Regnul Animalia

Încrengătura
Coelenterata
 OBIECTIVE
La finele lecției veți fi capabili :
• O1 Să enumerați principalele
încrengături de nevertebrate şi cordate.
• O2 Să clasificați Celenteratele.
• O3 Să descrieți reprezentantul tipic –
hidra - după algoritm.
• O4 Să explicați procesele vitale la
Celenterate.
• O5 Să apreciați importanţa
celenteratelor în natură şi în viaţa
omului.
 Regnul Animalia
• Nevertebrate
• Încrengătura Coelenterata
– Clasa Hydrozoa, Scyphozoa, Anthozoa
• Încrengătura Plathelmintes
– Clasa Turbellaria, Trematoda, Cestoda
• Încrengătura Nemathelmintes
– Clasa Nematoda
• Încrengătura Annelida
– Clasa Oligochaeta, Polychaeta, Hirudinea
• Încrengătura Mollusca
– Clasa Gastropoda, Lamellibranhiata, Cephalopoda
• Încrengătura Artropode
– Clasa Crustaceea, Insecta, Arachnida
• Cordate
• Subîncrengătura Vertebrata
– Supraclasa Pești
• Clasa Osteichtyes, Chondrichthyes
– Clasa Amphibia
– Clasa Reptilia
– Clasa Aves
– Clasa Mammalia
Regnul Animalia
 Algoritmul de studiere
• 1.Mediul de răspîndire
• 2.Sistematica
• 3.Reprezentanţii tipici
• 4.Structura organismului (reprezentantului tipic)
• 5.Procesele vitale
 Locomoţia
 Nutriţia
 Digestia
 Circulaţia
 Respiraţia
 Excreţia
 Sistemul nervos
 Analizatorii ( sau organele de simţ)
 Reproducerea
 Ciclul vital
• 6.Rolul în natură şi viaţa omului
 Mediul de răspîndire
• majoritatea sunt animale marine, dar și specii
de apă dulce (hidra)
Trăiesc:
individual

in colonii

majoritatea se
fixează pe substrat
 ÎNCRENGĂTURA CELENTERATE
• Subîncrengătura CNIDARIA

Clasa Hydrozoa

Clasa Scyphozoa

Clasa Anthozoa
Hidra de apă dulce

Meduza Aurelia

Recif de corali
Actinia sau anemonia de mare
 HIDRA – reprezentantul tipic
Structura organismului
Orificiu buco-anal
tentacule

Corpul său
are forma
unui săculeţ,
lung de 1 – 2
cm.

endoderm
Mezogleea ectoderm
Cavitate gastrală talpa
 MEDUZA
Cavitatea gastrală
mezogleea

endoderm
ectoderm
tentacule

Orificiul buco-anal
Structura corpului
 TIPURILE DE CELULE
Peretele corpului hidrei este format
din două straturi:
Stratul extern este alcătuit din
celule mioepiteliale,
celule senzitive şi celule
urzicătoare .
În special pe tentacule sunt mai multe
celule urzicătoare. Ele produc un
lichid ce imobilizează prada, având un
efect paralizant. Celulele urzicătoare
(cnidoblastele) au şi un rol de
apărare.
Stratul intern căptuşeşte cavitatea
digestivă. Este alcătuit din
celule flagelate ce pot emite
pseudopode şi celule glandulare
(produc sucuri digestive).
 Locomoția
• Hidra se fixează de substrat cu ajutorul „tălpii”
• Pentru deplasare se folosește de tentacule
• Actiniile și alți polipi marini se fixează de
substrat la fel ca hidra
Meduzele se deplasează activ prin împingerea
apei în spațiul subumbrelar, cu ajutorul fibrelor
musculare (circulare și radiale), dar de obicei
plutesc în masa apei. Mișcarile ritmice ale
umbrelei au loc neîntrerupt, aceste contracții
servind în același timp, pentru respirație și
circulație. Preferă lumina difuză, iar temperatura
influențează frecvența contracțiilor umbrelei.
NUTRIŢIA și DIGESTIA
• Cu ajutorul tentaculelor
urzicătoare, hidra capturează
hrana şi o introduce prin orificiul
buco –anal în cavitatea digestivă.
• O parte din hrană este digerată
cu ajutorul sucurilor digestive
secretate de celulele glandulare
ale stratului intern.
• Ceea ce rămâne este prins de
pseudopodele celulelor flagelate;
digestia se finalizează în vacuolele
digestive ale acestora.
• Restul de hrană nedigerată se
elimină prin orificiul buco-anal.
 La meduze cavitatea
gastrală e prevazută cu 4
septe ce o separă parțial
în 4 compartimente
(pungi stomacale) care
se deschid într-un canal
circular ce încojoară
umbrela. Se hrănesc cu
plancton, crustacee,
viermi și chiar pesti, pe
care ii imobilizeaza și îi
paralizează cu ajutorul
cnidoblastelor care sunt
localizate cu precădere
la nivelul tentaculelor.
 RESPIRAŢIA și EXCREȚIA
Respiraţia şi excreţia se face la
nivelul celulelor din peretele
corpului.
 SISTEMUL NERVOS
• Sistemul nervos la hidră
este de tip difuz și se
compune din neuroni
conectați prin prelungiri.
• Arcul reflex:
• celule senzitive → neuroni
→ celule efectoare
• Sistemul nervos la
meduză e reprezentat de
un inel, situat la
marginea umbrelei, pe
care se observă niște
formațiuni cu rol senzitiv
numite ropalii. Acestea
sunt de fapt tentacule
modificate avînd la bază
pete ocelare ce percep
modificările intensității
luminii, celule olfactive,
chemoreceptoare, iar în
vîrf celule cu rol în
echilibru.
 SENSIBILITATEA
• Hidra este foarte sensibilă la condiţiile de
mediu.
• La cea mai mică atingere, hidra îşi contractă
tentaculele şi corpul.
• Celulele urzicătoare sau cnidoblastele
reacţionează la orice atingere prin eliminarea
lichidului urzicător.
cnidoblaste
 Reproducerea
• În condiţii favorabile, vara pe
corpul hidrei apar muguri care
cresc treptat şi se transformă în
noi hidre.
• Acest mod de înmulţire se
numeşte înmugurire.
• Când temperatura apei scade,
hidra se înmulţeşte prin ou.
• Oul rezultă din contopirea unui
ovul cu un spermatozoid.
• Oul cade la fundul apei, rezistând
astfel până primăvara, când se
formează nouă hidră.
La meduze sexele sunt separate.
Dupa fecundare, din ou iese larva,
numita planula, care dupa o scurtă
viață planctonică se va fixa pe
substrat și se va transforma în
polip. Meduza se formează prin
procesul de strobilație, o divizare
transversală a polipului
(scifopolipului). Acest proces
începe prin schițarea unui sanț
circular la baza coroanei de
tentacule, care se va adanci iar
marginile lui se vor transforma
treptat, iar partea superioară astfel
delimitată, se va desprinde și se va
deplasa înotand sub forma unei
meduze tinere numita efirulă. De
obicei se formează o serie întreagă
de meduze, așezate unele peste
altele, ca un teanc de farfurii.
 Stagiu reproductiv

Proces de strobilație (faze)

Efirula
 Importanta în natură:
• Participă în circulaţia materiei în natură.
• Sunt consumatori şi reducători în ecosisteme
• Fac parte din planctonul mării cu rol în lanțul trofic.
• Scheletul recifelor de corali constituie spațiul vital pentru
animale;
• Unele celenterate prezintă fenomenul de comensalism (de
exemplu, actinia – Adamsia Palliata se fixează pe cochilia
părăsită de melc în care se adăpostește racul – Eupagurus
prideauxi, cu care conviețuieste).
• Recifii coralieri servesc ca adăpost pentru multe specii.
• Coralii formează insule.
• Sunt indicatori ai apelor curate.
 Importanta în viaţa omului:
• Coralul este materia prima
pentru fabricarea diferitelor obiecte.
• Recifii coralieri formează bariere în mare.
• Coralii sunt utilizaţi în scopuri decorative.
• Secretul urzicător provoacă lezarea
tegumentelor.
• În Marea Neagra se întîlnesc și sunt mai
cunoscute, meduza de apă rece (Aurelia
aurita) și meduza de apă caldă sau inima mării
(Rhizostoma pulmo).
Marea Barieră de Corali
este un loc de vis ce
cuprinde diferite specii de
pesti, minerale şi vegetale,
toate într-un singur loc.
Este unul dintre cele mai
puternice şi mai bine
integrate ecosisteme ale
lumii. Cel mai mare sistem
de recif din lume avand
3.ooo de recife si 300 de
insule ce se intind de-a
lungul a 2.600 kilometri si
acopera o suprafata de
344.400 km. Suprafata
ocupată de recife este mai
mare decat Irlanda si
Marea Britanie impreuna.
Reciful este situat in
Marea de Corali in
apropiere de coasta
Queensland-ului din nord-
estul Australiei.