ECOSISTEM

UL

ECOSISTEM
UL

- Biocenoza nu poate exista fr un

anumit biotop.
- elementele biotopului i ale biocenozei
stabilesc relaii
UNITATE
- Unitatea structural i funcional care
se stabilete ntre un biotop i o
biocenoz constituie un ECOSISTEM.

ECOSISTEM
UL
CLASIFICAREA ECOSISTEMELOR

- Ecosisteme naturale

- Ecosisteme antropizate

Ecosisteme naturale:
a)
-)
-)
-)
a)
-)

ECOSISTEM
UL

Ecosisteme nemodificate de om.

Sunt prezente n toate zonele geografice.
Pot fi:
Terestre
Mai numeroase dect cele acvatice
n Romnia, pdurile 1/3 din suprafaa rii.
Pduri de foioase (stejar, fag) i de conifere (brad, molid, pin).
Acvatice
Pot forma complexe de ecosisteme numite biomi (tundra, taigaua,
mrile, oceanele). La noi n ar: Delta Dunrii, Marea Neagr.

ECOSISTEM
UL

Delimitarea ecosistemelor:
- Fiecare ecosistem este delimitat spaial de ecosistemele vecine cu care
are un permanent schimb de materie i energie.
Structura ecosistemelor:
- Fiecare ecosistem are o anumnit structur spaial care depinde de
biotop i biocenoz.
- n raport cu speciile existente n biocenoze ecosistemele se distribuie pe
zone i straturi.

Ecosistemul unei pduri de stejar

ECOSISTEM
UL

Padurile de stejar se intind in zonele cu altitudine pana la 700- 800 m.

In zonele cu campie, aceste paduri sunt formate din stejar brumariu si stejar pufos.
In zonele de dealuri joase, acestea sunt formate din stejar in amestec cu cer sau garnita
(rude cu stejarul).
In zona dealurilor inalte se intalneste gorunul ce formeaza paduri intinse, exclusiv pline
cu gorun, ce se numesc gorunete.
Caracteristici ale biotopului
- soluri brun roscate de padure
- temperatura medie anuala de 10 grade Celsius
- lumina ( care ajunge pana la suprafata solului) filtrata printe coroanele arborilor; de
aceea exista numeroase plante erbacee
Componente ale biocenozei
- ARBORI: predomina stejarul (sau diferite specii inrudite; cum ar fi cerul, garnita,
gorunul; frecvent aparand in amestec carpenii, ulmii, teii, frasinii, paltinii, artarii, etc.)
- ARBUSTI: macesul, paducelul, socul, lemnul cainesc, cornul, porumbarul, etc.
- PLANTE ERBACEE: golomasul, paiusul, rodul-pamantului, plante cu bulbi ce infloresc
primavara, etc.
- ANIMALE NEVERTEBRATE: viermi, paienjeni, insecte, melci, etc.
- ANIMALE VERTEBRATE: broasca- bruna, brotacelul, salamandra, soparla, sarpele,
ciocanitoarea, gogostiucul, cucul, pupaza, lupul, vulpea, caprioara, ariciul, veverita, etc.

Ecosistemul unei pduri de fag:

ECOSISTEM
UL

Padurile de fag sunt raspandite in zonele cu altitudini intre 600- 1300 m.

Padurile de fag se intalnesc totusi si la inaltimi mai mici/ mari, pe versantii umbriti (400
m.) sau insoritii (1500 m.).
Caracteristici ale biotopului
- solul: brun- acide, brune de padure, podzolice
- temperatura medie anuala de 6- 8 grade Celsius
- precipitatii abundente (600- 1000 mm. anual)
- lumina slaba (atunci cand frunzisul este complet) de aceea plantele erbacee se
dezvolta doar pe perioada primaverii
Componente ale biocenozei
- ARBORI: predomina fagul, insotit de mesteacan, paltin de munte, carpen, ulm de
munte, tei, (iar in partea superioara) molid si brad;
- ARBUSTI: scorusul de munte, socul negru, alunul, murul, paducelul, cornul;
- PLANTE ERBACEE: feriga, feriguta, muschi, licheni, mierea-ursului, alior, matraguna,
vinarita, paius;
- ANIMALE NEVERTEBRATE: insecte
- ANIMALE VERTEBRATE: (multe pasari si mamifere) ciocanitoarea, ierunca, gaita,
macaleandrul, sorecarul, huhurezul, cerbul, ursul brun, jderul, rasul, viezurele, mistretul,
veverita, pisica salbatica, etc.

Ecosistemul unei pduri de molid:

ECOSISTEM
UL

Padurile de molid ocupa regiunile inalte ale muntilor nostrii, de la limita superioara a
fagului, pana la zona subalpina.
Ele sunt instalate la altitudinii de 1200 - 1800 m.
In nordul carpatilor, limita inferioara a padurilor de molid atinge uneori 600 m.
Caracteristici ale biotopului
- soluri: podzolice brune;
- temperatura medie anuala de 3- 5 grade Celsius;
- precipitatii de la 800 la 1300 mm pe an;
- lumina foarte slaba; padurile sunt intunecoase;
- (uneori) vanturi puternice;
Componente ale biocenozei
- ARBORI: predomina molidul (dar la limita superioara cresc zambrul si zada iar la
altitudini mici molidul se gaseste in amestec cu pinul, bradul, fagul, mesteacanul si
paltinul de munte)
- ARBUSTI: afinul, merisorul, zmeurul, coacazul de munte (doar pe versantii insoriti)
- PLANTE ERBACEE: ciuperci, muschi, licheni, ferigi;
- ANIMALE NEVERTEBRATE: omida molidului, viespea, cariul molidului;
- ANIMALE NEVERTEBRATE: soparla de munte, naparca, pitigoiul de munte, forfecuta,
cocosul de munte, soarecele vargat, veverita, jderul, etc.

Ecosistemul unei pajisti:

ECOSISTEM
UL

n pajitile naturale predomin plantele erbacee perene.

n prezent, pajitile naturale sunt tot mai puine, datorit interveniei
omului. Multe dintre ele sunt punate natural de oi, capre etc
n solul unei pajiti se gsesc bacterii, ciuperci, alge, precum i milioane
de rme, care contribuire la formarea humusului i mineralizarea
substanelor organice, crend astfel condiii favorabile pentru numeroase
specii de plante.
Dup talie, plantele formeaz stratul ierburilor scunde i stratul
ierburilor nalte.
Pajitile se clasific n funcie de altitudine n pajiti: de step,
subalpine i alpine.

Ecosistemul unei pajiti de step:

ECOSISTEM
UL

Pajistile de stepa ofera conditii favorabile de viata, mai ales insectelor si vertebratelor
mici. Plantele erbacee au in general radacini adanci, limbul frunzelor redus, si deseori
acoperit cu ceara sau perosori protectori. Datorita destelenirii terenurilor ocupate cu
pajisti si transformarii lor in terenuri agricole sunprafetele cu pajisti tipice de stepa s-au
redus.
Caracteristici ale biotopului
- solurile: brun- deschise de stepa si cernoziomuri cenusii
- clima: aspra, cu veri calde si secetoase si ierni geroase
- temperatura medie anuala de ~10 grade Celsius
- temperatura maxima de ~30 grade Celsius
- precipitatii reduse, perioade lungi de seceta
Caracteristici ale biocenozei
- PLANTE ERBACEE: majoritatea sunt rezistente la seceta: graminee (golomatul, pirul,
colilia), pelinul, ceapa ciorii, lucerna, trifoiul, cicoarea, spinul
- ARBUSTI: porumbarul, paducelul, lemnul cainesc
- ANIMALE NEVERTEBRATE: viermi, paienjeni, insecte (lacuste, cosasi, greieri)
- ANIMALE VERTEBRATE: gusterul, prepelita, potarnichea, ciocarlia, graurul, uliul,
soarecele de camp, harciogul, cartita, popandaul, iepurele, etc.

Ecosistemul unei pajisti alpine

ECOSISTEM
UL

Pajistile de munte, subalpine si alpine se gasesc la o altitudine de peste 1800m si ajung

pana la 2500m. Ele se caracterizeaza printr-un biotop specific cu temperaturi scazute,
vanturi puternice si si vietuitoare adaptate la aceste conditii vitrege de viata. Plantele
sunt pitice, multe dintre ele taratoare sau cu frunze dispuse in rozeta la suprafata solului.
Frunzele sunt acoperite cu ceara, sau cu perisori protectori. Unele plante au frunze
suculente. Datorita luminii puternice, in general, florile sunt viu- colorate. Animalele au
deobicei, culor inchise, pentru a capta razele solare.
Caracteristici ale biotopului
- solurile : podzolice de tip alpin
- clima: veri scurte si ierni lungi, geroase, cu multa zapada
- temperatura medie anuala in jur de 0 grade Celsius
- percipitatii bogate, vanturi puternice, lumina de intensitate mare
Caracteristici ale biocenozei
- PLANTE ERBACEE: graminee, specii cu flori viu- colorate (cupele, garofita de munte,
ghintura, clopoteii, brandusele, floarea de colt)
- ARBUSTI: merisorul de munte, smardarul (arborii lipsesc complet)
- ANIMALE NEVERTEBRATE: insecte, melci
- ANIMALE VERTEBRATE: broasca rosie de munte, tritonul, soparla de munte, vipera,
vulturul, acvila de munte, capra neagra

ECOSISTEM
UL
Ecosistemul unei pesteri
Pesterile sunt ecosisteme naturale subterane. Ele s-au format in timp indelungat, in urma
dizolvarii rocilor calcaroase de catre apele de infiltratie carbo-gazoase. In unele pesteri
exista insa ape subterane curgatoare sau lacuri.
Caracteristici ale biotopului
- temperatura aproape constanta, in medie de 10 grade Celsius (pesterile sunt izolate
fata de variatia de temperatura din mediul extern)
- umiditate foarte ridicata
- lumina nu patrunde decat foarte putin, la intrarea in pestera
- ventilatia este slaba, pesterile fiind spatii inchise

Componente ale biocenozei

ECOSISTEM
UL

- plantele lipsesc complet (doar la intrare in pestera, unde patrunde putina lumina, se pot
vedea pe peretii umezi alge unicelulare asemanatoare cu verzeala-zidurilor)
- exista bacterii si ciuperci (ce se dezvolta acolo unde apa de infiltratie aduce materie
organica)
- lumea animala consta in nevertebrate (care se hranesc si se reproduc numai in conditiile
acestui biotop) ce se numesc "organisme troglobiote" (paienjeni, viermi, crustacee)
- adaptarile animalelor ce traiesc in pesteri sunt:
Pigmentatia slaba a corpului (sau lipsa sa totala)
Alungirea apendicelor corpului (antene si picioare)
Regresul ochilor
- in multe pesteri se intalnesc diferite specii de lilieci (unele nevertebrate se hranesc din
cadavrele si excrementele lor)
- in timpul iernii mamifere precum ursii hiberneaza in pesteri; datorita diferentei (calde) de
temperatura fata de exterior
Caz rar
- intr-o pestera din Slovenia (pestera Postojna) traieste in apa un amfibian numit "Proteus"
ce este lipsit complet de ochi si are corpul depigmentat
- pestera de la Movile (Romania) este singurul ecosistem inchis din toata tara, dovedind
astfel ca viata exista si in cele mai imposibile imprejurimi

Ecosistemul unei ape curgatoare

ECOSISTEM
UL

Ecosistemele acvatice se clasifica in ecosisteme de ape statatoare (lacuri, mari, oceane)

si ecosisteme de ape curgatoare (rauri, fluvii, paraie). Tara noastra are o bogata retea de
ape curgatoare, printre care importantul fluviu; Dunarea. Curentul si viteza unei ape
curgatoare sunt elementele principale care determina fizionomia acestui ecosistem si
componenta biocenozei.
Ecosistemul unui rau
Dupa pozitia lor geografica raurile sunt: de munte, colinare si de ses. Cele mai multe
rauri sunt insotite de brauri de padure cu specii caracteristice zonei prin care curg. Din
amonte spre campie se intalnesc conifere, fag, stejar, in amestec cu ulmi si mesteceni,
salcii si arini, ce se ancoreaza bine in solurile umede si moi.
Din punct de vedere geografic, cursul unui rau se imparte in zone longitudinale, fiecare
avand o specie caracteristica de peste. Apele curgatoare din tara noastra apartin uneia
dintre cele 2 zone:
zona superioara (zona pastravului)
zona inferioara (zona crapului)

Zona superioara

ECOSISTEM
UL

Caracteristici ale biotopului

- substrat din bolovani si pietris
- viteza mare de curgere a apei
- apa limpede, bogata in oxigen, cu temperatura deobicei scazuta
- frecvente cascade; nu se depune materie organica datorita curentului puternic
al apei
Componente ale biocenozei
- plante: alge verzi si muschi de apa bine fixati pe pietre
- animale nevertebrate: melci, viermi, insecte tricoptere, crustacee bine fixate
de substrat
- animale vertebrate: pesti (zglavocul - la malul apei, grindelul - pe sub pietre,
pastravul, grindelul, boisteanul - in masa apei), amfibieni (broasca verde,
tritonul), pasari (mierla, codobatura)

Zona inferioara

ECOSISTEM
UL

Caracteristici ale biotopului

- substrat din nisip si mal
- albie larga, viteza apei mica, debitul mare
- apa tulbure, cantitate reduca de oxigen
- temperatura apei ridicata vara si scazuta iarna
- depozite de material organic pe fundul apei
Componente ale biocenozei
- plante: alge verzi microscopice - formeaza "fitoplanctonul", lintita, iarba
broastei
- animale nevertebrate: animale microscopite - formeaza "zooplanctonul",
viermi, scoici, melci, larve de insecte
- animale vertebrate: pesti (crapul, stiuca, cleanul), broaste, serpi, pasari

Ecosistemul fluviului Dunarea

ECOSISTEM
UL

Caracteristici ale biotopului

- albia bine consolidata
- adancime medie de 10m
- apa foarte tulbure
- mult nisip si mal
- nivelul apei direct proportional cu abundenta precipitatiilor
Componente ale biocenozei
- plante: fitoplancton bogat
- animale nevertebrate: zooplancton dezvoltat, melci, scoici, raci
- animale vertebrate: pesti (crapm, lin, platica, rosioara, biban, somn, stiuca,
scrumbie de Dunare, cega), serpi de apa, pasari (soimul dunarean), pesti
proveniti din mare (morunul, pastruga, nisetrul)

Ecosistemul unei ape stttoare:

ECOSISTEM
UL

- Lacurile sunt ntinderi adnci de ap n care, de multe ori, lumina nu

ptrunde n profunzime, ceea ce determin absena vegetaiei n zona de
fund a lacului.
- Biotopul unui lac este diferit n funcie de altitudine, substrat, suprafa,
adncimea apei.
- Lacurile sunt: de munte, colinare, de cmpie
Caracteristicile biotopului:
-

Temperatura variaz n funcie de zona geografic i anotimp

Lumina ptrunde n straturile superioare dar lipsete n adncime
Salinitatea difer de la un bazin la altul
Transparena apei depinde de cantitatea de materiiorganice i mineraleaflate n
suspensie
Concentraia de oxigen variaz

ECOSISTEM
UL
1.Zona stufului
Plante:papura , trestie , rogoz, stanjenel de balta ,sageata-apei;
Animale nevertebrate:parameci , hidre , raci , libelule , tantari.
Animale vertebrate:broaste, serpi de apa, pasari(berze, starci,, rate salbatice).
2.Zona plantelor plutitoare
Plante:nuferi, lintita, cositorul , otratelul de balta.
Animale nevertebrate:crustacee( dafnii , ciclopi) , paianjeni de apa , insecte , leci ,
scoici.
Animale vertebrate: broaste, serpi, pesti (crap , platica, biban. salau) , pasari (lisite ,
gaste salbatice).
3.Zona plantelor submerse
Sunt cufundate in apa.
Este populata de ciuma apelor si bradisor, care se pot desprinde si pot fi purtate de
valuri si curenti.
4.Zona de pe fundul apei
Este lipsita de plante, dar bogata in bacterii , viermi , larve de insecte, melci, scoici si
unii pesti (mai ales somn).