FERIGILE

CARACTERE GENERALE
• Populează mediile umbroase, umede şi reci
• În zona temperată sunt erbacee, uneori cu talie de 1 m
• În zona tropicală şi ecuatorială sunt lemnoase, arborescente
• Sunt plante de uscat (rar acvatice – ex. Salvinia natans= peştişoara),
majoritatea perene

Salvinia natans
Sunt primele plante superioare al
căror corp, numit CORM, este alcătuit
din organe vegetative propriu-zise:
• rădăcină - orientată spre sol }
• tulpină – orientată spre lumină }
• frunze – orientate spre lumină }
→ adaptarea la viaţa terestră

Rhynia – nu are rădăcini şi frunze

diferenţiate
 Rhynia gwynne-vaughanii
reconstituire după Kenrick &
Crane (1997)
 • Tulpina • este subterană= rizom
• este alcătuită din: • epidermă
• scoarţă
• cilindru central
• la unele specii este fertilă, formează spori şi este lipsită de colorifilă

• Apar cele mai simple vase conducătoare →

denumirea de criptogame vasculare
- lemnoase (traheide)
• au pereţi lignificaţi
• cel mai adesea sunt de tip scalariform
• susţin planta
• sunt un caracter de adaptare la viaţa terestră
• au pereţi despărţitori → circulaţie lentă a sevei brute
- liberiene
 • Frunzele - sunt simplu sau dublu penate
• la feriga comună frunzele sunt dublu penat
compuse = fronde
• prezintă pe faţa inferioară umflături brune
numite sori (protejaţi de un înveliş
membranos) în care se află mai mulţi
sporangi
Reproducerea
• asexuată - prin spori produşi de sporofit în
organe pluricelulare numite sporangi
- sporangii - sunt ovali
- legaţi de frunză prin pedicel
- prezintă ţesut din care prin
diviziuni reducţionale iau naştere sporii
haploizi(n)
- au pereţi care crapă la maturitate
eliberând sporii
• sexuată - prin gameţi sexuaţi, diferenţiaţi în
gametofit

Nu formează flori şi seminţe

 Ciclul de dezvoltare la ferigi

Prezintă două generaţii care se succed în

mod obligatoriu şi sunt independente
•generaţia gametofitică – reprezentată de o
formaţiune pluricelulară, bogată în
cloroplaste, numită protal, rezultată din
germinarea unui spor haploid (n). Pe protal
se diferenţiază organele de reproducere
sexuată:
• arhegoanele - protejează gametul
feminin (♀) = oosfera
• anteridiile - în care se formează
gameţii masculini (♂), biflagelaţi,
pluriflagelaţi, numiţi anterozoizi
Oosfera este fecundată de un anterozoid
rezultând zigotul (2n) din care se formează
sporofitul tânăr, apoi protalul moare.
•generaţia sporofitică - începe cu zigotul
(2n) din care prin germinare rezultă
embrionul caracteristic tuturor cormofitelor.
Din embrion se formează sporofitul tânar şi
apoi cel matur formează rădăcina, tuplina,
frunzele.
 Clasificarea ferigilor
Clasa Licopodiate
- include ferigi erbacee sau
lemnoase
- frunzele sunt mici, dispuse în
spirală în jurul tulpinii
- tulpina este târâtoare,
ramificată dihotomic
- sporangii au aspect de
spiculeţ şi poartă sporofile
- reprezentanţi:pedicuţa
(Lycopodium clavatum)
Clasa Equisetate
- include ferigi răspândite pe
terenuri nisipoase şi în fâneţele
umede
- sunt plante erbacee mici
- au tulpini articulate cu noduri la
nivelul cărora se află funze mici,
dipuse în verticil
- epiderma tulpinii şi a frunzelor
este bogată în siliciu
- sporangii se formează pe
indivizi diferiţi dispuşi în vârful
tulpinilor brune
Reprezentanţi: coada calului
(Equisetum arvense)
Clasa Filicate
- include ferigile propriu-zise
- sunt plante erbacce cu frunze
mari, peţiolate, numeroşi lobi
divizaţi, multinervate,
compuse, răsucite în spirală
când sunt tinere
- sporangii sunt dispuşi pe
dosul frunzelor şi se formează
în sori, pe acelaşi individ
- Reprezentanţi: feriga comună
(Dryopteris filix-mas)
 Alte specii de ferigi
Feriguţa dulce
Năvalnicul
(Polypodium vulgare) 
(Asplenium scolopendrium)
 Importanţa ferigilor
• Din rizomul de ferigi se prepară medicamente împotriva viermilor
intestinali (vermifug).
• Din coada-calului se prepară ceai împotriva bolilor de rinichi.
• Ferigile mai pot fi folosite ca și plante decorative.
• Ferigile arborescente străvechi au și ele o importanță deosebită,
deoarece au format, în timp, rezerve consistente de huilă și antracit
(cărbuni).