Regnul animal

Proiect biologie
1. Spongiere
Spongierii fac parte din încrengătura porifera a regnului animal şi poartă această denumire datorită sponginei, o substanţă
organică aflată între două straturi de celule, care constituie peretele corpului. Cele două straturi de celule se numesc
ectoderm, cel aflat în exterior şi respectiv endoderm, cel aflat în interior.
Spongina este străbătută de spiculi calcaroşi sau silicoşi care întăresc scheletul corpului. Spongierii sunt animale coloniale sau
solitare fixe (fixate de un substrat, nu se pot deplasa). Peretele corpului are numeroşi pori situaţi pe toată suprafaţa corpului
prin care spongierul aspiră apa încărcată cu particule nutritive. În partea superioară a corpului are un oscul, un por de
dimensiuni mai mari prin care spongierul elimină surplusul de apă, aspirat o dată cu hrană.
Atât spongierii, cât şi celenteratele sunt animale diploblastice, alcătuite din două foiţe embrionare (straturi de celule) spre
deosebire de restul animalelor, care sunt triploblastice, alcătuite din trei foiţe embrionare.
• O mare parte din celulele spongierilor sunt
nespecializate, neîndeplinind o anumită funcţie.
Coanocitele sunt celule ale endodermului, dotate
cu un guleraş şi un flagel, care au rol în digestie.
Prin mişcarea flagelului se formează curenţi, care
atrag microorganismele la baza guleraşului, unde
acestea sunt capturate şi digerate.
• Cei doi pereţi ai corpului, exodermul şi
endodermul sunt singurele ţesuturi ale
spongierilor, ei fiind animale diblastice. Spongierii
au o mare capacitate de regenerare din cauza
faptului că celulele sunt nespecializate. Dacă un
spongier este strivit, în câteva minute el îşi reface
forma iniţială. Digestia se face intracelular, întrucât
spongierii nu dispun de sistem digestiv; fiecare
celulă îşi realizează digestia în interiorul
veziculelor digestive, organite celulare formate
prin învaginarea membranei celulare, în care
hrana este digerată cu ajutorul anumitor enzime.
Spongierii pot fi clasificaţi după natura spiculilor şi
pot fi silicoşi, calcaroşi şi cornoşi. Exemple de
spongieri: buretele de apă dulce, buretele de baie.
 Celenteratele sunt animale diblastice libere sau fixate, având corpul alcătuit din două
straturi de celule, ectodermul şi endodermul, între care se află mezogleea şi o masă
2.Celenterat gelatinoasă. La celenterate apare pentru prima dată în seria animală cavitatea gastrică.
Celenteratele au sistem nervos şi muscular. Sistemul nervos este format dintr-o reţea de
e celule nervoase, întinse pe toată suprafaţa corpului, la unele formându-se aglomerări de
celule nervoase. La celenterate apar şi primele organe de simţ: ocelii (ochi primitivi) şi
statocistele (organe ale echilibrului).
Sistemul muscular este format din fibre musculare longitudinale, acestea putând fi netede sau striate. Înmulţirea este asexuată,
prin înmugurire sau diviziune, sau sexuată, prin celule sexuale. Cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai acestui grup sunt meduzele,
alte exemple fiind hidrele, coralii şi actiniile.
Meduzele sunt formate dintr-o
umbrelă sub care se află
tentaculele. Tentaculele au celule
urticante cu care îşi urzică prada
şi care îndeplinesc funcţia de a
captura prada. Ca dimensiuni,
meduzele variază foarte mult de
la uriaşele nomura până la
micuţele irukundji. Cea mai
veninoasă meduză este viespea
de mare. Meduzele au şi o mare
capacitate de regenerare.
Coralii sunt celenterate care formează structuri calcaroase numite recife de corali. Recifele de corali constituie ecosisteme
foarte bogate ale mediului marin, în care îşi duc viaţa numeroase specii de peşti, celenterate, viermi etc. Cel mai mare recif de
corali este Marea Barieră de Corali din Australia.
3.Viermi-lați(platelminți)
• Caractere generale:
Trăiesc în ape dulci sau sărate, precum și în biotipuriumede.
Majoritatea parazitează corpul animalelor(endoparaziți sau
ectoparaziți).
Corpul este în formă de panglică, nesegmentat.
Nu au sistem respirator. Respirația este cutanee.
Sunt indivizi hermafrodiți.
Înmulțirea este sexuată. La planarie este prezentăregenerarea.
• Reprezentanți:
trematode-planaria-forme libere, majoritateaacvatice, cu corpul acoperit cu cili; viermele degălbează este
parazit la oi și are ca gazdă intermediarămelcul Limnea
cestode-teniile parazite la om, porc, câine etc.; corpuleste format din cap (scolex) prevăzut cu ventuze șicârlige,
și proglote pline de ouă; lipsește sistemuldigestiv
Exemple:Viermele de gălbează / Tenia
4.Viermi-cilindrici (nematelminți)
• Caractere generale:
Speciile libere populează aproape
toate spațiile deviață. Majoritatea
sunt însă paraziți la om, animale
șiplante.
Corpul este cilindric, nesegmentat.
Nu au aparat respirator și nici
circulator.
La unele apare un sistem excretor
simplu.
Sexele sunt separate.
•  Reprezentanți:
limbricul
oxiurul
trichina
Toți sunt paraziți la om.
Exemple
Limbricul / Trichina
5.Viermi-inelați(anelide)
•  Caractere generale:
Sunt animale terestre sau
acvatice, marine sau de
apădulce (lipitori).
Corpul este cilindric sau
turtit dorso-versal și
formatdin inele.
Cavitatea generală este un
celom.
Au sistem circulator închis.
Majoritatea sunt
hermafrodiți. Unii au
proprietatea deregenerare.
• Reprezentanți:
oligochete-
râma, care
prezintă peri
chitinoși
(cheți)folosiți în
locomoțiehirud
inee-lipitoarea,
lipsită de cheți;
este
ectoparazitcare
se hrănește cu
sânge
• Râma /
Lipitoarea
 Gastropodele sunt diverse
6.Moluște- Gasteropode Gastropodele nu sunt doar diverse în ceea ce privește numărul
de specii vii astăzi, ci sunt diverse în ceea ce privește
dimensiunea, forma, culoarea, structura corpului și morfologia
Gastropodele
cochiliei. Acestea sunt diverse în ceea ce privește obiceiurile lor
( Gastropoda ) sunt un
de hrănire - există browsere, pascătoare, filtratoare, prădători,
grup extrem de divers
hrănitori de fund, eliminatori și detritivori printre gastropode.
de moluște care includ
Sunt diverse în ceea ce privește habitatele în care trăiesc -
între 60.000 și 80.000
locuiesc în habitate de apă dulce, marine, de adâncime,
de specii vii.
intertidale, de zone umede și terestre (de fapt, gastropodele
Gastropodele
sunt singurul grup de moluște care au colonizat habitate
reprezintă aproape
terestre).
80% din toate
moluștele vii. Membrii
acestui grup includ
melci și melci terestre,
fluturi de mare, cochilii
de coajă, conchele,
crestele, lăptiile,
perwinkles, borcane de
stridii, cowries,
nudibranchs și multe
altele.
Procesul de torsiune
În timpul dezvoltării lor, gastropodele suferă un proces cunoscut sub numele de torsiune, o răsucire a corpului lor
de-a lungul axei cap-coadă. Această răsucire înseamnă că capul este între 90 și 180 de grade decalat față de
piciorul lor. Torsiunea este rezultatul unei creșteri asimetrice, cu o creștere mai mare care apare pe partea stângă
a corpului. Torsiunea provoacă pierderea părții drepte a oricăror anexe pereche. Astfel, deși gastropodele sunt
considerate încă simetric bilateral (așa încep ele), până când devin adulți, gastropodele care au suferit torsiune
au pierdut unele elemente ale „simetriei” lor. Gastropodul adult ajunge să fie configurat în așa fel încât corpul
său și organele interne să fie răsucite, iar mantia și cavitatea mantalei să fie deasupra capului său. Trebuie
remarcat faptul că torsiunea implică răsucirea gastropodului '

Shell spiralat vs. Shell-less

Majoritatea gastropodelor au o coajă unică,
înfășurată, deși unele moluște, cum ar fi
nudibranhii și melci terestre, sunt fără coajă. După
cum sa menționat mai sus, înfășurarea cochiliei nu
este legată de torsiune și este pur și simplu modul
în care cochilia crește. Bobina cochiliei se răsucește
de obicei în sensul acelor de ceasornic, astfel încât,
atunci când este privită cu vârful (partea de sus) a
cochiliei îndreptată în sus, deschiderea cochiliei
este situată în dreapta.
Operculum
Multe gastropode (cum ar fi melcii de mare, melcii
terestre și melcii de apă dulce) au o structură întărită
pe suprafața piciorului lor numită operculum.
Operculul servește ca un capac care protejează
gastropodul atunci când își retrage corpul în interiorul
cochiliei sale. Operculul sigilează deschiderea cochiliei
pentru a preveni desicarea sau descurajarea
prădătorilor.
Cum respiră
Majoritatea gastropodelor marine respiră prin branhii.
Majoritatea speciilor de apă dulce și terestre sunt o
excepție de la această regulă și respiră în schimb
folosind un plămân rudimentar. Acei gastropode care
respiră folosind un plămân se numesc pulmați.
Hrănire
Diversele grupuri de gastropode se hrănesc în moduri diferite. Unele sunt ierbivore, în timp ce altele sunt
prădători sau scuturi. Cei care se hrănesc cu plante și alge își folosesc radula pentru a zgâria și sfărâma hrana.
Gastropodele care sunt prădători sau scuturi folosesc un sifon pentru a aspira alimentele în cavitatea mantalei și
a le filtra peste branhii. Unele gastropode prădătoare (de exemplu, sonde de stridii) se hrănesc cu prada decojită
prin forarea unei găuri prin coajă pentru a localiza părțile moi ale corpului în interior.
7.Moluște- Lamelibranhiatele(scoicile)sunt moluște acvatice cu
corpul protejat de o cochilie formată din două valve

lameribranhiate unite, cu branhii în formă de lamele. Multe specii

sunt pescuite sau crescute pentru consum sau
perle. Cochiliile sunt folosite ca obiecte de decor.

Perla neagră din Mrea Neagră, descoperită în septembrie 2019 de

Pascale Roibu, scafandru militar, la 500 de metri de plaja Mamaia, în
zona unui dig scufundat. În Marea Neagră perlele sunt rare și de
obicei sunt albe. Doar 1% din perlele vândute în lume sunt
sălbatice.

Număr specii
Există peste 15000 de specii de scoici în lume.
Mediu
Scoicile sunt exclusiv acvatice, trăind în ape
sărate(midi,stridia,scoica de mărgăritar)sau dulci(la noi scoica
de lac Anodonta și scoica de râu Unio). Scoicile stau pe fundul
apelor, în mâl sau nisip sau pe stânci și alte corpuri acvatice.
Structura corpului Respirație
Scoicile au osimetrie biaterală.Cochilia scoicii este formată din două valve, unite prin Branhiile sunt
ligamente elastice. Ele nu au cap distinct, acefale. Corpul are un picior musculos lamerale, ceea
ce dă și numele
clasei.
Hrană
Unele scoici se
hrănesc cu
resturi, alge sau
lemn. Unele
scoici sunt
parazite ale
peștilor și altor
Reproducere vietăți acvatice.
Sexele sunt separate la majoritatea scoicilor.Unele scoici sunt hermafrodite.Fertilizarea este Unele specii
externă.La unele specii embrionii nu au un stadiu larvar, progeniturile fiind replici miniaturale sunt carnivore,
ale adulților. La majoritatea speciilor marine există însă un stadiu larvar. ele hrănindu-se
Asociere cu mici
Scoicile se asociază cu coralii, cu unele crustacee, etc. viețuitoare:
Secreții toxice crustacee, larve,
Unele scoici emană secreții toxice(inclusiv acid sulfuric)când sunt atacate. etc.
8.Moluște- De regulă, aceste creaturi, pe lângă corp, au un picior și un cap, dar în
diverse specii, unele dintre aceste componente pot lipsi. Să discutăm
cefalopode despre cel mai agil cefalopode de clasă. Spre deosebire de mulți dintre
frații lor, aceste animale își petrec cea mai mare parte a timpului în
Moluștele sunt atât de diverse încât, în mișcare
număr, aceste animale ocupă locul al doilea în
lume, al doilea doar la artropode. Toate cele
trei clase ale acestor nevertebrate au
caracteristici comune, de exemplu, corpul lor
este cel mai adesea format din trei straturi, în
timp ce corpul însuși înveliște „voalul” pielii
numit manta.

Mai mult, sunt destul de rapide, pot atinge cu ușurință viteze de 50 de

kilometri pe oră. Animalele sunt capabile de un lanț complex de acțiuni,
sunt cele mai „deștepte” dintre moluște. Casa lor este apa sărată a
oceanelor, mărilor. Dimensiunile sunt foarte diverse, de la un centimetru la
câțiva metri lungime. Indivizii uriași pot cântări aproape jumătate de tonă
Creaturile prădătoare puternic
dezvoltate au distinctivă principală -
tentcaracteristicaaculele lor sunt situate
pe cap, mărginind gura. Doar unitățile
din această clasă au o chiuvetă, toate
celelalte se descurcă fără ea

Peste șapte sute de specii din aceste nevertebrate sunt numărate. Cel
mai probabil, fiecare dintre noi a văzut cel puțin o dată un calamar,
deși nu unul viu, sau o caracatiță. Un alt reprezentant popular și
binecunoscut al cefalopodelor este sepia. Aspectul cefalopodelor este
destul de divers. Corpul lor poate arăta ca o rachetă, o geantă cu mai
multe procese sau o șapcă echipată cu tentacule.

https://youtu.be/RD1BbwVxe-Y
În interiorul corpului poate exista un
fel de coajă, dar aceasta nu este deloc
atât de „casă” calcaroasă, cum ar fi
gastropodele, de exemplu. Placi subțiri
sau chiar ace calcaroase - asta este
squids a înlocuit scoica.
9.Artropode-arahnide
Clasa Arachnida include un grup divers de artropode: păianjeni, scorpioni, căpușe, acarieni, culegători și verii
lor. Oamenii de știință descriu peste 100.000 de specii de arahnide. Numai în America de Nord, există
aproximativ 8.000 de specii de arahnide. Numele Arachnida este derivat din greacăaráchnē cu legături la un
mit. În mitologia greacă, Aráchnē era o femeie care a fost transformată în păianjen de zeița Athena, așa că
Arachnida a devenit un nume potrivit pentru păianjeni și marea majoritate a arahnidelor.

Majoritatea arahnidelor sunt carnivore, de obicei pradă insectelor și sunt terestre (trăiesc pe uscat). Părțile lor
bucale au adesea deschideri înguste, ceea ce le limitează la consumul de pradă lichefiată. Acestea oferă un
serviciu important prin menținerea populațiilor de insecte sub control.
Pentru a fi încadrat în clasa Arachnida, un artropod trebuie să aibă următoarele caracteristici:
1.Corpurile arahnide sunt de obicei împărțite în două regiuni distincte, cefalotoraxul (anterior) și abdomenul
(posterior).
2.Arahnidele adulte au patru perechi de picioare, care se atașează de cefalotorax. În stadii imature, arahnidul nu
poate avea patru perechi de picioare (de exemplu, acarieni).
3.Arahnidelor le lipsesc atât aripile, cât și antenele.
4.Arahnidele au ochi simpli numițiocelli. Majoritatea arahnidelor pot detecta lumina sau absența acesteia, dar
nu văd imagini detaliate.
Arahnidele, ca și insectele, sunt artropode. Toate
animalele din filumul Arthropoda au exoscheletele,
corpurile segmentate și cel puțin trei perechi de
picioare. Alte grupuri aparținând filumului Arthropoda
includ Insecta (insecte), Crustacee (de exemplu, crabi),
Chilopoda (centipede) și Diplopoda (milipede).
Clasa Arachnida este împărțită în ordine și subclase,
organizate după caracteristici comune. Acestea includ:
Comandați Amblypygi - scorpioni bici fără coadă
Comandați Araneae - păianjeni
Comandați Uropygi - bici scorpioni
Comandați Opiliones - seceriști
Comandă Pseudoscorpiones - pseudoscorpioni
Comandați Schizmoda - scorpioni din bici cu coadă
scurtă
Comanda Scorpions - scorpioni
Comandați Solifugae - scorpioni de vânt
Comandați Acari - căpușe și acarieni

10.Artropode-crustacee
Crustaceele sunt animale din Phylum Arthropoda și
Subphylum Crustacea. Cuvântul crustaceu provine
din cuvscoicăântul latin crusta , care înseamnă.
Crustaceele sunt un grup foarte divers de animale
nevertebrate, care include animale active, cum ar fi
crabi, homari, creveți, krill, copepode, amfipode și
creaturi mai sesile , cum ar fi balanțele.
Toți crustaceii au:
1.Un exoschelet sau cochilie dur, dar flexibil
2.Două perechi de antene
3.O pereche de mandibule (care sunt anexe folosite
pentru a mânca)
4.Două perechi de maxilare pe cap (părți suplimentare
ale gurii situate după mandibule)
5.Doi ochi compuși, adesea pe tulpini
6.Corpuri segmentate cu anexe pe fiecare segment de
corp
7.Branhii
 Crustaceele sunt unele dintre cele mai importante vieți
marine pentru oameni - crabii, homarii și creveții sunt
pescuiți și consumați pe scară largă în întreaga lume.
Ele pot fi, de asemenea, utilizate în alte moduri -
crustaceele, cum ar fi crabii pustnici, pot fi de
asemenea folosite ca animale de companie, iar
crustaceele marine pot fi utilizate în acvarii.

În plus, crustaceele sunt foarte importante pentru

alte vieți marine, cu krill, creveți, crabi și alți
crustacei care servesc drept pradă pentru animale
marine, cum ar fi balenele , pinipedele și peștii .
11.Artropode-miriapode Myriapods ( Myriapoda ) sunt un
grup de artropode care include
Caracteristicile cheie milipede, centipede, pauropodi și
simfilani. Aproximativ 15.000 de
ale miriapodelor
specii de miriapode sunt în viață
includ: astăzi. După cum sugerează și
1.Multe perechi de numele lor, miriapodele (din
picioare miriade grecești , o multitudine,
2.Două secțiuni ale plus fotografii , picior) sunt
corpului (cap și remarcate pentru că au multe
trunchi) picioare, deși numărul variază
3.O pereche de foarte mult de la specie la specie.
antene pe cap Unele specii au mai puțin de o
duzină de picioare, în timp ce
4.Ochii simpli
altele au multe sute de picioare.
5.Mandibule De conducte Illacme , un miriapod
(maxilarul inferior) și care centrala din California
maxilarele (maxilarul populeaza, este detinatorul
superior) recordului curent pentru numărul
6.Schimb respirator de picior miriapod: Această specie
care are loc printr-un are 750 de picioare, cele mai multe
sistem traheal dintre toate miriapode cunoscute.
Miriapodele locuiesc într-o varietate de habitate, dar Miriapodele
sunt cele mai abundente în păduri. De asemenea, sunt clasificate
locuiesc în pajiști, tufărișuri și deșerturi. Deși majoritatea în următoarea
miriapodelor sunt detritivori, centipedele nu sunt; sunt ierarhie
taxonomică :
în principal prădători nocturni.Cele două grupuri mai
1.Animale
puțin familiare de miriapode, sauropodele și simfilanii, 2.Nevertebrate
sunt organisme mici (unele sunt microscopice) care 3.Artropode
trăiesc în sol. 4.Miriapodele

Miriapodele sunt împărțite în următoarele grupuri taxonomice:

Centipede ( Chilopoda ): Există mai mult de 3.000 de specii de centipede în viață astăzi. Membrii acestui grup
includ centipedele de piatră, centipedele tropicale, centipedele din sol și centipedele de casă. Centipedele sunt
carnivore, iar primul segment al corpului lor este echipat cu o pereche de gheare veninoase.
Millipede ( Diplopoda ): Aproximativ 12.000 de specii de milipede sunt în viață astăzi. Membrii acestui grup includ
polyxenidans, chordeumatidans, platydesmidans, sifonoforidani, polydesmidans și mulți alții.
12.Artropode-insecte
Insectele reprezintă o clasă a încrengăturii artropode şi sunt cele mai numeroase organisme de pe Terra, existând
peste 1.000.000 de specii de insecte. Mediul lor de viaţă este, cu unele mici excepţii, cel terestru. Insectele ocupă
areale întinse ale acestui mediu, de la deşert la pădurea tropicală sau de la preerie la savană. Unele insecte pot
zbura iar altele îşi trăiesc prima parte a vieţii în apă. Corpul acestora este alcătuit din cap, torace şi abdomen şi au
membrele articulate. Majoritatea insectelor nu sunt hermafrodite, ci au sexe separate. Dintre toate animalele,
insectele sunt cele mai diverse. Diferă ca dimensiuni, culoare, mod şi mediu de viaţă.
ARTROPODE - insecte - ARTROPODE - insecte ARTROPODE - insecte – ARTROPODE - insectE –
COLEOPTERE – HIMENOPTERE LEPIDOPTERE DIPTERE
aripile externe sunt albine, furnici, viespi fluturi muște, țânțari
chitinoase – elitrele, a au 2 perechi de aripi • aripi subțiri, o pereche de aripi
doua pereche de aripi transparente, trăiesc membranoase, membranoase, servesc la
sunt membranoase și în colonii, acoperite cu solzi zbor, a
servesc la zbor conduse de o regină doua este mult redusă
(balansiere)
13.Echinoderme
Filumul Echinodermata Echinodermele sau membrii filului Echinodermata sunt unele dintre cele mai ușor
conține cinci clase de viață de recunoscut nevertebrate marine. Acest filum include stele de mare (stele de
marină: Asteroidea ( stele mare), dolari de nisip și arici și sunt identificate prin structura lor corporală
de mare ), Ophiuroidea radială, de multe ori cu cinci brațe. Puteți vedea deseori specii de echinoderm
( stele fragile și stele de
coș ), Echinoidea ( arici de într-o piscină de maree sau în rezervorul tactil din acvariul local. Majoritatea
mare și dolari de nisip ), echinodermelor sunt mici, cu o dimensiune pentru adulți de aproximativ 4 inci,
Holothuroidea ( castraveți de dar unele pot crește până la 6,5 ​picioare în lungime. Diferite specii pot fi găsite
mare ) și Crinoidea (crini de într-o varietate de culori strălucitoare, inclusiv violet, roșu și galben.
mare și stele de pene). Sunt
un grup divers de organisme,
conținând aproximativ 7.000
de specii. Filumul este
considerat unul dintre cele
mai vechi dintre toate
grupurile de animale, despre
care se crede că a apărut la
începutul erei cambriene,
acum aproximativ 500 de
milioane de ani.
Echinodermele au un design unic al caroseriei. Multe echinoderme prezintă simetrie radială , ceea ce înseamnă
că componentele lor sunt dispuse în jurul unei axe centrale într-o manieră simetrică. Aceasta înseamnă că un
echinoderm nu are jumătate evidentă „stânga” și „dreaptă”, ci doar o parte superioară și una inferioară. Multe
echinoderme prezintă simetrie pentaradială - un tip de simetrie radială în care corpul poate fi împărțit în cinci
„felii” de dimensiuni egale organizate în jurul unui disc central.Deși echinodermele pot fi foarte diverse, toate au
unele asemănări. Aceste similitudini pot fi găsite în sistemele lor circulator și reproductiv.

În loc de sânge, echinodermele au un sistem vascular de apă, care este utilizat pentru mișcare și prădare.
Echinodermul pompează apa de mare în corpul său printr-o placă de sită sau madreporită, iar această apă umple
picioarele tubului echinodermului. Echinodermul se deplasează pe fundul mării sau peste roci sau recife,
umplându-și picioarele tubului cu apă pentru a le extinde și apoi folosind mușchii din picioarele tubului pentru a
le retrage.Picioarele tubului permit, de asemenea, echinodermelor să se țină de roci și alte substraturi și să prindă
prada prin aspirație. Stelele marine au aspirație foarte puternică în picioarele tubului, ceea ce le permite chiar să
deschidă cele două cochilii ale unui bivalv .
Majoritatea echinodermelor se Multe echinoderme sunt omnivore, hrănindu-se cu o varietate de plante vii
reproduc sexual, deși bărbații și și moarte și de viață marină. Acestea îndeplinesc o funcție importantă în
femelele sunt practic indistincte digerarea materialelor vegetale moarte de pe fundul oceanului și menținerea
unul de celălalt atunci când sunt apelor curate. Populațiile abundente de echinoderm sunt esențiale pentru
privite extern. În timpul
reproducerii sexuale, recifele de corali sănătoase.Sistemul digestiv al echinodermelor este relativ
echinodermele eliberează ouă sau simplu și primitiv în comparație cu alte vieți marine; unele specii ingeră și
spermă în apă, care sunt fertilizate expulzează deșeurile prin același orificiu. Unele specii ingerează pur și simplu
în coloana de apă de către mascul. sedimente și filtrează materialul organic, în timp ce alte specii sunt capabile
Ouăle fertilizate eclozează în larve să prindă pradă, de obicei plancton și pești mici, cu brațele lor.
cu înot liber, care în cele din urmă
se așează pe fundul
oceanului.Echinodermele se pot
reproduce asexual și prin
regenerarea părților corpului, cum
ar fi brațele și coloanele
vertebrale. Stelele marine sunt
bine cunoscute pentru capacitatea
lor de a regenera brațele pierdute.
De fapt, chiar dacă stelei de mare
i-a rămas doar o mică parte din
discul central, poate crește o stea
de mare complet nouă.
14.Urocordate/
Cefalocordate
urocordate Tunicații sunt exclusiv
sau tunicatele organisme marine.
(subfilul Apendicularii și taliacienii sunt
Tunicata) sunt
pelagici, în timp ce stropi de
un grup de
cordate non- mare (sau stropi de mare) sunt
vertebrate bentici. În ceea ce privește
care trăiesc distribuția batimetrică, acestea
exclusiv în sunt prezente în principal în
mare. Se apele puțin adânci, cu toate
numesc acestea unele specii sunt Tunicații se hrănesc în principal prin filtrare, generând curenți
urocordate,de exclusiv abisale.Talienii locuiesc
oarece în de apă care pătrund în interiorul organismului prin sifonul oral
în toate mările, de la ecuator la sau curent, în acest fel prinz organismele din plancton și
majoritatea
lor notocordul poli, dar sunt mai frecvente în materiile organice sub formă de particule. Unele specii de
este limitat la apele calde. De asemenea, ascidieni de adâncime sunt prădători care se hrănesc cu
regiunea preferă apele puțin adânci, dar nevertebrate. Prind prada care le atinge, folosind sifonul oral.
caudală a unele exemplare au fost găsite Alte specii trăiesc în substraturi noroioase și se hrănesc cu
larvelor. la o adâncime de 1500 de materia organică prezentă în partea de jos.
metri.
Tunicații sunt acordați, prin urmare împărtășesc cu alți membri ai filului caracteristicile care îi definesc ca atare.
Acestea sunt prezente cel puțin în stadiul embrionar și sunt:
-Au o structură internă de sprijin numită notocord. Această structură în formă de tijă este formată din celule
înfășurate într-o teacă de țesut conjunctiv. Este prezent în toate cordatele, cel puțin în stadiul lor larvar.
-Au un cordon nervos dorsal gol. La nevertebratele care au un cordon nervos, acesta este situat ventral. În
cordate, în timpul fazei larvare, este localizat dorsal în raport cu tractul digestiv. În unele grupuri poate fi redus la
un singur ganglion la vârsta adultă.
-Au fante branhice faringiene. Acestea sunt deschideri care comunică faringele cu exteriorul. La vertebratele
amniotice (tetrapode embrionare în curs de dezvoltare cu patru membrane extra-embrionare), aceste fante pot
să nu se deschidă, dar se formează și rămân ca niște fante simple.
-Prezenta unui endostil sau a unei glande tiroide este, de asemenea, o caracteristică exclusivă a cordatelor.
 Peştii osoşi sunt peştii care au scheletul osos, fiind mai evoluaţi decât verii lor, peştii
15.Pești osoși cartilaginoşi. Ordinele peştilor osoşi sunt: acipenseridele, dipnoii, crosopteringienii
şi teleosteenii.
Acipenseridele (sturionii) Teleosteenii
Sturionii reprezintă un ordin al Teleosteenii sunt cei
peştilor osoşi, răpitori, cu scheletul mai cunoscuţi peşti,
cartilaginos-osos, lipsiţi de solzi. Prin din cadrul acestui
scheletul lor cartilaginos-osos, ordin făcând parte
acipenseridele sunt ca o punte de crapul, ştiuca,
trecere dinspre peştii cartilaginoşi cleanul, plătica,
spre cei osoşi. Deşi sunt lipsiţi de mreana şa. Corpul
solzi, corpul lor este acoperit cu şiruri lor are diverse
de discuri osoase. Reprezentanţi ai dimensiuni, în
acestui ordin sunt: cega, păstruga, funcţie de specie şi
morunul, nisetrul etc. Sturionii sunt poate să fie sau să
pescuiţi pentru carnea lor gustoasă şi nu fie acoperit de
icrele lor negre, din care se prepară solzi. Scheletul
caviarul. Trăiesc aproape exclusiv în teleosteenilor este
Marea Neagră şi Marea Caspică. Sunt osos. Hrana lor
afectaţi de poluare şi pescuitul variază, unii sunt
excesiv. fitofagi, alţii răpitori.
Ciprinidele sunt o familie din Somonul, denumit şi lostriţa este un peşte
cadrul teleosteenilor, care oceanic, dar care în perioada depunerii
cuprinde toate speciile de icrelor migrează dinspre mare spre
crapi. Crapii sunt prezenţi în izvoarele apelor curgătoare pentru a le
America de Nord, Asia, Africa depune. După depunerea icrelor somonii
şi Europa. Hrana este în mor, mulţi dintre ei sunt vânaţi de către
special vegetală, dar poate diverse animale înainte de depunerea
cuprinde şi nevertebrate mici. icrelor.

Ştiuca este un peşte răpitor, de apă dulce, dotat cu dinţi puternici. Dipnoii sunt un ordin de peşti osoşi dotaţi
Somnul este un peşte răpitor, cu plămâni, acestea putând respira atât
care poate atinge dimensiuni aerul din apă cât şi cel atmosferic. Mulţi
mari. Arealul lui cuprinde estul trăiesc în Africa, unde în timpul
şi centrul Europei, precum şi anotimpului secetos, când văile râurilor
vestul Asiei. seacă, ei supravieţuiesc trăind în mâlul
umed.
16.Pești Chondrosteii sunt un grup de peşti cartilaginoşi, adică au scheletul
alcătuit din ţesut cartilaginos şi nu osos. Reprezentanţi ai acestui
cartilaginoși
Cel mai mare rechin
grup ambiisunt rechinii şi pisicile de mare, fiind prădători vorace ai
mediului în care trăiesc.
este rechinul-balenă,
acest uriaş atingând
până la 15 m şi 40 de
tone. În ciuda
dimensiunilor sale
titanice, acest uriaş
este inofensiv pentru
om. Se hrăneşte în
special cu plancton
dar şi cu peşti mai
mici. Rechinul alb
este unul din cei mai
cunoscuţi rechini şi
este un potenţial
pericol pentru om.
Rechinul taur este cunoscut pentru faptul că poate trăi atât în apă sărată cât şi în apă dulce. Au existat cazuri de
atac al acestui rechin asupra oamenilor.
Deşi au existat cazuri Pisicile de mare sunt rude apropiate ale rechinilor şi au în coadă un ac cu care injectează
de atacuri ale venin în prăzile şi agresorii săi. Celebrul Steve Irwin, "vânătorul de crocodili" a fost ucis de
rechinilor asupra o pisică de mare.
omului, aceste cazuri
nu sunt atât de dese
precum se crede,
rechinii ucid anual mai
puţini oameni decât
ţânţarii. Majoritatea
speciilor de rechini
sunt ameninţate cu
dispariţia datorită
faptului că sunt ucişi
pentru carnea lor
gustoasă. În Extremul
Orient le sunt tăiate
aripioarele pentru
supă de aripioare. Alte
pericole care îi
ameninţă sunt
poluarea apelor şi
distrugerea
habitatelor lor.
 Mediu de viață:mări,oceane apă dulce

17.Pești cartilaginoși-osoși

Morun 5m/1200kg Nisetru 2m/100kg

Păstrugă 1,5m/27kg Cega

Lipsesc solzii Mare valoare economică
Au 5 şiruri de discuri osoase Carne, icre negre, clei
longitudinale
Rostru alungit, prevăzut cu mustăţi
Schelet cartilaginos-osos Scheletul cartilaginos-
Înotătoarea codală are lobi inegali ososl
Larve de insecte, *Prin ouă depuse de femele în
insecte, moluşte, Dunăre (în cazul sturionilor de la
crustacee, peşti noi)
mici (peşti *Puieţii şi femelele se întorc apoi în
răpitori) mare (peşti migratori)
18.Amfibieni
Caractere generale
 Sunt animale adaptate atât la viaţaterestră,cât şi la cea
acvatică;
 Corpul este împărţit în: cap,trunchisusţinut de mebre şi
coadă;
 Unii amfibieni au coadă(salamadra),iar laalţii
lipseşte(broasca de lac adultă);
 Piele bogat vascularizată,subţire şiumedă,cu rol în
respiraţie
 Circulaţia este dublă şi incompletă(sângeleoxigenat se  Broastele se hranesc
amestecă cu cel neoxigenat); cuinsecte, viermi, moluşte.
 Mormolocii au respiraţie branhiala,iar adulţiirespiră prin  Sunt animale poichiloterme
plămânii şi cutanat;  Reproducerea este legată de
mediul acvatic;fecundaţia este
 Organele de simţ sunt bine dezvoltate.
externă.
 Sistemul nervos este mai dezvoltat ca lapeşti:cele două  Sunt ovipare şi majoritatea
emisfere cerebrale sunt separateprintr-un şanţ interemisferic prezintămetamorfoză.
Metamorfoza la broaşte A) Ordinul Apod B) Ordinul
: Cuprinde Urodela(Caudata):
specii lipsite de Cuprinde amfibieni cu
picioare, coadă, cu corpulcilindric,
cuaspect şi cu două perechi de
serpentiform, membre egale șislab
care duc o dezvoltate.Salamandra
viaţăsubterană. defoc europeana

C) Ordinul
Anura :cuprind
e specii fără
coadă;Broasca
râioasăBrotăce
lulBroasca de
lac

Importanţă Sunt consumatori deţânţari, căpuşe şi alteinsecte dăunătoare; Broaştele servesc dreptanimale de
laborator pentruefectuarea unorexperimente; Broaştele sunt bio-indicatori.
Curiozităţi despre amfibieni Oamenii de ştiinţă spun că morţile alarmante aleamfibienilor ar putea
 Pe maxilare soparla are numerosi dinti conici concrescuti cu
19.Reptile- maxilarul.Limba este musculoasa, mobila,bifurcata la varf si poate
fi usor proiectata in afara.
lacertilieni
Şopârla
cenuşie(Lacer
ta agilis), este
răspândită în
toate zonele
ţării.Corpul
este lung,
până la 25
cm, şi
acoperit cu o
piele
cornoasă, In perioada cresterii naparleste.Coada este lunga si ascuita la varf.Capul
îngroşata, ce este mic,de forma triunghiulara ,turtit dorso- ventral.Ochii sunt
formează protejati de o membrane subtire, transparenta si de doua
solzi mici şi o pleoape.Percep culorile obiectelor.Urechile sunt lipsite de
protejează de pavilioane.Auzul este bine dezvoltat,la fel si mirosul.Pe varful botului
uscăciune. are doua nari.
 Membrele sunt scurte, asezate pe laturile corpului, indreptate lateral,dar nu servesc la mers,ci la agatare de
asperitatiile solului si catarare.Deplasarea se face prin ondulatiile corpulu,soparla sprijinindu-se pe membrele
posterioare si pe coada.Soparla se taraste, deci este un animal tarator.Soparla se hraneste cu insecte,paienjeni si
rame.Este totusi animal insectivor.Organele digestive sunt bine dezvoltate.Are tub digestive si glande
anexe.Respiratia este pulmonara.Caile respiratorii sunt bine diferentiate.Plamanii sunt ca niste saci cu pereti
cutati.
Pe maxilare
soparla are
numerosi
dinti conici
concrescuti
cu
maxilarul.Li
mba este
musculoas
a,
mobila,bifu
rcata la
varf si
poate fi
usor
proiectata
in afara.
 20.Reptile-
chelonieni
Broasca testoasa de uscat (Testudo hermani,Testudo graeca) este adaptata la
mediul de viata terestru.Traieste in padurile si regiunile de stepa din
Oltenia,Banat si Dobrogea.

Se recunoaste dupa corpul ei scurt,acoperit cu un tesut format din doua parti:carapacea,la partea superioara,
bombata, de culoare maroniu-roscat si plastronul, la partea inferioara, de culoare deschisa.Ele sunt unite pe
laturi, lasand doua deschideri prin care ies, la partea anterioara, capul si membrele anterioare,iar la partea
posterioara ,membrele posterioare si coada.
 Caretul sau broasca testoasa de mare ajunge la 1-2 m
lungime si 200 km.Are carapacea mai putin bombata,
cu placi osoase mai putin sudate.Picioarele sunt
adevaratele vasle care ii servesc la inot.

Inmultirea se face prin oua pe care

le depune in nisipul de pe plaja.Sunt
vanate pentru carne,grasime si oua .
Tesutul este format din placi osoase bine sudate, acoperite de placi cornoase.Coastele si vertebrele sunt
concrescute cu carapacea.Capul,gatul,picioarele si coada sunt acoperite de o piele solzoasa de culoare cenusie.Pe
langa organele de simt asemanatoare cu ale soparlei, exista doua falci invelite in materie carnoasa ce formeaza un
fel de cioc,cu margini taioase si fara dinti. Sunt animale greoaie.Care se deplaseaza incet din cauza conformatiei
scheletului si al tesutului.Cele 4 membre sunt scurte,asezate lateral si terminate cu degete scurte,prevazute cu
gheare.Se hraneste cu ierburi, fructe,insecte,melci si viermi pe care le taie cu marginea ciocului.Respiratia si
inmultirea sunt la fel ca la serpi si soparle. Broasca testuasa de lac( Emys orbicularis) traieste in lacuri Balti rareori
pe uscat.Este adaptat secundar la viata acvatica.Se deosebeste de broasca testoasa de uscat prin urmatoarele
caractere: este mai turtita, de culoare negricioasa,asemanatoare malului si degetele sunt unite prin membrane
interdigitale.
21.Reptile-
ofidieni
Sarpele de casa ajunge la 1,50-2 m lungime.Pielea de culoare cenusie,este uscata,groasa,cornoasa,solzoasa si
naparleste.Capul este oval.Ochii au pleoapele unite,privirea fixa si nu clipec.Vazul este dezvoltat.Urechile nu au
pavilioane,iar auzul si mirosul sunt bine dezvoltate.Limba este lunga,bifurcata si serveste la pipait.De o parte si
alta a capului are doua pete alb-galbui,in forma de semiluna.

Membrele lipesc.Sunt animale apode.Locomotia se face exclusiv prin tarare,prin

ondularea corpului.Soparla si sarpele sunt animale taratoare sau reptile.Scheletul
este alcatuit din multe vertebre si numeroase coaste.Nu are stern si cavitatea
toracica.Sistemul nervos este mai evoluat ca la amfibieni.Encefalul se mareste.

Sarpele se hraneste cu broaste,soareci ,soparle si insect.Inghite si animale mai

voluminoase decat corpul sau datorita ligamentului elastic, care leaga cele doua
jumatati ale mandibulei si a osului patrat.In repaus acesta are pozitie
orizontala.Cand sarpele se hraneste, osul are pozitie vertical,marind cavitatea
bucala.Dintii curbati spre interior retin preda.Alunecarea hranei prin faringe si
esofag se datoreaza elaticitatii acestor organe, secretie de saliva si lipsei
sternului.Raspandirea,inmultirea si temperature corpului sunt ca la soparle.La
serpi numai plamanul drept este dezvoltat,datorita formei cilindrice a capului.
Serpii pot atinge dimensiuni impresionante si au -veninosi:
culori diferite.Se clasifica in serpi: sarpele cu ochelari: (cobra Indiana) Naja naja:
-neveninosi (constructori) ca:
Boa: Pitonul:

In tara noastra singurul sarpe veninos este viperaVipera are corpul scurt
(0,75m), capul mai lat decat corpul, de forma triunghiulara, cu o pata
neagra in zigzag care se intinde de-a lungul corpului si una in forma de V
pe cap.. Vaneaza noaptea.Hrana preferata sunt soarecii.Pe maxilarul
superior are 2 dinti (colti veninosi) strabatuti de un canal in legatura cu o
glanda cu venin.
In repaus,dintii sunt culcati pe cerul gurii.Cand ataca ,iau o pozitie
vertical si prin ei se scurge veninul cu care omoara prada.Muscatura ei
este periculoasa pentru om.Veninul se numeste viperina si este toxic.
 Plamanii sunt mai dezvoltati decat la amfibieni.Crocodilul se

22.Reptile-crocodilieni hraneste cu animale acvatice si terestre.Ataca si omul.Pentru

prima oara in seria animala inima are 4 camera : 2 atrii,2
ventricule,iar circulatia sangelui este dubla si incomplete.
Crocodilii sunt reptile mari,care ajung la 10m lungime.Sunt adaptati secundar la viata acvatica.Crocodilul de
Nil(crocodylus niloticus) ajunge la 6 m lungime.Narile si orificiul urechilor se inchi in apa.Vazul il ajuta la
depistarea hranei.Gura este larga, iar pe maxilare se afla dinti conici,inegali, fixate in scobituri numite
alveole.Corpul este turtit dorsoventral acoperit cu placi carnoase, dublate de placi osoase nesudeate, inte ele in
regiunea dorsala,coada este lunga si comprimata lateral.Are cinci degete libere la membrele anterioare si patru
degete unite prin membrana la membrele posterioare.Ele servesc la deplasarea apei si pe uscat. Iese pe uscat
pentru a se odihni.
Femelele depun oua, protejate de o membrana , in nisip sau gropi sapate in pamantul afanat.
Alti crocodili:

-aligatorii( din America de Sud si -gavialul de gange (din India) -caimanul(America de Sud si
Centrala) Centrala).
23.Păsări-caractere
generale
Membrele Temperatura
anterioare corpului este
sunt constantă
transformate datorită
in aripi, iar respirației și
cele circulației
posterioare active.
cu piele Lipsește
solzoasă care vezica
ne amintește urinară
de reptile. Înmulțirea se
Maxilarele face prin
sunt ouă, pe care
acoperite de le clocesc.
teci solzoase
și formează
ciocul.
Forma corpului este aerodinamică; învelișul extern, produs de piele, este alcătuit din pene, fulgi și puf.
24.Păsări-
clasificare
Păsări alergătoare Pasari alergatoare-Emu,Strutul,Kiwi,Nandu
Păsări de apă Păsări de apă-lebada neagră, rașa mandarin,califarul alb,gâsca de Nil,
Păsări cântătoare-cucul,privighetoarea roșcată,lăcarul mare,presura
Păsări cântătoare sură,cănărașul
Păsări dispărute Păsări dispărute-gastornis giganteus,paraphysornis
brasiliensis,kelenken guillermoi,bullockornis planei
Păsări domestice Păsări domestice-găină,rață,cocoș,gâscă,curcă,curcan,gâscan,
pichi,porumbei,
Păsări migratoare Păsări migratoare-barza,pelicanul,mierla,prepelița, graurul, ciocârlia,
rândunica,
Pasari nocturne-bufnita,cucuveaua,ciuful de padure,huhurezul mic,huhurezul
Păsări nocturne mare,huhurezul barbos
Păsări răpitoare Păsări răpitoare-vulturul curcan,condorul anzilor,vulturul alb,zaganul,vulturul
cu capul alb,vânturelul de mauritius,harpia,pasărea secretar
 Monotremele ( monotrematele ) sunt un grup unic de
25.Mamifere- mamifere care depun ouă, spre deosebire de
mamiferele placentare și marsupialele , care dau
monotreme naștere la viață tânără. Monotremele includ mai multe
specii de echidne și ornitorinc.
Cea mai izbitoare diferență față de alte mamifere este că monotremele depun ouă. Similar cu alte mamifere,
produc lactat (produc lapte). Dar, în loc să aibă mameloane ca alte mamifere, monotremele secretă laptele prin
deschiderile glandelor mamare din piele.
rnitorincul ( Ornithorhynchus
anatinus ) este un mamifer cu aspect
ciudat, cu o factură largă (care
seamănă cu cea a unei rațe), o coadă
(care seamănă cu coada unui castor)
și cu picioare palmate. O altă
ciudățenie a ornitorincului este că
ornitorincii masculi sunt veninoși. Un
pinten pe membrul lor posterior
oferă un amestec de veninuri care
sunt unice pentru ornitorinc.
Ornitorincul este singurul membru al
familiei sale.
Există patru specii vii de echidne, numite după un monstru cu același nume, din mitologia greacă . Acestea sunt
echidna cu cioc scurt, echidna cu sirul lung al lui Sir David, echidna cu ciocul lung din est și echidna cu ciocul
lung din vest. Acoperite cu spini și păr grosier, se hrănesc cu furnici și termite și sunt animale solitare.

Deși echidnele seamănă cu arici, porcupini și furnici, acestea nu sunt strâns legate de niciunul dintre aceste alte
grupuri de mamifere. Echidnele au membre scurte, puternice și bine gheare, ceea ce le face săpători buni. Au o
gură mică și nu au dinți. Se hrănesc rupând buștenii putreziți și cuiburile și movilele furnicilor, apoi lingând
furnicile și insectele cu limba lor lipicioasă.
26.Mamifere- Marsupialele
australiene, datorită
marsupiale absenţei speciilor
Ca şi celelalte mamifere concurente, s-au
(cu excepția diversificat şi au
monotremelor), devenit insectivore,
marsupialele nasc pui vii carnivore şi erbivore
şi au mameloane prin specializate. În
care-i hrănesc cu lapte.
America de Sud,
Sunt diferite de celelalte
specii de mamifere care marsupialele sunt
nasc pui vii (denumite mici, majoritatea
mamifere placentare), arboricole; numai o
prin faptul că nasc când specie, oposumul
embrionul se află într-un comun, s-a răspândit
stadiu incipient de şi în America de Nord.
dezvoltare, şi îşi hrănesc Marsupialele trăiesc
nou-născuții cu lapte şi intr-o diversitate
nu prin placentă. Prezintă
impresionantă de
o diversitate uimitoare,
incluzând cangurii, habitate, de la deşert
oposumii şi bandicoot. la pădurea tropicală.
Spre deosebire de Puii marsupialelor se nasc intr-o stare
mamiferele placentare,
care au un singur uter şi un aproape embrionară, după o gestaţie
singur vagin (în extrema foarte scurtă (de numai 12 zile la
dreapta), femelele de unele specii de bandicoot). Nou-
marsupiale au un sistem născutul își croiește drum până la unul
dublu cu 2 utere, fiecare cu
propriul vagin lateral din sfârcurile mamei, de care rămâne
(dreapta). Puiul este născut prins câteva săptămâni. Speciile mai
printr-un canal de naştere mari fac câte un singur pui, dar micile
separat, central. La unele
marsupiale, acest canal se
pisici marsupiale şi dunnart fată până
formează înainte de fiecare la 8 pui. La multe specii de cangur,
naştere. La altele, el femela se împerechează ȋn timp ce
rămâne după prima este gestantă, dar noul embrion
naştere (dar uneori se
umple cu ţesut conjunctiv). rămâne latent până când puiul
dinainte părăsește buzunarul ventral.
Deşi majoritatea marsupialelor fug sau gonesc, există câteva variaţii. De exemplu, wombaţii merg legănat, în timp
ce koala şi oposumii se cațără. Cangurii şi wallabi țopăie pe picioarele lor posterioare lungi, folosindu-și degetul
prelung din mijloc ca un segment suplimentar al membrului. Deși săritul la viteză mică necesită mai multă
energie decât alergatul în patru labe, la o viteză de peste aproximativ 1,8 m pe secundă, speciile mai mari încep
să economisească energie. Aceasta se datorează faptului că energia este acumulată în tendoanele labei
piciorului, iar coada grea se balansează în sus şi în jos ca un pendul, asigurând energie cinetică.
27. Mamifere placentare (insectivore, chiroptere,
edentate, rozătoare, carnivore)
Reprezentând peste 40 la sută din toate speciile de
mamifere, rozătoarele alcătuiesc un ordin de succes,
extrem de adaptabil. Se găsesc în lumea întreagă (cu
excepția Antarcticii) în aproape toate habitatele: lemingii,
de exemplu, preferă clima rece din tundra arctică, în timp
ce gundi (șobolanul cu degete greblă) preferă căldura
regiunilor deșertice africane.
Deși termenul carnivore este întrebuințat frecvent
pentru a descrie un animal care se hrănește cu
carne, se referă, de asemenea, în mod specific la
membrii ordinului Carnivora. Deși majoritatea
membrilor acestui grup se hrănesc cu carne, unii au
o alimentație mixtă sau sunt complet erbivori.
Animalele
insectivore sunt
acele care se supun Liliecii sunt mamifere din ordinul Chiroptera;[a]
unei diete bazate cu membrele anterioare adaptate ca aripi,
pe insecte, alte acestea sunt singurele mamifere capabile în mod
artropode și viermi. natural de zbor real și susținut.
Acestea sunt, de
obicei, mamifere
mici (cum ar fi
șoareci sau
șobolani mici) și
numeroși dinți,
mici și ascuțite.

Edentata,
lipsite de
dinți sau cu o
dentiție
incompletă,
cu degete
prevăzute cu
gheare lungi
și puternice.
28. Mamifere placentare (pinipede, cetacee,
proboscidieni, paricopitate, imparicopitate, primate).
Ordinea pinipedelor este un grup mic, al cărui număr este de aproximativ 30 de specii. Aceste
animale uimitoare menționează un număr mare de surse literare. Oamenii de știință din
întreaga lume studiază comportamentul și caracteristicile acestor animale. Și acest lucru nu
este surprinzător, deoarece capacitatea de a-și menține respirația pentru o lungă perioadă de
timp, cum ar fi pinipedii, va invidia orice mamifer.
Probosciea este un ordin taxonomic Cetaceele – balenele, delfinii şi marsuinii – sunt probabil cele
care cuprinde cele mai mari mamifere mai specializate dintre toate speciile de mamifere, cu corpul lor
terestre din lume. Ordinul cuprinde o ca de pește, fără păr, un membru anterior ca o înotătoare şi
singură familie în viață, Elephantidae, membre posterioare vestigiale (care se găsesc în peretele
și alte câteva familii dispărute. corpului). Cu toate acestea, sunt mamifere veritabile: respiră
aerul prin plămâni şi au glande mamare cu care își alăptează
puii.
imparicopitatele sunt un ordin
de mamifere erbivore
nerumegătoare de talie mijlocie
și mare la care picioarele se
termină cu degete copitate
neperechi, fiind dezvoltat, în
special degetul al treilea (picior
de tip mezaxonic); celelalte
degete sunt mai puțin
dezvoltate sau sunt rudimentare
ca adaptare pentru alergat.
Ordin de mamifere erbivore
mari, cu piciorul adaptat pentru
fugă și terminat cu două degete
dezvoltate, acoperite cu câte o
copită, și cu două degete mici,
reduse
primatele sunt mamifere placentare care
au, în cea mai mare parte, cinci degete pe
fiecare membru. Degetul mare este în
general opus degetului arătător. Adaptarea
lor corporală înseamnă că, deși au patru
membre, unele specii au locomoție bipedă.