CIUPERCILE

Filumul
Ascomicetele(Ascomycota)

ALCTUIREA CORPULUI:
Talul ascomicetelor este filamentos, alctuit din hife
sectate uninucleare, care alctuiesc miceliul haploid
primar.
n condiii nefavorabile, miceliul formeaz forme de
rezisten, constituite din mpletituri miceliene strns
legate, care sunt de dou feluri; strome i scleroi.
Stromele pot fi crustoase, claviforme, simple sau
ramificate.

 Hrnirea:
Deoarece ciupercile nu au clorofila in componenta lor, ele nu isi pot
produce propria hrana. Din aceasta cauza ele se hranesc cu ceea ce se
numeste hrana organica, adica hrana ce a fost preparata in prealabil de
o planta sau un animal viu. Ciupercile folosesc enzime pentru a
transforma hrana intr-un lichid. Nutrientii lichizi sunt apoi absorbiti in
ciuperca si folositi pentru a furniza energie. Cipercile saprofite sunt cele
care traiesc pe plante si animale moarte. Ciupercile parazite sunt cele
care se hranesc folosind plante sau animale vii, ca Plasmopara viticola,
care ataca via.

Respiraia

Ciupercilor le este caracteristic respiraia anaerob,ea are loc doar cnd oxigenul lipsete i
poate satisface nevoile organismului un timp limitat i scurt. Respiratia anaeroba degradeaz
incomplet substantele organice proprii rezultnd alte substante organice (cu molecul mai
mic) + energie. De aceea energia produsa este foarte mica.

 nmulirea:
nmulirea asexuat:Organele de nmulire asexuat care se
formeaz pe miceliul primar, poart denumirea de conidii,
formndu-se pe conidiofori

 nmulirea sexuat:Procesul de nmulire sexuat la ascomicete poart denumirea de ascogamie.

Din fructificaiile ciupercii (peritecii sau apotecii), care poart denumirea generic de ascocarp
(ascosporofor), se elibereaz ascosporii care se formeaz n asce plasate n himeniul ascocarpului.
Formarea ascosporilor n asce, este o caracteristic a acestei grupe de ciuperci, prin care se difereniaz
de celelalte ncrengturi la regnului Fungi (de exemplu, la basidiomicete, sporii se formeaz n
invaginaiiile de pe suprafaa basidiei). La ascomicete, prin germinarea sporilor care au poteniale
diferite, rezult dou micelii primare haploide; (+) i (-). Pe unul din aceste micelii primare se va nate
organul sexual mascul (ANTERIDIUL), iar pe cellalt, se va nate gametocistul femel (ASCOGONUL).
Cnd se ntlnesc dou micelii de sens contrar are loc copulaia. n anteridiu nucleul se divide rezultnd
mai muli nuclei cu rol de gamei masculi. Ascogonul, care are forma unei butelii (la baz este mai
umflat iar n partea superioar are gt), prezint numeroi nuclei cu rol de oosfere.
Prin copulaie, coninutul nucleilor din anteridiu se revars n ascogon, prin trihogin, unde se unesc doi
cte doi, cte un gametocist mascul cu cte un gametocist femel, rezultnd hife asogone dicariotice (n
+n), hife haploide (n) care nu au participat la nmulirea sexut, i hife diploide (2n) din care se vor
forma celule zigotice. Asca cu asocosporii rezult din dezvoltarea zigotului

 Rolul:
Multe ciuperci au un rol benefic in natura. Pentru a se dezvolta, ele absorb substantele
nutritive din frunzele moarte si resturile lemnoase adunate pe sol; astfel, ele
contribuie la descompunerea si dezagregarea acestor elemente vegetale care, fara
actiunea ciupercilor, ar acoperi rapid padurile. Alte specii (hribi, amanite sau
vinecioare) formeaza micorize, pe radacinile arborilor din paduri (pini, stejari, castani).
Datorita acestora, arborii absorb mai usor substantele necesare pentru crestere si, in
schimb, ciupercile beneficiaza de adapost si de hrana. Dimpotriva, alte ciuperci sunt
daunatoare: ele sunt parazite. Este cazul manei sau taciunelui, tipuri inferioare de
ciuperci care pot distruge campuri intregi de grau sau porumb. Alte ciuperci
paraziteaza omul, producand maladii numite micoze.
Studiul ciupercilor este numit micologie, iar astazi exista micologisti in toate marile
universitati. Ciupercile sunt crescute pe jeleu transparent, iar cresterea si viata sunt
studiate. Dintr-o astfel de cultura, de Penicillium, obisnuita ciuperca verde care creste
pe fructe si pe gem, a fost descoperita penicilina.

Diversitatea:

404 not found