MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA: Biologie si Pedologie

SPECIALITATEA :Silvicultura si gradini publice

REFERAT
TEMA : Strămoşii amfibiilor şi reptilelor contemporane. Dinozaurii, ipotezele
dispariţiei acestora.

A efectuat Gira Mihail, studentul an I ,S-11

A verificat : Victor Ciocarlan, Doctor, Conferentaiar

Chisinau 2020
 CUPRINS

Introducere

a. Actualitatea si importanta temei;

b. Scopul si obiectivele propuse in tema;
c. Descierea;
d. Caracterizarea generala a grupului.

Continutul propriu-zis al lucrarii

Concluzii si recomandari

Bibliografie
Amphibia (din greaca veche: ἀμφίβιος, amphíbios - „ambele moduri de viață”)
este o clasă de animale ovipare și poichiloterme, de dimensiuni diferite. Acestea au
fost printre primele animale, ce au cucerit uscatul, apărând cu aproximativ 350
milioane ani în urmă. Din punct de vedere sistematic, clasa amfibienilor se împarte
în categorii: Caudata - amfibieni cu coadă - și Ecaudata - amfibieni fără coadă.
Primul ordin cuprinde specii ca tritonul obișnuit, salamandra cu pete etc., iar din al
doilea fac parte numeroase varietăți de broaște.

Pe la sfârșitul Devonianului în apele dulci apar primii amfibieni

- ihtiostega (Iphthyostega). Ei au constituit adevărate forme de trecere de la
crosopterigieni la amfibieni.

Amfibienii apar ţin vertebratelor tetrapode. Sunt animale extrem de adaptabile şi

rezistente, ce au colonizat intreg uscatul si apele continentale. Singurele tipuri de
ecosisteme în care nu se g ăsesc fiind lacurile s ărate si oceanul planetar. În
România se întâlnesc pretutindeni, de pe litoralul M ării Negre pân ă în zonele de
gol alpin, uneori la altitudini de peste 2000 m. Toate speciile de amfibieni din
Romania depind de mediul acvatic pentru reproducere, dar tr ăies c permanent sau
temporar p e uscat dup ă metamorfoză.
 ADAPTARI NECESARE TRECERII DIN MEDIUL ACVATIC LA
CEL TERESTRU

• Necesita modificarea a aproape tuturor sistemelor si organelor

• Trebuie sa posede adaptari specifice datorita deosebirilor majore intre mediul

acvatic si cel terestru:

– Apa devine factor limitant

– Densitatea aerului este de 775 ori mai scazuta ca a apei

– Continutul de oxigen difera – Termoreglarea se realizeaza diferit

– Excretia sarurilor necesita adaptari diferite

Caracteristicile de grup ale amfibienilor

 CARACTERISTICILE GRUPULUI
• Multe din caracterele considerate anterior ca intermediare sau primitive, precum
si absenta unor particularitati asociate succesului adaptativ al mamiferelor
(homeostazia, homeotermia, metabolismul preponderent aerob), nu reprezinta de
fapt decat SPECIALIZARI si ADAPTARI caracteristice modului lor de viata
amfibiu.

• G r u p ul a e v olu a t s p r e ECONOMIE , dezvoltand structuri relativ simple si

multiple strategii comportamentale, mentinand structuri caracterizate prin
SIMPLITATE.
 • In cursul evolutiei au suferit o RADIATIE ADAPTATIVA impresionanta,
adoptand strategii proprii pentru colonizarea uscatului si castigarea independentei
fata de mediul acvatic.

SISTEMATICA AMFIBIENILOR
Clasa Amfibia cuprinde trei ordine, din care dou ă tr ăiesc în România: Caudata
(salamandre şi tritoni) şi Anura (broa şte, broa şte râioase si brot ăcei). Pân ă în
prezent au fost descrise peste 6.000 de specii de amfibieni, cele mai multe în
zonele tropicale. În România tr ăiesc 19 specii, din care 6 de urodele şi 13 de
anure.

SISTEMATICA AMFIBIENILOR

Rata descrierii de noi specii de amfibieni din 1758 pana in 2003 per decada. Pentru
intervalul 2000-2009 estimarea se bazeaza p e rata din intervalul 2000-2003.

Morfologie externă

Pielea amfibienilor este subțire, lipsită de pilozități, bogat vascularizată, delicată și

conține mulți pori, ce participă la respirație. Respirația prin piele la amfibieni este
foarte importantă, unele specii, precum salamandra, depinzând aproape exclusiv de
acest mod de respirație. Pielea amfibienilor are foarte multe glande, ce secretă
mucus. Ochii amfibienilor sunt mari și sunt dispuși lateral, pentru a mări câmpul
vizual și pentru a se feri de prădători.

Sistemul nervos
Sistemul nervos este mai dezvoltat decât la pești.
Encefalul la amfibieni prezintă emisfere cerebrale mai bine individualizate, iar
tuberculii bigemeni au tendința să se dedubleze. Epifiza este dezvoltată la anure, la
mormolocii acestora prezentându-se sub forma unei vezicule situate deasupra
craniului, sub piele.

Sistemul circulator

Inima este alcătuită din trei camere: doi atrii și un ventricul. La formele inferioare
(apode și caudate) atriul stâng și cel drept nu sunt complet separați. La formele
superioare atrii sunt complet separați, dar la toți amfibienii ambii atrii comunică cu
ventriculul printr-un orificiu comun.

Sistemul digestive

La amfibieni aparatul bucal este reprezentat prin orificiul bucal și cavitatea bucală
mare în care se află limba, a cărei formă diferă de la specie la specie. La toți
amfibienii limba este lipicioasă și ajută la prinderea prăzii. Prada este prinsă cu
partea anterioară a limbii. În cavitatea bucală se deschid ductele glandelor salivare.
Dinții la amfibieni sunt mărunți sau lipsesc. Dinții sunt dispuși pe maxilarele
superioare, pe vomer, la unele specii și pe mandibulă. Din cavitatea bucală hrana
trece în esofagul scurt ce se deschide într-un stomac mic, unde se digeră parțial.
Sistemul digestiv al amfibienilor se deosebește de cel al peștilor prin:

 apariția limbii;
 apariția glandelor salivare;
 diferențierea intestinului în intestin gros și subțire;
 diferențierea duodenului.
Hrănirea

Broaștele se hrănesc cu prăzi mișcătoare, de obicei insecte. Mărimea prăzii depinde

de mărimea broaștei și a gurii sale. Broasca-bou africană mănâncă aproape orice
poate înghiți, inclusiv șerpi veninoși, miriapode uriașe, scorpioni și chiar alte
broaște-bou. După ce și-a localizat prada, broasca se întoarce spre ea, se năpustește
asupra ei, și o prinde cu vârful limbii lipicioase. Insecta nu este mușcată sau
mestecată, ci înghițită de vie.

Reproducere și dezvoltare

Reproducerea amfibiilor este sexuată și se petrece în mediul acvatic. Fecundația

este externă. Din ouă ies larve branhiate denumite popular „mormoloci”. Aceștia
au coadă și au respirație branhială. Dezvoltarea se face prin metamorfoza ou-
mormoloc-adult.
BOGATIA SPECIFICA A AMFIBIENILOR PE GLOB
Numarul de specii de amfibieni descrise creste aproape exponential. Astfel, daca in
199 5 se cunosteau 4675 de specii, un deceniu mai tarziu au fost descrise 6018
specii, o crestere cu 23%.

Sistematica amfibienilor din Romania

Ordinul Caudata Caudatele se caracterizează printr-un corp alungit, lacertiform,
având o coadă ce persistă pe tot parcursul vieţii.

Familia Salamandridae

Genul Triturus – 2 specii

Genul Lissotriton – 2 specii

Genul Mesotriton – 1 specie

Genul Salamandra – 1 specie

Ordinul Anura

Aspect tipic de broasca, fara coada, cu membrele posterioare mai lungi decat cele
anterioare, adaptata la sarit, ingropat sau cataract.

Familia

Hylidae – 1 specie

Bufonidae (2 genuri) – 2 specii

 Pelobatidae – 2 specii

Bombinatoridae – 2 specii

Ranidae (2 genuri) – 6 specii

Modificari taxonomice
DENUMIREA VECHE DENUMIREA NOUA

Triturus vulgaris Lissotriton vulgaris

Triturus montandoni Lissotriton montandoni

Triturus alpestris Mesotriton alpestris

Bufo viridis Pseudepidalea viridis

Rana ridibunda Pelophylax ridibunda

Rana kl. esculenta Pelophylax kl. Esculenta

Rana lessonae Pelophylax lessonae

DECLINUL AMFIBIENILOR
1989 – First World Congress of Herpetology

• 1991 – Declining Amphibian Populations Task Force in cadrul Species

Survival Commission (SSC) al World Conservation Union (UICN).

• 2004 – Global Amphibian Assessment (5918 specii)

• 2005 - Amphibian Conservation Summit ce a elaborat Amphibian

Conservation Action Plan

Cauzele declinului
Distrugerea, deteriorarea si fragmentarea habitatelor acvatice si terestre

• Poluarea (inclusiv ploile acide)

• Modificari climatice

• Supraexploatarea

• Boli (ex.: chitridiomicoza)

• Specii exotice

Reptile
Reptilele sunt o clasă de vertebrate ovipare, poichiloterme, cu corpul acoperit de o
piele groasă, solzoasă, fără picioare sau cu picioare scurte, dispuse lateral, și cu
inima tricamerală. Doar câteva duc un mod de viață acvatic ori semiacvatic. Se
cunosc aproximativ 7000 de specii de reptile. Formele actuale
includ șopârlele, șerpii, broaștele țestoase și crocodilii.

Reptilele sunt un grup de vertebrate cu patru picioare (de asemenea,

cunoscut sub numele de tetrapod), care de la amfibieni ancestrale se abat acum
aproximativ 340 milioane ani. Există două caracteristici care reptilele timpurii
dezvoltate, care le deosebesc de strămoșii lor, amfibii și care le-a permis să
colonizeze habitate terestre într-o măsură mai mare decât amfibieni. Aceste
caracteristici sunt solzi și ouă amniotice (ouă cu o membrană de fluid intern).
Reptilele sunt una dintre cele șase grupuri de animale de bază . Alte grupuri
de animale de bază includ amfibieni , păsări , pești , nevertebrate și mamifere.

Caractere generale

 sunt mai bine adaptate la viața terestră decât amfibienii.

 au piele solzoasă sau acoperită cu plăci cornoase dublate de plăci osoase.
 sunt animale târâtoare.
 respirația este pulmonară.
 înmulțirea se face prin ouă care se clocesc singure la soare; fecundația este
internă.
 temperatura corpului este variabilă după temperatura mediului înconjurător
(poichilotermie).

Morfologie externă

Corpul reptilelor poate fi alungit (șopârlă, șarpe, crocodil) sau rotund (broască

țestoasă). Pielea lor solzoasă micșorează evaporarea apei din corp și le dă
posibilitatea să trăiască în zone aride. Ochii sunt destul de dezvoltați. Ei au un
cristalin foarte elastic, ce le permite să vadă la distanțe mari.

Morfologie internă

Schelet
Coloana vertebrală are 10 vertebre (șopârla) sau mai multe. Cutia craniană este
unită cu prima vertebră. Din această cauză mobilitatea capului este mare.La șerpi,
coastele nu sunt unite între ele prin intermediul sternului, putând să înghită hrana
mai bine.

Musculatura
Reptilele au o musculatură dezvoltată, în special pe cea a membrelor.

Sistemul digestive

Sistemul digestiv

este împărțit în mai multe părți: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin
subțire, intestin gros. Cavitatea bucală este bine delimitată. Mandibula se
articulează de craniu prin intermediul osului pătrat. Acest mod de articulare
permite deschiderea extrem de largă a cavității bucale. Spre deosebire de pești și
amfibieni, dinții prezintă o relativă specializare. Intestinul gros se deschide în
cloacă.
Sistemul respirator

Reptilele sunt primele vertebrate, a căror respirație este exclusiv pulmonară.

Plămânii sunt alungiți.Inspirarea se face datorită lucrului mușchilor
intercostali.Expirarea se face pasiv.
Sistemul circulator

Inima prezintă 3 camere: două atrii și un ventricul. Sângele arterial este separat de
cel venos mai bine decât la amfibieni datorită unui început de perete despărțitor în
ventricul și amplasării principalelor vase arteriale. Sângele realizează două
circuite: mare și mic. La aproape toate reptilele, inima este tricamerală, numai la
crocodili este din 4 camere.
Sistemul nervos

Sistemul nervos este mai dezvoltat ca la amfibieni și pești. Cerebelul, care

controlează echilibrul, este foarte dezvoltat. Emisferele cerebrale sunt mari și au
scoarță cerebrală. Este un sistem nervos centralizat.

Mediul de trai

Reptilele trăiesc pe aproape toate continentele, în afară de Antarctica. Majoritatea

reptilelor trăiesc în țările cu climă foarte caldă , fiind nocturne.În zonele acestea
pot fi întâlnite unele specii de șopârle și șerpi diurne. Iarna ele hibernează, din
cauza micșorării temperaturii externe și interne.

Reproducerea

Înmulțirea se face prin ouă depuse de femelă în locuri însorite. Ele sunt clocite cu
ajutorul căldurii solare. Dezvoltarea embrionului se face fără metamorfoza.

Dieta și comportamentul
Carnivore sau insectivore

Clasificare:

- Ordinul Lacertilieni (soparla cenusie)

 In perioada cresterii naparleste.Coada este lunga si ascuita la varf.Capul este
mic,de forma triunghiulara ,turtit dorso- ventral.Ochii sunt protejati de o membrane
subtire, transparenta si de doua pleoape.Percep culorile obiectelor.Urechile sunt
lipsite de pavilioane.Auzul este bine dezvoltat,la fel si mirosul.Pe varful botului are
doua nari.

   Pe maxilare soparla are numerosi dinti conici concrescuti cu maxilarul.Limba

este musculoasa, mobila,bifurcata la varf si poate fi usor proiectata in afara.
  Membrele sunt scurte, asezate pe laturile corpului, indreptate lateral,dar nu
servesc la mers,ci la agatare de asperitatiile solului si catarare.Deplasarea se face
prin ondulatiile corpulu,soparla sprijinindu-se pe membrele posterioare si pe
coada.Soparla se taraste, deci este un animal tarator.Soparla se hraneste cu
insecte,paienjeni si rame.Este totusi animal  insectivor.Organele digestive sunt bine
dezvoltate.Are tub digestive si glande anexe.Respiratia este pulmonara.Caile
respiratorii sunt bine diferentiate.Plamanii sunt ca niste saci cu pereti cutati.

-Ordinul Ofidieni (sarpele de casa)

    Sarpele de casa ajunge la 1,50-2 m lungime.Pielea de culoare cenusie,este
uscata,groasa,cornoasa,solzoasa si naparleste.Capul este oval.Ochii au pleoapele
unite,privirea fixa si nu clipec.Vazul este dezvoltat.Urechile nu au pavilioane,iar
auzul si mirosul sunt bine dezvoltate.Limba este lunga,bifurcata si serveste la
pipait.De o parte si alta a capului  are doua pete alb-galbui,in forma de semiluna.

Membrele lipesc.Sunt animale apode.Locomotia se face exclusiv prin tarare,prin

ondularea corpului.Soparla si sarpele sunt animale taratoare sau reptile.Scheletul
este alcatuit din multe vertebre si numeroase coaste.Nu are stern si cavitatea
toracica.Sistemul nervos este mai evoluat ca la amfibieni.Encefalul se mareste.

  Sarpele se hraneste cu broaste,soareci ,soparle si insect.Inghite si animale mai

voluminoase decat corpul sau datorita ligamentului elastic, care leaga cele doua
jumatati ale mandibulei si a osului patrat.In repaus acesta are pozitie
orizontala.Cand sarpele se hraneste, osul are pozitie vertical,marind cavitatea
bucala.Dintii curbati spre interior retin preda.Alunecarea hranei prin faringe si
esofag se datoreaza elaticitatii acestor organe, secretie de saliva si lipsei
sternului.Raspandirea,inmultirea si temperature corpului sunt ca la soparle.La serpi
numai plamanul drept este dezvoltat,datorita formei  cilindrice a capului.
  
 

  Serpii pot atinge dimensiuni impresionante si au culori diferite.Se clasifica in

serpi:
       -neveninosi  (constructori) ca:

Boa
Pitonul

Veninosi:

Sarpele cu ochelari
  (cobra Indiana) Naja naja

In tara noastra singurul sarpe veninos este vipera.

 Vipera are corpul scurt (0,75m), capul mai lat decat corpul, de forma
triunghiulara, cu o pata neagra in zigzag care se intinde de-a lungul corpului si una
in forma de V pe cap.

 Vaneaza noaptea.Hrana preferata sunt soarecii.Pe maxilarul superior are 2 dinti

(colti veninosi) strabatuti de un canal in legatura cu  o glanda cu venin.
        In repaus,dintii sunt culcati pe cerul gurii.Cand ataca ,iau o pozitie vertical si
prin ei se scurge veninul cu care omoara prada.Muscatura ei este periculoasa
pentru om.Veninul se numeste viperina si este toxic.
-Ordinul Chelonieni(broasca testoasa)
Broasca testoasa de uscat (Testudo hermane,Testudo Groeca) este adaptata la
mediul de viata terestru.
Traieste in padurile si regiunile de stepa din Oltenia, Banat si Dobrodgia.
 Se recunoaste dupa corpul ei scurt,acoperit cu un tesut format din doua parti:carapacea,la partea
superioara, bombata, de culoare maroniu-roscat si plastronul, la partea inferioara, de culoare deschisa.
     Ele sunt unite pe laturi, lasand doua deschideri prin care ies, la partea anterioara, capul si membrele
anterioare,iar la partea posterioara ,membrele posterioare si coada.
Tesutul este format din placi osoase bine sudate, acoperite de placi
cornoase.Coastele si vertebrele sunt concrescute cu
carapacea.Capul,gatul,picioarele si coada sunt acoperite de o piele solzoasa de
culoare cenusie.Pe langa organele de simt asemanatoare cu ale soparlei, exista
doua falci invelite in materie carnoasa ce formeaza un fel de cioc,cu margini
taioase si fara dinti.
           Sunt animale greoaie.Care se deplaseaza incet din cauza conformatiei 
scheletului si al tesutului.Cele 4 membre sunt scurte,asezate lateral si terminate cu
degete scurte,prevazute cu gheare.Se hraneste cu ierburi, fructe,insecte,melci si
viermi pe care le taie cu marginea ciocului.Respiratia si inmultirea sunt la fel ca la
serpi si soparle.
               Broasca testuasa de lac( Emys orbicularis) traieste in lacuri Balti rareori
pe uscat.Este adaptat secundar la viata acvatica.Se deosebeste de broasca testoasa
de uscat prin urmatoarele caractere: este mai turtita, de culoare
negricioasa,asemanatoare malului si degetele sunt unite prin membrane
interdigitale.

-Ordinul Crocodilieni (crocodiul)

Crocodilieni sunt un grup de reptile mari , care include aligatori, crocodili, gharials
și caimani. Crocodilieni sunt animale de pradă formidabile cu falci puternice, o
coadă musculară, solzi mari de protecție, corp aerodinamic, și ochii și nările , care
sunt poziționate deasupra capului lor. Crocodilieni prima apărut în urmă
cu aproximativ 84 de milioane ani , in timpul Late Cretacic si sunt cele mai
apropiate rude de viață ale păsărilor. Crocodilieni s- au schimbat putin in ultimii
200 de milioane de ani. Există aproximativ 23 de specii de crocodilieni în viață
astăzi.
 Crocodilii sunt reptile mari,care ajung la 10m lungime.Sunt adaptati secundar la
viata acvatica.Crocodilul de Nil(crocodylus niloticus) ajunge la 6 m
lungime.Narile si orificiul  urechilor se inchi in apa.Vazul il ajuta la depistarea
hranei.Gura este larga, iar pe maxilare se afla dinti conici,inegali, fixate in
scobituri numite alveole.Corpul este turtit dorsoventral acoperit cu placi carnoase,
dublate de placi osoase nesudeate, inte ele in regiunea dorsala,coada este lunga si
comprimata lateral.Are cinci degete libere la membrele anterioare si patru degete
unite prin membrana la membrele posterioare.Ele servesc  la deplasarea  apei si pe
uscat. Iese pe uscat pentru a se odihni.
        Plamanii sunt mai dezvoltati decat la amfibieni.Crocodilul  se hraneste cu
animale acvatice si terestre.Ataca si omul.Pentru prima oara in seria animala inima
are 4 camera : 2 atrii,2 ventricule,iar circulatia sangelui este dubla si incomplete.
       Femelele depun oua, protejate de o membrana , in nisip sau gropi sapate in
pamantul afanat.
Caracteristici cheie
Caracteristicile principale ale crocodilienilor includ:
 alungit, craniu armat structural
  căscare larg
 puternici mușchi ai fălcii
 dinți fixate în adâncituri
 palatului secundar complet
 ovipar
 adulți oferi îngrijire părintească extinsă la tânăr

Ipoteză nouă: De ce au dispărut dinozaurii de pe Terra?

Dinozaurii erau deja în declin cu zeci de milioane de ani înainte ca impactul

unui asteroid cu Terra să ducă la dispariţia lor. Aşa reiese dintr-un studiu
efectuat de cercetătorii britanici, citat de agenţia de presă China Nouă.
Dinozaurii au stăpânit Pământul vreme de 180 de milioane de ani. S-au dezvoltat,
au evolut şi la un moment dat au dispărut în mod misterios, lăsând în urmă doar
fosile. Nici până astăzi nu se ştie cu exactitate de ce şi cum au dispărut dinozaurii.
Au fost elaborate, pe baza cercetărilor geologice, o serie de teorii.

Dinozaurii au dominat Pământul timp de 180 de milioane de ani. Aceştia au apărut

pentru prima dată în Triasic acum 225 de milioane de ani. Au evoluat într-o
multitudine de specii, de la cei mărunţi până la giganţi în adevăratul sens al
cuvântului, creaturi care depăşeau ca înălţime un bloc de locuinţe cu patru etaje.
Au fost ierbivori sau carnivori, tereşti, acvatici sau zburători.

Broasca testoasa de uscat (Testudo  hermani,Testudo graeca)  este adaptata la

mediul de viata terestru.
       Traieste in padurile si regiunile de stepa  din Oltenia,Banat si Dobrogea.
Broasca testoasa de uscat (Testudo  hermani,Testudo graeca)  este adaptata la
mediul de viata terestru.
       Traieste in padurile si regiunile de stepa  din Oltenia,Banat si Dobrogea.
Broasca testoasa de uscat (Testudo  hermani,Testudo graeca)  este adaptata la
mediul de viata terestru.
       Traieste in padurile si regiunile de stepa  din Oltenia,Banat si Dobrogea.
Broasca testoasa de uscat (Testudo  hermani,Testudo graeca)  este adaptata la
mediul de viata terestru.
       Traieste in padurile si regiunile de stepa  din Oltenia,Banat si Dobrogea.

Au trăit pe toată suprafaţa Terrei iar astăzi încă fascinează şi reprezintă o

inepuizabilă sursă de inspiraţie pentru cinematografie sau literatură dar şi pentru
cercetare. Rămăşiţele lor fosilisate au fost găsite încă din evul mediu dar abia în
secolul al XIX lea au început să fie cercetate din punct de vedere ştiinţific. Până
atunci au fost doar dovada existenţei uriaşilor şi dragonilor. După mai bine de o
sută de ani de studii, nimeni încă nu ştie de ce dinozaurii au încetat să mai existe.
Acum 65 de milioane de ani, aceşti uriaşi ai Terrei au dispărut făcând loc altor
specii.Cei mai mulţi specialişti au elaborat teorii privind dispariţia acestora.

Una dintre cele mai cunoscute teorii privind dispariţia dinozaurilor este cea a unei
maladii generale care a făcut ravagii în special în rândul dinozaurilor tereştrii.Ar fi
apărut la ierbivori, acum mai bine de 65 de milioane de ani în urmă şi s-ar fi
transmis la carninvori dar şi la toate creaturile care intrau în lanţul trofic, inclusiv
necrofagii. Palenontologul Roy Moodie a sugerat însă că mai degrabă a fost o serie
de boli şi afecţiuni tot mai dese care au dus în timp la dispariţia populaţiei de
dinozauri. Moodie a ”cartografiat”pe baza descoperirilor problemele de sănătate
intiuite pe baza scheletelor de dinozauri.
Acesta a iventariat o sumedenie de fracturi,artrite şi o mulţime de alte patologii
vizibile la fosile.  Acesta a fost de părere că bolile de care sufereau dinozaurii au
ajuns la un climax acum 65 de milioane de ani ducând la dispariţia acestora.
Printre bolile cele mai comune au fost infecţiile osoase.Specialişti precum cei de la
Universităţiile din Reading şi Bristol din Marea Britanie, cred că de fapt exctinţia
dinozaurilor a avut loc treptat, având mai multe cauze, inclusiv probleme de ordin
genetic, sau boli transmise genetic. Aceştia sunt de părere că de fapt acum 65 de
milioane de ani a fost de fapt deznodământul unui proces de cel puţin 50 de
milioane de ani, timp în care dinozaurii au intrat într-un declin lent dar sigur. 

Asteroidul care aproape a distrus viaţa pe Pământ  

Una dintre cele mai credibile şi acceptate teorii este cea a elaborată de Luis Walter
Alvarez, fizician câştigător al Premiului Nobel în 1980 şi fiul său geologul Walter
Alvarez. Aceştia cred că de fapt, de vină pentru moartea dinozaurilor este un corp
ceresc uriaş care aproape a distrus viaţa pe pământ. Mai precis, ar fi vorba despre
un asteroid uriaş care a lovit Pământul acum 65 de milioane de ani în urmă. Cei doi
specialişti se bazează pe un strat geologic care demonstrează impactul asteroidului
cu solul.

Totodată, o altă dovadă palpabilă este craterul Chicxulub din Peninsula Yucatan
pe teritoriul Mexicului. Asteroidul sau cometa care a lovit Pământul acum 65 de
milioane de ani ar fi avut un diametru de 15 kilometri. Impactul a fost atât de
violent încât a produs o undă de şoc capabilă să radă tot în calea ei. Ceea ce s-a
întâmplat a ajuns cunoscut drept ”Extincţia din Creatacic-Paleogen” fiind unul
dintre cele mai devastatoare evenimente din istoria Pământului. Dincolo de unda
de şoc propagată, lovitura de ciocan a asteroidului a produs numeroase
dezechilibre ale ecosistemului. În primul rând, la impact o mare cantitate de gips a
fost vaporizat în atmosferă sub forma unui aerosol care a destabilizat grav climatul.

Apoi se presupune că oceanul planetar a fost pur şi simplu acidifiat ducând la

ruperea lanţului trofic acvatic. Mai mult decât atât, impactul asteroidului cu
pământul a provocat un dezechlibru atât de profund încât clima s-a schimbat
radical, fiind instaurată un soi de iarnă cu aer greu respirabil şi toxic. În acest
climat, cu sursele de hrană distruse, cu aer greu respirabil,  dinozaurii ”non-avieni”
au dispărut. De fapt, spun specialiştii, au dispărut toate animalele mai mare de 25
de kilograme. Inclusiv cele acvatice.Se presupune că 75% dintre speciile
Pământului au dispărut în urma acestui cataclism. Cele care s-au adaptat au reuşit
să supravieţuiască şi să evolueze, dezvoltând noi specii. 

  Vulcanii ucigaşi
   O altă teorie arată că acum 66 de milioane de ani în urmă, 75% dintre speciile de
pe Pământ au dispărut din cauza unei erupţii vulcanice masice. Un crater uriaş
descoperit în Podişul Deccan, India, arată că de aici ar fi început apocalipsa
dinozaurilor. Cercetătorul în geologie, Blair Schoene de la Universitatea Princeton
au studiat această ipoteză.

Acesta împreună cu echipa sa de cercetători spun că de fapt au existat mai multe

extincţii în masă, în ultimii 500 de milioane de ani, ultima având loc acum 66 de
milioane de ani, şi a avut ca efect moartea dinozaurilor.  Ceea ce a produs-o susţine
această echipă de cercetători este erupţia din India.

Aceast ar fi fost atât de puternică încât ar fi acoperit aproape tot continentul asiatic
sub un strat de bazalt. Totodată ar fi eliberat gaze otrăvitoare în atmosferă fiind
purtate pe toată suprafaţa globului. Erupţia plus gazele otrăvitoare ar fi produs
dezechilibre atât de grave încât au dus la extincţia dinozaurilor. 
  Majoritatea scheletelor de dinozaur depuse in  muzee sunt făcute din copii ale
oaselor astfel încât fosilele originale să poată fi studiate cu atenţie şi păstrate în
siguranţă. Totuşi căteva muzee expun scheletele adevărate. Oasele care lipsesc pot
fi înlocuite cu cele ale unor dinozauri înrudiţi.

Copii ale oaselor de dinozauri sunt făcute în mulaj din silicon.

Oasele sau copiile oaselor ce formează scheletul sunt susţinute de structuri de
metal puternice sudate odată ce oasele sunt fixate în poziţia corectă.

Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Reptil%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Amfibieni

https://www.slideshare.net/stefanmoraru/reptile-22747640

https://sites.google.com/site/clasareptiliareptile/

file:///C:/Users/misa_/Downloads/amphibia.pdf

adev.ro/q1noyp

https://adevarul.ro/locale/botosani/de-disparut-dinozaurii-cele-mai-cunoscute-
teorii-privind-moartea-uriasilor-stapanit-pamantul-
1_5dde3db75163ec427176a88c/index.html

http://dinozauriii.weebly.com/disparitia.html

https://www.gotquestions.org/Romana/disparitia-dinozaurilor.html

http://dinozauriii.weebly.com/disparitia.html