Sunteți pe pagina 1din 74

Regnul Plante

Filumul Angiosperme (Magnoliophyta)


Clasa Monocotiledonate (Liliopsida)
Clasa Dicotiledonate (Magnoliopsida)
Istoria unei plante cu flori

Ciclul vital al unei plante începe cu formarea zigotului


şi se termină cu producerea unei noi generaţii.
În ciclul vital al spermatofitelor distingem câteva etape:
zigot,sămânţă, plantulă şi plantă.
Istoria unei plante cu flori
Anuale: realizează întreg ciclul vital în 1 an
Bienale: trăiesc 2 ani, înfloresc în anul II de vegetaţie
Perene: cresc şi produc seminţe an de an
Organele reproducătoare la Angiosperme
Floarea
Floarea
Floarea poate fi:
• Completa - are toate
4 părți florale
• Incompletă – una sau mai
multe părți florale lipsesc
• Perfectă – are Androceu şi
Gineceu
• Imperfectă – lipsește
Androceul sau Gineceul
– staminate – au numai
stamine
– carpelate – au numai pistil
Formula florală
Constă din 5 simboluri

Exemplu:

*K5, C5, A∞, G10


Simetrie radială(*),
Caliciul: cu 5 sepale(K5)
Corola: cu 5 petale(C5)
Androceul: mai mult de 12 stamine (A∞)
Gineceul: 10 carpele (G10)

Observaţie: Învelişul floral se numeşte periant, atunci când


elementele sale, sepalele şi petalele, se disting ca formă, dimensiuni şi
culoare şi perigon, când elementele sale, numite tepale, nu se
deosebesc între ele. În cel din urmă caz se foloseşte notaţia T sau P.
7
actinomorfă zigomorfă asimetrică

COROLA
poate fi actinomorfă,
zigomorfă sau asimetrică

Semne convenţionale cu privire la


simetria corolei:
* Simetrie radială (floare actinomorfă)
↑ Simetrie bilaterală (floare zigomorfă)
Corolă
Corolă
$ floare asimetrică tubuloasă
ligulată
Semne convenţionale cu privire la gineceu:
Aici se va lua în considerare poziţia ovarului
(superior sau inferior), numărul de carpele
(monocarpic sau policarpic), dacă gineceul
este apocarpic (cu mai multe carpele libere)
sau sincarpic (carpelele unite între ele)

Exemple:
G3 [gineceu format din trei carpele libere],
G(2) [gineceu format din 2 carpele unite].

Mai detaliat:
G3 [gineceu format din trei carpele libere, cu
ovarul inferior],
G3 [gineceu format din trei carpele libere, cu
ovarul superior],
G(2) [gineceu format din 2 carpele unite, cu
ovarul inferior],
G(2) [gineceu format din 2 carpele unite, cu
ovarul superior].
Placentare – inserarea ovulelor în interiorul ovarului
Aranjarea elementelor florale pe
receptacul –diagrame florale
Diagrama florală
elemente de reprezentare grafică a unei flori

Ovar superior cu 3
carpele, placentare
axilară

Ovar inferior cu 3
carpele, placentare
parietală

Structuri diferite unite între


ele (aici 1stamină şi
1petală)

Structuri de acelaşi fel unite


între ele (aici 2 petale)

Tub floral

sepală petală stamină


pistil
sepală petală stamină
Florile pot fi solitare

Ghiocel

Mac de câmp

Ruscuţa de primăvară
Racem simplu …mai des grupate în inflorescenţe Calatidiu simplu

Corimb simplu Umbelă simplă Spic simplu

Racem compus Calatidiu compus

Corimb compus Umbelă compusă Spic compus

Spadice Capitul

Toate aceste exemple se referă la grupul


de inflorescenţe nedefinite (racemoase)
Inflorescnenţe nedefinite
(racemoase)
Florile mature se află în partea de jos a pedicelului,
iar vârful continuă să producă muguri florali pe măsură
ce inflorescenţa creşte

Umbelă simplă
Umbelă compusă capitul simplu
capitul compus

Spic compus

calatidiu corimb
panicul
Spadix - spadice
Inflorescențe definite
(cimoase)

Florile mature se găsesc în vârful inflorescenței, deci


vîrful axei florale nu mai produce muguri florali noi.

Monocaziu -cimă unipară Dicaziu -cimă bipară

Dicaziu

Cimă Cimă Cincin Dicaziu Cimă compusă


scorpioidă helicoidă compus -tirsa
Indicați tipul de
inflorescență din imagine.
Explicați alegerea,utilizînd
în calitate de reper
schemele de mai jos.
Organele reproducătoare la Angiosperme
Fructul
• Fructul este un ovar matur, metamorfozat
– Semințele se dezvoltă din ovule
– Peretele ovarului se îngroașă, formând pericarpul
– Fructele asigură protecția și dispersarea semințelor.

2005-2006
Tipuri de fructe
1. Fructe simple
(se dezvoltă dintr-un ovar monocarpelar sau pluricarpelar cu carpele concrescute)

Fructe uscate Fructe cărnoase


Capsula (mac), Foliculă (delfinium) Baca dehiscentă (plesnitoare)

dehiscente
Păstaie (mazăre), Siliculă (traista Capsula cărnoasă (slăbănog)
ciobanului), Silicva (rapiţă) Drupa dehiscentă (nuc)

Achena (floarea soarelui), Cariopsa Baca(roșie, afin,vița-de-vie)

indehiscente
(grâu), Nuca: alună (alun) sau ghindă Peponida (zămos, dovleac, banan)
(stejar), Samara monosamară (frasin) Hesperida (portocal, lămâi)
Drupa (cireș, prun, piersic, măslin)
Tipuri de fructe
2. Fructe multiple
(se dezvoltă dintr-un ovar pluricarpelar cu carpele libere)

Polidrupă (zmeur, mur)

Disamară (arțar)
Polifoliculă (bujor de pădure)
Tipuri de fructe
3. Fructe compuse (se dezvoltă din inflorescenţe)

Siconă Soroză sau Infrutescența


Soroză
Ficus carica (smochin) Ananas ananassoides
Morus nigra (dud)

Fructe false (la formarea lor, pe lângă ovar, participă și alte părți ale florii)

Melonidă
Citrullus lanatus (pepene roșu) Poamă Pseudopoliachenă
Cydonia oblonga (gutui) Fragaria viridis
(căpșuni)
Tipuri de fructe

• Piersică
– 1 floare : 1 pistil : 1 ovar : 1 semință

2005-2006
Tipuri de fructe
• Măr
– 1 floare : 5 carpele : multe ovare: multe
semințe

2005-2006
Tipuri de fructe

• Portocală
– 1 floare : multe carpele: multe ovare: multe
semințe
Tipuri de fructe

• Zmeura
– 1 floare : mai multe ovare: multe semințe
Sămînţa – o plantă în devenire

cotiledon

radicula

plumula
Recapitulare

 Plante vasculare superioare Cele mai evoluate plante


 Spermatofite inferioare Plante erbacee sau
 Gr. „gymnos” = nud,gol. lemnoase
gr. „angeion ”– receptacul,
„sperma” = samînță „sperma” – sămînță
 Sămînță neînchisă în fruct Lemn = trahee
 Flori lipsite de învelișuri Floarea - prezintă pistil, ce
florale(sepale,petale), închide ovulele în ovar
prezintă stamine și carpele) Flori hermafrodite
 Fecundație – simplă (majoritatea)
 Vase lemnoase = traheide Fecundație dublă
 Sunt plante lemnoase Apare fructul rezultatul
(arbori,arbusti),rar ierboase transformarii ovarului
Introducere
• Filumul Angiospermele - cca 250 000 de specii
• În funcţie de particularităţile anatomo-morfologice,
angiospermele se grupează în două clase:
dicotiledonate şi monocotiledonate.
Cu ajutorul noțiunilor amintite mai sus,
vom caracteriza cele 2 clase ale
Filumului Magnoliophyta (Angiosperme)

Clasa Liliopsida Clasa Magnoliopsida


(Monocotiledonate) (Dicotiledonate)
Monocotiledonate - trăsături
• Rădăcinile sunt adventive fasciculate
• Tulpina este neramificată şi metamorfozată (bulbi,
rizomi)
• Cilindrul central prezintă fascicule libero-lemnoase
lipsite de cambiu
• Frunzele: în general liniare, întregi, sesile, cu
nervațiune paralelă sau arcuată cu teaca bine
dezvoltată
• Floarea: trimeră, rareori tetrameră sau dimeră
• Învelişul floral este nediferenţiat în calciu şi corolă
• Embrionul: prezintă un singur cotiledon.
Clasa Dicotiledonate
(Dicotyledones)
• Sunt plante cu flori , erbacee sau lemnoase, anuale sau
perene, adaptate la viața terestră
• Marea lor majoritate sunt autotrofe puține sunt heterotrofe
(saprofite, semiparazite sau parazite)
• Rădăcina principală provine din radicula embrionară și
formează un sistem pivotant sau rămuros
• Tulpina prezintă în structura primară fascicule mixte libero-
lemnoase, dispuse pe un singur cerc și care sunt deschise,
avînd cambiu
• Frunzele au forme variate, o nervațiune ramificată de tip penat
sau palmat și au o dispoziție diversă pe tulpină
• Florile, mai evoluate decît cele ale Gimnospermelor, sunt
diverse sub aspectul numărului și dispoziției părtilor
componente, fiind pe tipul 5 sau 4, rar 3
• Embrionul seminței are două cotiledoane
Monocotiledonate şi Dicotiledonate:
aceleaşi ţesuturi, diferite proprietăţi

1 cotiledon 2 cotiledoane

Floarea Floarea de
de tip 3 tip 4 sau 5

Nervaţiune reticulată
Nervaţiune paralelă

Rădăcină Rădăcină
fasciculată pivotantă 3 pores
1 pore

Fascicule Fascicule
conducătoare conducătoare
(tulpină) (tulpină)
dispersate ordonate circular
Sămînţa
Monocotiledonate – embrionul cu 1 cotiledon
Dicotiledonate – embrionul cu 2 cotiledoane
Floarea
Monocotiledonate – de tip 3
Dicotiledonate – de tip 4 sau 5

tradescanţia flox
Nervaţiunea limbului frunzei:
La Monocotiledonate – arcuită sau paralelă
La Dicotiledonate - reticulată

Crin sălbatic Menta


Rădăcina
Monocotiledonate – fasciculată
Dicotiledonate – pivotantă

Pir târâtor Mac californian


Tulpina
Monocotiledonate – fascicule
conducătoare lipsite de
cambiu aranjate dispers, nu
prezintă creştere secundară
Dicotiledonate – fascicule
conducătoare cu cambiu,
aranjate inelar, prezintă
creştere secundară
Clasa Dicotiledonate
Diversitatea dicotiledonatelor
• Cele cca 180 mii de specii de
dicotiledonate sunt grupate în 325 de
familii.
• Familia Rozacee (Rosaceae)
• Familia Leguminoase(Fabaceae)
• Familia Solanacee (Solanaceae)
• Familia Asteracee (Asteraceae)
Clasa Dicotiledonate

Familia Fagaceae
Fagul (Fagus sylvatica)

Arbore până la 30 m înălţime, cu


scoarţa alb-cenuşie.
Frunze eliptice, cu marginea întreagă.
Florile masculine au periantul simplu
din 5-6 foliole concrescute la bază
şi androceul din 6-12 stamine.
Florile feminine sunt alcătuite dintr-
un periant rudimentar şi un gineceu
tricarpelar.
Fructul nucă, învelită de o cupă
ţepoasă cu patru valve.
Stejarul comun, gorunul, stejarul-
pufos.
Clasa Dicotiledonate

Familia Rosaceae
Măceşul (Rosa canina)
Arbust cu ramuri lungi
ghimpoase.
Frunzele imparipenat compuse.
Formula florală: K5 C5 A∞ G∞.
Fructul polinuculă este situat
într-un receptacul cu pereţii
cărnoşi (fruct fals).
Fragul, păducelul, vişinul, părul,
prunul, piersicul.
Clasa Dicotiledonate
Familia Rosaceae
Cartea Roșie a RM,
specii periclitate și critic
periclitate!

Păducel pentagin

Păr eleagnifoliu

Măceș pitic
Clasa Dicotiledonate

Familia Solanaceae
Zârna (Solanum nigrum)
Tulpină ierboasă cu frunzele
simple sectate.
Formula florală: K(5)
[C(5)A5]G(2).
Fructul bacă de culoare
neagră.
măselariţa, cartoful,
tomatele, vinetele, tutunul.
Clasa Dicotiledonate

Familia Fabaceae
Mazărea (Pisum sativum)

Plantă ierboasă agăţătoare


Frunzele imparipenat compuse

Formula florală:
K(5) C1+2+(2) A(9)+1 G1.
Fructul – păstaie cu seminţe
globuloase.
Fasolea, soia, bobul, lucerna,
trifoiul, salcâmul, glădiţa, lupinul,
arahida.
Clasa Dicotiledonate
Familia Fabaceae
Cartea Roșie a RM,
specii periclitate și critic
periclitate!

Astragal pubiflor

Astragal
pastelian

Lucernă
rigidiusculă
Clasa Dicotiledonate

Familia Vitaceae
Viţa-de-vie (Vitis vinifera)

Arbust agăţător prin cârcei


Frunzele simple lobate
Formula florală:K5 C(5)A5 G(2)

Fructul bacă
Clasa Dicotiledonate
Familia Vitaceae

Cartea Roșie a RM,


specie periclitată!

Viță de pădure
Clasa Dicotiledonate

Familia Asteraceae
Floarea-soarelui (Helianthus annuus)

Frunzele simple, cu marginea dinţată.


Florile grupate în inflorescenţă calatidiu
cu receptaculul plat. În mijlocul
inflorescenţei -flori tubuloase, la margine -
flori ligulate sterile, de culoare galbenă.
Formula florală a florilor
tubuloase: K5[C(5)A(5)]G(2).
Fructul - achenă
Păpădia, cicoarea, muşeţelul, podbalul,
brusturele, pelinul, gherghina.
Clasa Dicotiledonate
Familia Asteraceae
Cartea Roșie a RM,
Specii critic periclitate!

Albăstrița
angelescu

Albastrița
saloniană

Vulturică
lucioasă
Clasa Dicotiledonate

Familia Brasicaceae
Varza (Brassica oleracea)
Plantă bienală: în primul an se
formează numai organele vegetative,
rădăcina pivotantă, o tulpină scurtă
(cocean) de la care cresc numeroase
frunze aşezate compact, formând
căpăţina; în al doilea an planta dă
naştere la o tulpină ramificată cu
frunze simple, penat sectate şi flori
mărunte de culoare galbenă. Formula
florală: K4 C4 A2+4 G(2).
Fructul este silicvă cu numeroase
seminţe.
Traista-ciobanului, punguliţa,
ridichea, napul,rapiţa, cruşeţeaua.
Clasa Dicotiledonate
Familia Brassicaceae

Cartea Roșie a RM,


Specii periclitate!

Odolean tătăresc

Colțișor
pentafoliolat
Lopățea
renascentă
Clasa Dicotiledonate

Caracterizați planta
prezentată în imaginile
alăturate.
Clasa Monocotiledonate
Clasa Monocotiledonate

Familia Poaceae
Grâul (Triticum aestivum)
 Tulpina pai;
Frunzele sesile, liniare;
Florile dispuse în spice compuse;
 Fiecare floare este alcătuită din
două palee, androceul din trei
stamine şi gineceul dintr-un pistil;
 Formula florală: P2A3G1.
Fructul cariopsă
Ovăzul, orezul, secara, porumbul,
meiul, firuţa.
Familia Graminneae (Poaceae) 
• Cuprinde plante erbaceae anuale sau perene cu
flori hermafrodite, florescenţă numită spic compus
sau panicul, alcătuit din numeroase spiculeţe.
Familia Graminneae (Poaceae) 
• Au adesea rizomi, de la care se ridică tulpini
aeriene cilindrice, împărţite în noduri şi internoduri,
neramificate şi cave la interior, cu excepţia
porumbului şi meiului.
• Frunzele liniare, lungi şi înguste, prevăzute cu o
teacă ce înconjoară tulpina.
• Florile bisexuate, mai rar unisexuate (la porumb).
• Învelişurile florale sunt reduse sau lipsesc
(adaptarea la polenizarea prin vînt).
• Staminele sunt în număr de trei.
• Florile sunt adunate în inflorescenţe, spic compus
(la grîu) sau panicul (la ovăz).
• Fructul cariopsă.
Clasa Monocotiledonate
Familia Poaceae

Cartea Roșie a RM,


Specii periclitate!

Negară dasifilă
Negară
piramidală
Clasa Monocotiledonate

Familia Liliaceae

Laleaua-de-grădină (Tulipa
gesneriana)
Tulpina ierboasă
Frunze ovale
Floare solitară. Formula
florală: ✶ P3+3 A3+3 G(3)
 Fructul este capsulă.
Vioreaua, crinul-alb,
brânduşa, sparanghelul,
lăcrămioara, leurda, ceapa,
usturoiul.
Familia Liliaceae

• Cuprinde plante erbacee majoritatea perene cu


bulbi, tuberculi şi rizomi, răspîndite în ţinuturile
temperate şi calde.
• Frunzele prevăzute cu o teacă sunt dispuse
spiralat.
• Florile cu periant simplu, solitare sau grupate în
inflorescenţe raceme, umbele sau spice,
dispuse terminal.
• Fructul este o capsulă dehiscentă longitudinal
sau o bacă.
Clasa Monocotiledonate
Familia Liliaceae

Specii din Cartea Roșie a RM!

Scânteiuță
Bibilică montană ucraineană
Clasa Monocotiledonate

Familia Iridaceae

Stânjenel Iris germanica

 Plantă perenă
 Rizom
 Frunze în formă de teacă de
sabie (ensiformă)
Formula florală: P3+3 A3G(3)
Crocus, frezia, gladiolus
Clasa Monocotiledonate
Familia Iridaceae

Specii din Cartea Roșie a RM!

Stânjenel pontic
Săbiuță
Clasa Monocotiledonate

Familia Orchidaceae
Vanilia (Vanilla planifolia)

Plantă sub formă de liană;


Radăcini aeriene, ce contribuie la
fixare;
Frunze ovale, nervațiunea
paralelă;
Flori hermafrodite zigomorfe;
Formula florală: P3+3 A1 G(3);
Fructul capsulă;
Orhideea, falenopsis, catleea.
Clasa Monocotiledonate
Familia Orchidaceae

Specii din Cartea Roșie a RM!

Poroinic de mai Papucul doamnei

Untul vacii
Clasa Monocotiledonate

Familia Musaceae
Bananierul Musa acuminata

Plante erbacee mari cu


pseudo-trunchi format pe baza
învelișului frunzos;
Frunze mari simple, pețiolate cu
nervațiune paralelă;
Tulpina subterană-rizom;
Unisexuate, monoice (florile Inflorescenţă
feminine situate în mănunchiuri, flori feminine
florile masculine în spice – pe
aceeași plantă, pe acelaşi
peduncul); Inflorescenţă
Fructul-bacă flori masculine
Clasa Monocotiledonate

Familia Arecaceae (palmierii)


Cocotierul Cocos nucifera

 Pseudo-trunchi
Frunze mari penate
 Sistem radicular fasciculat;
Inflorescența - spic compus
Flori unisexuate, plasate pe
aceeași inflorescență (cele
feminine la baza spicului
masculine-la vârf);
Fructul-drupă
Palmierul de ratan, curmalul.
Paleo-erburi:
Clasificare dificilă din
cauza că prezintă
caracteristici mixte ale
ambelor clase

La nuferi nervaţiunea
frunzei reticulată, dar
embrionul cu 1
Potamogeton – unul cotiledon
din reprezentanţii
Monocotiledonatelor ce
au floarea de tip 4
Monocotiledonatele vs
Dicotiledonatele
Sămînță
Recapitulare:
Tipuri de flori şi fructe

Numiţi tipurile de flori şi fructe prezentate mai sus şi explicaţi


transformările ce au loc în fiecare caz.
Recapitulare:
Exemple de diagrame florale

1.Descrieți numeric structurile din


diagramă.

2.Prin ce diferă această 5.Desenați


diagramă de precedenta? diagrama unei flori
cu următoarea
formulă:
K(5) C(5) A5 G3

3.Prin ce diferă această diagramă


de precedenta?

4.Această diagramă este a unei


plante mono sau dicotiledonate?
Monocotiledonate sau Dicotiledonate?

S-ar putea să vă placă și