Regnul Animale

Încrengătura
Celenterate
 OBIECTIVE
La finele lecției veți fi capabili :
•
O1 Să enumerați principalele încrengături
de nevertebrate şi cordate.
•
O2 Să clasificați Celenteratele.
•
O3 Să descrieți reprezentantul tipic – hidra -
după algoritm.
•
O4 Să explicați procesele vitale la
Celenterate.
•
O5 Să apreciați importanţa celenteratelor în
natură şi în viaţa omului.
 OBIECTIVE
La finele lecției veți fi capabili :
•
O1 Să enumerați principalele încrengături
de nevertebrate şi cordate.
•
O2 Să clasificați Celenteratele.
•
O3 Să descrieți reprezentantul tipic – hidra -
după algoritm.
•
O4 Să explicați procesele vitale la
Celenterate.
•
O5 Să apreciați importanţa celenteratelor în
natură şi în viaţa omului.
 Regnul Animalia
•
Nevertebrate
•
Încrengătura Coelenterata( Celenterate)

– Clasa Hydrozoa, Scyphozoa, Anthozoa

•
Încrengătura Plathelmintes( Viermi plați)

– Clasa Turbellaria, Trematoda, Cestoda

•
Încrengătura Nemathelmintes( Viermi cilindrici)- Clasa Nematoda
•
Încrengătura Annelida( Viermi inelați)

– Clasa Oligochaeta, Polychaeta, Hirudinea

•
Încrengătura Mollusca( Moluște)

– Clasa Gastropoda, Lamellibranhiata, Cephalopoda

•
Încrengătura Artropode -Clasa Crustaceea, Insecta, Arachnida
Cordate
Subîncrengătura Vertebrata
Supraclasa Pești
Clasa Osteichtyes( Pești osoși), Chondrichthyes( Pești
cartilaginoși)
Clasa Amphibia
Clasa Reptilia
Clasa Aves( Păsări)

Clasa Mammalia
 Caracterele generale ale
celenteratelor:(copiază în caiet)

1) Animale pluricelulare didermice .

2) Au simetrie radiară a corpului.
3) Au o cavitate intestinala
4) Sunt organisme acvatice.
5) Au celule urzicătoare.
6) Sunt prădători
Regnul
Animalia
Încrengătura Coelenterata
 Algoritmul de studiere:
•
1.Mediul de răspândire ; 2.Sistematica; 3.Reprezentanţii tipici
•
4.Structura organismului (reprezentantului tipic)
•
5.Procesele vitale - Locomoţia

– Nutriţia

– Digestia

– Circulaţia

– Respiraţia

– Excreţia

– Sistemul nervos; Organele de simţ.

– Reproducerea ; Ciclul vital

•
6.Rolul în natură şi viaţa omului
 Mediul de răspândire
•
majoritatea sunt animale marine, dar și specii
de apă dulce (hidra)
 FORME VITALE
Trăiesc:
individual

in colonii

majoritatea se
fixează pe substrat
 SISTEMATICA
ÎNCRENGĂTURA CELENTERATE
• Subîncrengătura CNIDARIA

Clasa Hydrozoa( hidrozoare)

Clasa Scyphozoa( scifozoare)

Clasa Anthozoa
( antozoare)
Hidra de apă dulce

Meduza Aurelia

Recif de corali
Actinia sau anemonia de mare
 HIDRA – reprezentantul tipic
Structura organismului(desenează în caiet)
Orificiu buco-anal
tentacule

Corpul său are

forma unui
săculeţ, lung
de 1 – 2 cm.

endoderm
Mezogleea ectoderm
Cavitate gastrală talpa
 MEDUZA
Cavitatea gastrală
mezogleea

endoderm
ectoderm
tentacule

Orificiul buco-anal
Structura corpului
 TIPURILE DE CELULE
Peretele corpului hidrei este format din
două straturi:
Stratul extern este alcătuit din
celule mioepiteliale, celule senzitive,
celule urzicătoare ,celule nervoase,
celule interstițiale( generatoare de
gameți).
În special pe tentacule sunt mai multe
celule urzicătoare. Ele produc un lichid
ce imobilizează prada, având un efect
paralizant. Celulele urzicătoare
(cnidoblastele) au şi un rol de apărare.
Stratul intern căptuşeşte cavitatea
digestivă. Este alcătuit din
celule flagelate ce pot emite
pseudopode şi celule glandulare
(produc sucuri digestive).
 Locomoția
•
Hidra se fixează de substrat cu ajutorul „tălpii”
•
Pentru deplasare se folosește de tentacule
•
Actiniile și alți polipi marini se fixează de
substrat la fel ca hidra.
 Meduzele se deplasează activ prin împingerea apei
în spațiul subumbrelar, cu ajutorul fibrelor musculare
(circulare și radiale), dar de obicei plutesc în masa apei.
Mișcarile ritmice ale umbrelei au loc neîntrerupt,
aceste contracții servind în același timp, pentru
respirație și circulație. Preferă lumina difuză, iar
temperatura influențează frecvența contracțiilor
umbrelei.
NUTRIŢIA și DIGESTIA

Cu ajutorul tentaculelor
urzicătoare, hidra capturează
hrana şi o introduce prin orificiul
buco –anal în cavitatea digestivă.
 O parte din hrană este digerată
cu ajutorul sucurilor digestive
secretate de celulele glandulare
ale stratului intern.

Ceea ce rămâne este prins de
pseudopodele celulelor flagelate;
digestia se finalizează în
vacuolele digestive ale acestora.
 Restul de hrană nedigerată se
elimină prin orificiul buco-anal.
 La meduze cavitatea
gastrală e prevazută cu 4
septe ce o separă parțial în 4
compartimente (pungi
stomacale) care se deschid
într-un canal circular ce
încojoară umbrela. Se
hrănesc cu plancton,
crustacee, viermi și chiar
pesti, pe care ii imobilizeaza
și îi paralizează cu ajutorul
cnidoblastelor care sunt
localizate cu precădere la
nivelul tentaculelor.
 RESPIRAŢIA și EXCREȚIA
Respiraţia şi excreţia se face la
nivelul celulelor din peretele
corpului.
 SISTEMUL NERVOS
•
Sistemul nervos la hidră
este de tip difuz și se
compune din neuroni
conectați prin prelungiri.
•
Arcul reflex:
•
celule senzitive → neuroni
→ celule efectoare
•
Sistemul nervos la meduză e
reprezentat de un inel,
situat la marginea umbrelei,
pe care se observă niște
formațiuni cu rol senzitiv
numite ropalii. Acestea sunt
de fapt tentacule modificate
avînd la bază pete ocelare ce
percep modificările
intensității luminii, celule
olfactive, chemoreceptoare,
iar în vîrf celule cu rol în
echilibru.
 SENSIBILITATEA
• Hidra este foarte sensibilă la condiţiile de
mediu.
• La cea mai mică atingere, hidra îşi contractă
tentaculele şi corpul.
• Celulele urzicătoare sau cnidoblastele
reacţionează la orice atingere prin eliminarea
lichidului urzicător.
cnidoblaste
 Reproducerea •
Când temperatura apei scade, hidra se
înmulţeşte prin ou.
•
În condiţii favorabile, vara pe corpul hidrei apar Oul rezultă din contopirea unui ovul cu un
muguri care cresc treptat şi se transformă în spermatozoid.
noi hidre.

•
Oul cade la fundul apei, rezistând astfel
•
Acest mod de înmulţire se numeşte până primăvara, când se formează nouă
înmugurire. hidră.
La meduze sexele sunt separate. Dupa
fecundare, din ou iese larva, numita
planula, care dupa o scurtă viață
planctonică se va fixa pe substrat și se va
transforma în polip. Meduza se formează
prin procesul de strobilație, o divizare
transversală a polipului. Acest proces
începe prin schițarea unui sanț circular la
baza coroanei de tentacule, care se va
adânci iar marginile lui se vor transforma
treptat, iar partea superioară astfel
delimitată, se va desprinde și se va
deplasa înotând sub forma unei meduze
tinere numita efirulă. De obicei se
formează o serie întreagă de meduze,
așezate unele peste altele, ca un teanc de
farfurii.
 Stagiu reproductiv

Proces de strobilație (faze)

Efirula
 Importanta în natură:
• Participă în circulaţia materiei în natură.
• Sunt consumatori şi reducători în ecosisteme
• Fac parte din planctonul mării cu rol în lanțul trofic.
• Scheletul recifelor de corali constituie spațiul vital pentru
animale;
• Unele celenterate prezintă fenomenul de comensalism (de
exemplu, actinia – Adamsia Palliata se fixează pe cochilia
părăsită de melc în care se adăpostește racul – Eupagurus
prideauxi, cu care conviețuieste).
• Recifii coralieri servesc ca adăpost pentru multe specii.
• Coralii formează insule.
• Sunt indicatori ai apelor curate.
 Importanta în viaţa omului:
• Coralul este materia prima
pentru fabricarea diferitelor obiecte.
• Recifii coralieri formează bariere în mare.
• Coralii sunt utilizaţi în scopuri decorative.
• Secretul urzicător provoacă lezarea
tegumentelor.
•
În Marea Neagra se întâlnesc și sunt mai
cunoscute, meduza de apă rece (Aurelia
aurita) și meduza de apă caldă sau inima mării
(Rhizostoma pulmo).
Marea Barieră de Corali este un loc de
vis ce cuprinde diferite specii de pesti,
minerale şi vegetale, toate într-un
singur loc. Este unul dintre cele mai
puternice şi mai bine integrate
ecosisteme ale lumii. Cel mai mare
sistem de recif din lume avand 3.000
de recife si 300 de insule ce se întind
de-a lungul a 2.600 kilometri si
acopera o suprafata de 344.400 km.
Suprafata ocupată de recife este mai
mare decat Irlanda și Marea Britanie
impreuna. Reciful este situat în Marea
de Corali în apropiere de coasta
Queensland-ului din nord-estul
Australiei.
 Sarcini de lucru:
1.Completează tabelul:

Celula din corpul Desenul Rolul

hidrei
2. Prin metoda empatiei imaginați-vă o zi din viața
hidrei. Scrieți rezolvarea sarcinilor de lucru în
caiete .