 Ecosisteme de tufarisuri I.2.1. Ecosisteme de tufarisuri pitice alpine I.2.2. Ecosisteme de tufarisuri subalpine I.3 Ecosisteme de pajiste I.3.1. Ecositemul unei pajisti de stepa I.3.2. Ecositemul unei pajisti alpine I.4. Ecosisteme antropizate I.4.1. Agroecosistemele I.4.2. Complexe zootehnice I.4.3. Ecosistemele asezarilor umane Bibliografie
Ecosisteme de padure
I.1.1 Padurea de molid Se situeaza n etajul bioclimatic boreal, la altitudinea de 1.200-1.700 m, cobornd pna la 700 m n depresiunile intracarpatice din Carpatii Orientali.
Caracteristici ale biocenozei: ARBORI: predomina molidul (dar la limita superioara cresc zambrul si zada iar la altitudini mici molidul se gaseste in amestec cu pinul, bradul, fagul, mesteacanul si paltinul de munte) ARBUSTI: afinul, merisorul, zmeurul, coacazul de munte PLANTE ERBACEE: muschi, licheni, ferigi; ANIMALE NEVERTEBRATE: omida molidului, viespea, cariul molidului; ANIMALE VERTEBRATE: soparla de munte, pitigoiul de munte, cocosul de munte, veverita, jderul, etc.
Soluri: podzolice brune; Temperatura medie anuala: de 3- 5C Precipitatii: de la 800 la 1300 mm pe an; Lumina: foarte slaba; padurile sunt intunecoase;
Padure de molid
I.1.2. Padurea de fag Apartine etajului nemoral, la 600 1.300 m, putnd cobor sau urca n functie de topoclima (vai adnci 100 m; versanti nsoriti 1.650m).
Caracteristici ale biocenozei:
Caracteristici ale biotopului: Solul: brun- acide, brune de padure, podzolice Temperatura medie anuala: de 6- 8 grade Celsius Precipitatii: abundente (600- 1000 mm. immediate) Lumina: slaba, de aceea plantele erbacee se dezvolta doar pe perioada primaverii
Padure de fag
ARBORI: predomina fagul, insotit de mesteacan, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, (iar in partea superioara) molid si brad; ARBUSTI: socul negru, alunul, murul, paducelul, cornul; PLANTE ERBACEE: feriga, feriguta, muschi, licheni, miereaursului, alior, matraguna, vinarita, paius; ANIMALE NEVERTEBRATE: insecte, omizi, gandaci, etc ANIMALE VERTEBRATE: mamifere (cerb, rs, urs, jder, veverita, lup, mistret, caprioara), pasari (uliul, acvila, sorecarul, huhurezul si multe specii de talie mica), amfibieni (broaste cu coada salamandra si broaste obisnuite de padure), reptile (vipere), etc.
I.1.3. Padurea de stejar Padurile de stejar sunt situate in zonele cu altitudine pana la 700-800 m. Extrazonal insa paduri de gorun se gasesc si la altitudini mai mici (100 m) dar si la altitudini relativ mari (pana la 1000 m, chiar mai mult).
Caracteristici ale biotopului: Soluri: brun roscate de padure Temperatura medie anuala: de 10 C Lumina: patrunde printre coloanele arborilor; de aceea exista nueroase plante erbacee
Padure de stejar
Capra neagra
Salcia pitica
biocenozei: PLANTE ERBACEE: cornutul, clopoteii de munte, violete de munte, iarba soparlelor, paiusul, rogozul, etc. ARBUSTI: salcia pitica ANIMALE NEVERTEBRATE: insecte ANIMALE VERTEBRATE: broasca rosie de munte, tritonul, soparla de munte, vulturul, acvila de munte, capra neagra.
I.2.2. Ecosisteme de tufarisuri subalpine se gassc la altituduni de 1850 2250 m in sud si 1700 2000 m in nordul tarii. Se intalnesc in muntii Rodnei, Calimani, Bucegi, Fagaras, Paring, Retezat.
Caracteristici ale biotopului: Solurile: sunt de tipul podzolului humicoferi-iluvial, brunpodzolic subalpin. Clima: aspra, cu temperaturi foarte scazute. Temperatura medie anuala: in jur de 0,5 1,5C. Percipitatii: bogate, 1200 1300 mm, in cea mai mare parte sub forma de zapada .
Caracteristici ale biocenozei: PLANTE ERBACEE: paius rosu, iarba vantului, parusca, clopoteii, scaiul de munte, angelica, branca ursului, martisor, etc. ARBUSTI: jneapan, liliac de munte, ienupar, smardar ANIMALE NEVERTEBRATE: gandaci, furnici, etc ANIMALE VERTEBRATE:pitulice de munte, soarece de zapada, chitcanul de munte, cocosul de mesteacan, etc.
Tufarisuri de smardar
Cocosul de mesteacan
Porumbar
Iepure de camp
Caracteristici ale biocenozei: PLANTE ERBACEE: majoritatea sunt rezistente la seceta: graminee (golomatul, pirul, colilia), pelinul, ceapa ciorii, lucerna, trifoiul, cicoarea, spinul ARBUSTI: porumbarul, paducelul, lemnul cainesc, etc ANIMALE NEVERTEBRATE: viermi, paienjeni, insecte (lacuste, cosasi, greieri) ANIMALE VERTEBRATE: gusterul, prepelita, potarnichea, ciocarlia, graurul, uliul, soarecele de camp, harciogul, cartita, popandaul, iepurele, erete, serpi, etc.
Merisor de munte
Acvila de munte
I.4.2. COMPLEXELE ZOOTEHNICE: cuprinde crescatoriile de animale in scopul obtinerii de productii mari si constante. Caracteristici ale biocenozei: - indivizii sunt intretinuti in adaposturi si boxe, pe categorii de varsta si sexe; - populatiile sunt omogene genetic si fenotipic; animalele si-au pierdut instinctul de teritorialitate si instinctul matern; - alte specii de consumatori devin concurente pentru hrana: soareci, sobolani predomina organismele patogene producatoare de pneumonii, gastroenterite, salmoneloze, trichineloze - baza trofica a animalelor este reprezentata de culturile furajere
Caracteristici ale biotopului: - insusirile ecologice ale biotopului asigura fiecarei specii o productivitate maxima; - are un anumit microclimat interior generat de temperatura, umiditate si luminozitate.
Ferma de bovine
Crescatorie de pui
In asezarile umane, oamenii se gasesc in interactiune cu factorii abiotici, biotici naturali si cu factorii artificiali introdusi sau produsi de om.
Ecosistemele de tip rural: Ecosistemele de tip urban: - Contact redus cu mediul natural; - Folosesc in mare masura energia produsa in centralele electrice, de termoficare, nucleare - Aprovizionarea cu apa se face prin sisteme hidrografice special amenajate; - Sursa de hrana provine din agrosistemele limitrofe sau de la distanta, precum si din industria alimentara - Au productie industriala; - Sunt dotate cu spatii de depozitare a reziduurilor si deseurilor , de epurare a apei uzate.
Caracteristici:
- Contact strans cu mediul natural; - Folosesc in mica masura energia neconventionala, hidroenergia; - Aprovizionarea cu apa se face din surse immediate, locale (fantani sau izvoare naturale) - Sursa de hrana provine direct din ecosistemele naturale si agrosisteme.