4.

CLASA FILICATAE (PTEROPSIDA) Cuprinde 300 de genuri cu circa 10000-12000 specii de plante cunoscute sub numele de ferigi ce au cormul diferentiat n radacina, tulpina si frunze ce reprezinta sporofitul. Sunt plante ierboase, perene, cele tropicale arborescente sau epifite. Radacinile primare sunt de scurta durata, fiind substituite de radacinile adventive. Tulpina ferigilor fosile si a unor specii actuale arborescente (ce au longevitate de cteva sute de ani) este dreapta si groasa, nalta de pna la 20 m si poarta n vrf un buchet de frunze mari. Majoritatea ferigilor actuale au tulpina subterana sub forma de rizom de culoare bruna, prevazuta cu resturile tecilor frunzelor din anii precedenti si de pe care se desprind radacini adventive. Frunzele ferigilor actuale sunt mari (macrofile), multinervate, de obicei lobate, sectate, compuse, rareori ntregi. n general vrful frunzelor tinere este rasucit ca o crja (circinat). Se deosebesc trei tipuri de macrofile: unele de culoare verde ce poarta pe dos sau pe marginea limbului sporangii cu spori - trofosporofile; altele de culoare verde, fara sporangi, ce au doar rol asimilator - trofofile si altele de culoare bruna, care nu fac fotosinteza dar produc numerosi sporangi cu spori sporofile. Sporangii se formeaza pe epiderma inferioara a frunzelor si sunt formati dintr-un pedicel (piciorus) care-i fixeaza pe frunza si un corp oval, acoperit de un perete uni sau pluristratificat ce contine n interior un tesut sporogen din care iau nastere prin meioza numerosi spori. Sporangii sunt, de regula, grupati mai multi la un loc formnd sori acoperiti cu o membrana numita induzie. Sporangii se deschid prin actiunea unui inel mecanic si elibereaza sporii. Ferigile sunt izo sau heterosporee. Prin germinarea sporilor iau nastere protale monoice, rar dioice, anuale sau perene fixate de substrat prin rizoizi. Cel mai frecvent protalul are forma unei lame cordate, pluristratificate, asimilatoare de circa 1 cm. Rareori poate fi vermiculiform sau filamentos. Pe dosul protalului lamelar, din celulele epidermale iau nastere arhegoanele cu oosfera (n jurul regiunii cordate a protalului) si anteridiile cu anterozoizi (n vecinatatea rizoizilor). Un anterozoid spiralat si pluriflagelat patrunde n arhegon, fecundeaza oosfera si da nastere zigotului care prin diviziuni repetate formeaza embrionul. Pe protal se formeaza doar un singur embrion, care hranit de protal, da nastere unei plantule prevazuta cu radacina, tulpina si o frunza. Odata epuizat, protalul se destrama iar planta creste pna la maturitate. n ciclul de viata al ferigilor se succed doua generatii independente, heteromorfe: gametofitul mic, de scurta durata reprezentat de spor si protal si sporofitul dominant, reprezentat de zigot, embrion, plantula si feriga propriu-zisa. Cele dinti filicate au aparut n Devonian si au luat o mare dezvoltare n Paleozoic. Ferigile epifite si arborescente populeaza padurile tropicale umede. Ferigile ierboase terestre, n numar mic, sunt raspndite prin paduri, pajisti, stncarii si n ape, n zonele temperate si reci ale pamntului. Dupa modul de dezvoltare si organizare a sporangelui, ferigile actuale se mpart n doua subclase: - Eusporangiatae - Leptosporangiatae. SUBCLASA EUSPORANGIATAE Se deosebesc de celelalte ferigi prin urmatoarele caractere: sporangele are peretele gros, pluristratificat si ia nastere dintr-o grupa de celule epidermale. Sporangii sunt grupati n sori si lipsiti de induzie. Protalul este peren. ORD. OPHIOGLOSSALES Cuprinde ferigi ierboase perene, ce au n sol un rizom de pe care se dezvolta anual o singura frunza mpartita n doua segmente: unul verde, steril, asimilator si altul galben-bruniu, fertil, ce poarta numerosi sporangi. Gametofitul este un protal peren subteran, tuberculiform sau vermiform, sporofit ce traieste n simbioza cu ciuperci micorizante. Ordinul cuprinde o singura familie cu trei genuri si circa 80 de specii. Ophioglossum vulgatum - Limba sarpelui Planta ierboasa de 5-15 cm naltime, perena, care prezinta n sol un rizom scurt ca un tubercul de pe care pornesc radacini adventive, neramificate, groase. De pe acest rizom se dezvolta anual cte o frunza alcatuita din doua segmente: unul steril - trofofil, verde, nedivizat, de forma ovala, ngust la baza, cu marginea ntreaga si care asigura hranirea; altul fertil

- sporofil, de culoare verde galbui, ngust, mult mai lung, spiciform, cu sporangi sesili, fara inel mecanic si nsirati pe dou a rnduri. Creste prin fnete si poieni umede de munte. Importanta farmaceutica prezinta partea aeriana a plantei si tuberculii ce au proprietati tonice si astringente. Botrychium lunaria -Iarba dragostei, limba cucului Este o feriga ierboasa, perena, ce prezinta n pamnt un rizom scurt pe care se formeaza numeroase radacini adventive groase, neramificate si n fiecare an o frunza cu doua segmente: unul steril, verde, divizat unipenat, cu 5-10 foliole sesile cu nervuri dispuse n evantai; un al doilea segment fertil, mai lung dect cel steril, ramificat paniculat, ce contine sporangi sesili, fara induzie. Botrychium lunaria creste prin fnete si poieni umede de munte. Importanta farmaceutica - n Insulele Antile se foloseste contra muscaturilor de sarpe. Are proprietati astringente, tonice si vindeca ranile. SUBCLASA LEPTOSPORANGIATAE Cuprinde ferigile propriu-zise cu frunze mari ce au drept caractere distinctive sporangele cu perete subtire, unistratificat, ce ia nastere dintr-o singura celula epidermala si sporangii grupati n sori ce sunt acoperiti n multe cazuri cu o induzie. Protalul este anual si de scurta durata. Leptosporangiatele sunt larg raspndite pe suprafata Pamntului ncepnd din zona tropicala, unde abunda si pna n zonele temperate si reci. Se cunosc peste 9.000 de specii ce apartin la 259 de genuri. ORD. FILICALES Este cel mai bogat ordin de ferigi, raspndite pe toata suprafata pamntului. Unele ferigi tropicale sunt arborescente, ating ctiva metri naltime si au tulpina dreapta, neramificata, prevazuta n vrf cu un buchet de frunze mari. Majoritatea ferigilor sunt nsa ierboase, cu tulpina subterana sub forma de rizom. Frunzele sunt mari, lung petiolate, de obicei divizate, cu nervatiune dicotomica, rar reticulata. Sporangii sunt pedicelati si induziati, cu peretele unistratificat. De-a lungul peretelui sporangelui se formeaza un inel mecanic (annulus), incomplet, alcatuit din celule cu peretii ngrosati lateral. Prin uscare, inelul mecanic se contracta si determina craparea sporangelui si eliberarea sporilor. Sporangii se formeaza pe dosul frunzelor grupati n sori si acoperiti, la unele specii, de o induzie. Din tesutul sporogen, prin meioza se formeaza sporii. Toate filicatele sunt izosporee. Prin germinarea sporilor se formeaza protalul autotrof, lamelar si monoic, fixat de substrat prin rizoizi. Pe dosul protalului (epiderma inferioara) se formeaza anteridiile cu anterozoizi pluriflagelati si arhegoanele cu oosfera. n urma fecundatiei se formeaza zigotul si apoi embrionul ce evolueaza spre planta propriu-zisa (generatia sporofitica). Speciile de ferigi din ordinul Filicales sunt grupate n 13 familii, dintre care mai importante farmaceutic sunt:

Fam. Polypodiaceae Cuprinde cele mai multe ferigi - 7.000 specii din 170 de genuri, raspndite de la tropice pna n zona temperata. Sunt ferigi relativ tinere, cunoscute ca fosile din Jurasic si azi n plina evolutie. Sunt n majoritate ierboase, perene prin rizom si cu frunze mari, sectate (rar ntregi). Sporangii sunt lung pedicelati cu inel mecanic vertical ce se grupeaza n sori pe f ata inferioara a frunzelor si acoperiti sau nu de induzie. Dryopteris filix-mas - Feriga comuna Este o feriga ierboasa, perena. n pamnt prezinta un rizom gros cu radacini adventive, pe care se mai afla solzi bruni precum si resturi ale petiolurilor frunzelor cazute din anii precedenti. De pe acest rizom se formeaza n fiecare an un buchet de frunze cu petiol si limb. Limbul este divizat dublupenat sectat. In general frunzele au dimensiuni mari si n tinerete sunt dispuse circinat. Att petiolul ct si rahisul sunt acoperiti de solzi brun-roscati. Sporangii se dezvolta n sori rotunzi, pe partea inferioara a limbului si sunt acoperiti de o induzie mare, reniforma. Creste n paduri montane, pe dealuri. Este o planta medicinala si decorativa. In farmacie se foloseste rizomul, Filicis Maris rhizoma, ce se poate recolta primavara si toamna. Contine filicina, derivati ai fluoro - glucin - butiro - fenonei, uleiuri volatile (esteri ai acidului butiric), taninuri. Are actiune paralizanta asupra musculaturii parazitilor intestinali, ceea ce duce la desprinderea parazitului de peretii intestinali dupa care se administreaza un purgativ, pentru eliminarea parazitului. Produsele pe baza de feriga pot deveni toxice, toxicitatea manifestndu-se prin simptome gastro-intestinale, tulburari de natura nervoasa, vizuale si auditive. Se utilizeaza frecvent si n medicina veterinara. Phyllitis scolopendrium - Navalnic Este o feriga ierboasa perena. In pamnt prezinta un rizom mare, de pe care se formeaza n fiecare an un buchet de frunze mari de pna la 60 cm dispuse n forma de tufa. Frunzele sunt nedivizate iar pe dosul lor se dezvolta sori lungi, dispusi paralel, acoperiti de o induzie ce se deschide longitudinal. Creste pe coaste stncoase, calcaroase si umbroase din regiunea montana. Contine substante cu proprietati astringente si diuretice fiind indicata sub forma de infuzii si siropuri calmante. In medicina populara era folosita n tuse, rani, febra.

Blechnum spicant - Scarita muntelui n pamnt feriga prezinta un rizom gros, cu palei negricioase, de pe care se formeaza n fiecare an un buchet de frunze, de doua tipuri: sterile si fertile. Frunzele sterile sunt simplu penat sectate, cu aripile ntregi. Frunzele fertile sunt drepte, plane, lung petiolate, mult mai lungi dect cele sterile, penat sectate cu lobi scurti. Pe fata frunzele sunt verzi iar pe dos sunt argintiu brune cu numeroase scvame, printre care se dezvolta grupele de sporangi sub forma de sori rotunzi, fara induzie. Creste prin paduri, locuri umede, silicioase, turbarii, n regiunea montana. Planta are proprietati astringente si diuretice si este putin folosita. Pteridium aquilinum - Feriga de cmp, tolul lupului Prezinta n pamnt un rizom gros de pe care anual se formeaza un buchet de frunze mari, putnd avea ntre 0,5-2 m lungime. Conturul limbului este ovat triunghiular si este de 3-4 ori penat sectat. Sorii sunt asezati pe marginea aripioarelor frunzelor si sunt protejati de o induzie ce provine din ndoirea marginilor aripioarelor. Este raspndita n paduri si poieni din regiunea montana si submontana. Organele plantei n stare verde si uscata sunt toxice, contin tiaminaza, un glicozid precum si factori de natura necunoscuta. Tiaminaza produce scindarea vitaminei B1 n partile sale componente: pirimidina si tiazol, ceea ce duce la aparitia unor simptome asemanatoare cu avitaminoza B1. Aceste simptome s-au observat la animale (rumegatoare, cabaline). Polypodium vulgare - Iarba dulce, feriguta Este o feriga de talie relativ mica, ce prezinta n pamnt un rizom orizontal acoperit cu scvame brune. Frunzele pot avea pna la 30 cm, sunt glabre, au petiol lung, sunt adnc fidate, cu 20-30 perechi de segmente lanceolate, confluente la baza si cu marginea ntreaga. Pe dosul aripioarelor se gasesc sorii, mari, asezati pe doua siruri paralele, nuzi si ndepartati de marginea aripioarelor. Creste pe stnci si coaste umbrite din paduri, pe rpe argiloase din zona montana. Farmaceutic se foloseste rizomul - Polypodii rhizoma - care contine zahar, ulei gras, saponine, amidon. Are actiune laxativ purgativa. A fost folosit pentru actiunea colagoga, mai ales la cei cu dischinezii biliare nsotite de constipatie. In medicina traditionala era folosita n afectiuni ale rinichiului nsotite de calculi renali.

Asplenium trichomanes - Strasnic, feriguta Este o feriga de talie mica, ce prezinta n pamnt un rizom gros, ramificat, de pe care anual, se formeaza un buchet de frunze mari ce ating 35cm lungime, glabre, scurt petiolate. Att petiolul ct si rahisul frunzelor sunt brun negricioase pe toata lungimea. Limbul este penat sectat, cu aripioarele fin crenat dintate. Sorii sunt liniari, prezentnd o induzie unilaterala ntreaga sau ramificata. Creste pe stnci si coaste abrupte din regiunea montana. In medicina traditionala era folosita partea aeriana n boli ale splinei. Cystopteris fragilis - Feriguta de stnca Este o feriga nalta de pna la 40 cm. n sol prezinta un rizom scurt. Frunzele sunt ngramadite, lungi de 15-35 cm, cu petiolul mai scurt dect lamina. Limbul alungit oval este de 2-3 ori penat sectat. Pe dosul frunzei sunt dispusi sorii care n tinerete sunt acoperiti de induzie, fixata numai la baza si care mai trziu dispare. Creste n paduri, n vai umede si pe stncariile din munti. In medicina populara era folosita rar mpotriva guturaiului. Ceterach officinarum - Unghia ciutei Este o feriga ce prezinta n pamnt un rizom scurt, de pe care se formeaza frunze numeroase grupate n forma de tufa. Frunzele prezinta petiol scurt, acoperit cu scvame si limb sinuos penat sectat cu lobi scurti. Pe fata frunzele sunt verzi iar pe dos sunt argintiu brune cu numeroase scvame printre care sunt asezati sorii, fara induzie. Creste pe stnci si crapaturi de pietre si stnci, rar pe sol, n general n zone cu expozitie sudica. Are proprietati astringente si diuretice, este putin folosita. ORD. HYDROPTERIDALES Cuprinde ferigi acvatice si palustre, natante, cu sporangii nchisi n sporocarpi (frunze modificate al caror mezofil s-a resorbit, devenind aerenchim) ce se deosebesc de ferigile terestre prin morfologia aparatului vegetativ si prin modul de reproducere. Sunt ferigi heterospore. Macrosporangii au un singur macrospor, microsporangii cte 64 de microspori. Micro si macroprotalele sunt foarte reduse.

Fam. Marsileaceae Cuprinde 72 de specii acvatice perene, ce apartin la 3 genuri. n sporocarp se gasesc sori bisexuati, continnd microsporangi si macrosporangi. Marsilea quadrifolia - Trifoias de balta Traieste n medii acvatice, semiacvatice si terestre. La suprafata namolului are un rizom repent fixat de substrat prin radacini adventive, de pe care se ridica la suprafata apei frunze tinere rasucite n spirala (circinate) si mature, lung petiolate ce poarta n vrf 4 foliole dispuse palmat, asemanator unui trifoi cu 4 foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt pedicelati si contin numerosi sori induziati. Farmaceutic se folosesc sporocarpii bogati n substante nutritive ntre care predominant este amidonul (australienii prepara din ei o faina cunoscuta sub numele de nardo). Sunt comestibili. Fam. Salviniaceae Cuprinde ferigi acvatice, natante, cu sori unisexuati care contin macrosporangi scurt pedicelati sau microsporangi lung pedicelati. Salvinia natans - Pestisoara Este o feriga de talie mica, natanta. Prezinta o tulpina filiforma, lunga de pna la 20 de cm, care creste orizontal. Pe tulpina cresc frunzele cte 3 ntr-un verticil. Doua din aceste frunze sunt verzi, paroase cu pozitie orizontala si plutesc la suprafata apei. Cea de-a treia frunza este metamorfozata astfel : - o parte din ea se prezinta sub forma unor filamente lungi, alb-galbui, cu peri abundenti, ndeplinind functia radacinilor; - o alta parte se prezinta sub forma unor lobi care vor deveni peretele sporocarpului. Sporocarpii sunt sferici, scurt pedicelati si se formeaza printre "filamentele" radacinilor, n numar de 3-8. Unii au sori cu microsporangi iar altii au sori cu macrosporangi. Pestisoara populeaza suprafata apelor stagnante si lin curgatoare fiind mai frecventa n regiunile de cmpie unde climatul este mai cald. Creste adesea si n orezarii. Importanta farmaceutica prezinta sporocarpii care contin amidon.