Regnul Animal

Filumul Cnidaria
(celenterate)
Suletia Simona Andreea
Colegiul National Mihail Kogalniceanu
Cls. IX E
21.05.2020
Mogos Catalin
 Meduza
(deasupra)

Anemona de
mare ->
 Filumul Cnidaria-Generalitati
S-au dezvoltat în acelaşi timp cu spongierii, apărând prima oară în mări
şi oceane acum 500.000.000 de ani;
Sunt organisme pluricelulare cu o structură simplă, dar cu forme foarte
diferite, precum anemona de mare, meduzele şi coralii arborescenţi;
Organismele din acest filum au o scobitură în formă de cilindru care se
numeşte polip;
Cuprinde celenteratele, animale cu simetrie radiară (in forma razelor
solare) şi didermice, adică formate din doua straturi fundamentale de
celule si anume:
1. Ectoderm (sau tegumentul extern al celenteratelor);
2. Endoderm (sau tegumentul intern al celenteratelor);
Cnidariile (sau celenteratele) sunt metazoare diploblastice, cu simetrie
radiară (tubulare sau în formă de clopot);
Locomotia se realizează prin contractia celulelor mioepiteliale;
 Modul si Mediul de viata
 Mediul de viaţă:
 Acvatic:
 1. Dulcicol;
 2. Sărat (sau salmastru);
 Modul de viaţă:
 1. Solitar (singur) sau colonial
(in grupuri);
 2. Mobil (în mare, în special
în apele calde ale mărilor
tropicale) sau sedentar (nu se
deplaseaza);
 3. Sunt prădători;
Corpul celenteratelor
 Corpul celenteratelor are formă
de sac;
 Corpul este prevăzut cu un
orificiu buco-anal, înconjurat
de tentacule, cu ajutorul cărora
prind prada;
 Intre stratul ectoderm şi
endoderm există o pătură
gelatinoasă numită mezoglee
care este populată cu amibocite
migratoare între cele 2
formaţiuni dermale închegate;
 In structura peretelui corpului
se diferentiază tesuturile;
 Ectodermul si Endodermul
Ectodermul Endodermul
 Este tegumentul extern al celenteratelor;  Este tegumentul intern al
 Este subţire si contine celule flagelate care
alternează cu celule care secretă enzime celenteratelor;
digestive;  Este mult mai înalt decât
 Este format din diferite tipuri de celule
diversificate morfologic şi funcţional, ectodermul;
dispuse pe un singur strat (adică  Cuprinde îndeosebi celule cu
unistratificat). Aceste celule sunt:
 - celule mioepiteliale; rol:
 - celule senzoriale (celule specializate  - digestiv;
producerea senzaţiilor sau receptarea
stimulilor externi sau interni; senzitiv);  - glandulare;
 - celule cnidoblaste (celule urzicătoare în  - senzitive;
ectodermul unor celenterate) sau
urzicătoare;  - cu potenţial sexual.
 - celulele interstiţiale;
 - chiar şi celule nervoase primitive.
 Hranirea si Reproducerea
Hranirea:
 Se face cu ajutorul orificiului buco-
anal si a tentaculelor.
 Cavitatea gastrală centrală comunică
cu exteriorul printr-un singur
orificiu bucal, dispus întotdeauna la
capătul superior sau inferior al axei
centrale a corpului;
 Hrana pătrunde prin acelaşi orificiu
(orificiu buco-anal) prin care sunt
eliminate resturile nefolositoare dar
şi celulele sexuale;
 Cilii celulelor endodermului asigură
circulatia substantelor şi facilitează
schimburile cu mediul înconjurător;
Reproducerea:
 Celenteratele se înmultesc:
 1. Asexuat(prin înmugurire sau
diviziune dispunând de un
potenţial regenerativ deosebit);
 Sexuat(formând o larvă ciliată,
prin indivizi gonocorici sau
hermafrodiţi. Din oul fecundat
rezultă o larvă numită planulă
care este didermică, cavitară şi
ciliată la exterior).
 Există două forme morfologice în
cadrul filumului:
 1. Forma fixă - polip;
 2. Forma mobilă - meduză.
Planula Ciclul reproductiv
 Ciclul biologic al Celenteratele includ
celenteratelor trei clase:
Ciclul biologic al celenteratelor are două
faze alternative de dezvoltare şi vieţuire:
1. Clasa Hydrozoa;
1. Faza poliploidă (de polip):
- asexuată, sesilă(fixata direct pe
substrat), cu mezogleea foarte subţire; 2. Clasa Scyphozoa;
- polipul este fixat la bază cu o
deschizătură în vârf şi este înconjurat de
nişte tentacule care se înalţă;
2. Faza meduzoidă (de meduză), sexuată,
3. Clasa Anthozoa.
liberă (sau captivă) şi capabila de înot
activ, având mezogleea bine dezvoltată:
- importanţa relativă a acestor două faze
ale ciclului biologic este variabilă de la
clasă la clasă şi de la ordin la ordin până la
suprimarea fazei meduzoide şi
dobândirea sexualităţii de către polip
(Clasa Anthozoa);
 Clasa Hydrozoa
 Cuprinde specii care alternează între
stadiul de polip şi cel de meduză;
 Stadiul de polip este dominant;
 Chiar dacă stadiul de meduză se
diferentiază, el rămâne adesea fixat;
 Specia reprezentativa al clasei este:
Hydra viridis (Hidra verde):
 - toată viata se află în stadiul de polip;
 - este o specie dulcicola;
 Majoritatea hidrozoarelor sunt
marine;
 Speciile coloniale sunt salmastre;
 O particularitate structurală a
hidrozoarelor este lipsa celulelor în
mezoglee;
Clasa Scyphozoa
 Include meduzele exclusiv marine,
multe otrăvitoare, unele chiar letale;
 Dimensiunea lor variază de la câtiva
milimetri diametru la peste doi metri;
 Cea mai mare meduză este Cyanea
arctica, cu tentacule de peste 40 de
metri;
 Specia reprezentativa este Aurelia
aurita (meduza de curent rece):
 - populează Marea Neagră;
 - are formă de clopot;
 - cavitatea corpului este împărtită în
patru pungi stomacale;
 - neuronii sunt concentrati în
ganglioni nervoşi şi în inele nervoase
la marginea umbrelei;
 - se deplasează prin înot sacadat.
 Clasa Anthozoa
 Cuprinde :
 1. Cele mai renumite celenterate prin
speciile de corali;
 2. Sau frumoasele anemone de mare (Actinia
sp.) care apartin acestui grup;
 Mezogleea contine carbonat de calciu care
constituie un adevărat schelet extern;
 In timp, acest „schelet" a dus la formarea
recifelor coraliere;
 In această clasă nu se înregistrează stadiul
de meduză;
 Sunt specii solitare şi coloniale;
 Specia reprezentativa este Corallium
rubrum (mărgeanul roşu sau coralul roşu);
 - cavitatea corpului este împărtită de septuri
radiare - sclerosepturi – în loje care măresc
suprafata de digestie;
 - dispozitia acestora (septurilor radiare) la
unele forme fosile demonstrează tendinta
spre simetria bilaterală.
Importanţa celenteratelor:
 Rolul ecologic al celenteratelor constă
în faptul că se constituie ca verigi în
lanturile trofice, fie ca părti
componente ale
planctonului(totalitatea organismelor
vegetale şi animale, în general
microscopice, care trăiesc în apă pană
la o adâncime de 200 m şi care
constituie hrană peştilor şi a altor
animale acvatice), fie ca specii de
dimensiuni mari care nu intră în
diverse asociatii cu alte vietuitoare;
 Coralii constituie adăpost pentru alte
vietuitoare;
 Din punct de vedere economic,
„scheletul" coralilor poate constitui
materie primă pentru fabricarea unor
obiecte decorative;