MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA: Biologie si Pedologie

SPECIALITATEA :Silvicultura si gradini publice

REFERAT
TEMA : Speciile de peşti veninoşi din râuri, mări şi oceane. Formele pasiv şi activ
veninoase. Acţiunea toxinelor asupra organismelor vii.

A efectuat: Gira Mihail, studentul an I ,S-11

A verificat: Victor Ciocarlan, Doctor, Conferentaiar

Chisinau 2020
 CUPRINS

Introducere

a. Actualitatea si importanta temei;

b. Scopul si obiectivele propuse in tema;
c. Descierea;
d. Schemele supuse temei.

Continutul propriu-zis al lucrarii

Concluzii si recomandari

Bibliografie
Peștele este un animal vertebrat, craniat, ce trăiește în mediu acvatic. El respiră
oxigen dizolvat în apă. Se cunosc aproximativ 29000 de specii de pești. Știința ce
se ocupă cu studiul peștilor se numește ihtiologie. Peștii sunt animalele cele mai
puțin dezvoltate dintre craniate.

Morfologie externă

Corpul este fusiform, are forma hidrodinamică, dar poate fi turtit dorsoventral. Este
alcătuit din 3 părți: cap, trunchi și coadă. Peștii au 2 tipuri de înotătoare: Perechi
(pectorală și abdominală) și neperechi (dorsală, codală și anală). Cele perechi au o
structură stabilă, fiind formate din piesele osoase ale centurii scapulare și pelviene.
Ele ajută peștii să se scufunde în apă, să facă rotații, să mențină corpul într-o
poziție normală. Cele neperechi sunt pliuri ale pielii, susținuți de raze osoase
externe. Înotătoarea codală participă la propulsarea înainte a peștelui, înotătoarele
anale și dorsale participă la menținerea echilibrului în timpul înotului. Pielea este
acoperită cu un mucus secretat de celulele glandulare tegumentare. Corpul este
acoperit cu solzi protectori sau plăci osoase de origine dermică. Colorația este
determinată de cromatofori, celule care se află sub piele și conțin granule de
pigmentare.

Morfologie internă

Organe de simț
Văzul
Ochiul are o structură și origine complexă de forma unui glob, însoțit de organe
anexe. Celulele fotosensibile se găsesc în retină și recepționează lumina. Ochii nu
au pleoape și au o membrană nictitantă. Ochiul peștilor osoși este hipermetrop (nu
vede aproape) și se poate acomoda numai pentru o vedere în depărtare. Distanța
minimă la care poate vedea este de 5m.
Mirosul
Organul olfactiv nu este dezvoltat, fiind reprezentat de 2 nări și 2 săculeți
dinăuntrul capului, ce conțin câteva celule olfactive.
Auzul[
Organul auditiv este reprezentat numai prin urechea internă (labirintul membranos)
formată din utriculă, cu trei canale semicirculare și saculă, cu o formațiune numită
lagenă.
Gustul
În piele se află celulele gustative și tactile ale peștilor.
Tactilitatea
Receptorii tegumentari se prezintă în special prin linia laterală. Excitațiile tactile
sunt percepute și de mugurii senzitivi, comuni pentru excitațiile gustative. Ei sunt
răspândiți în cavitatea bucală, pe buze, pe mustăți, pe cap și toată suprafața
corpului.

Scheletul

Peștii dispun de schelet intern format din scheletul capului, trunchiului și

înotătoarelor. Scheletul capului cuprinde cutia craniană, oasele feței, oasele gurii,
operculele. Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrală care cuprinde
un număr diferit de vertebre. De apofizele acestora sunt prinse coastele. Coloana
vertebrală este unită de un os cartilaginos direct cu cutia craniană și coastele. Ea se
împarte în 2 regiuni: toracală și codală. Peștii nu au stern. Conformația membrelor
este în strânsă legătura cu modul de locomoție, care este tipic acvatic. Înotătoarele
neperechi (dorsală, codală și anală) au un schelet format din raze externe osoase ce
susțin o membrană tegumentară. Înotătoarele perechi sunt formate din structuri
osoase ale centurilor și structuri ale părților libere ale înotătoarelor. Prin
intermediul centurilor scapulară și pelviană, înotătoarele perechi sunt prinse de
scheletul corpului și musculatură.

Musculatura
Musculatura peștilor este reprezentată, în principal, de 2 bande de celule
musculare, întinse de-a lungul fiecărei laturi a corpului. Acestea asigură flexiunea
trunchiului. Alți mușchi sunt cei cranieni. Aproape toți peștii au vezica înotătoare
(scrumbia nu are vezică), care este umplută cu o mulțime de gaze, în special
oxigen. Ea ajută peștele să-și modifice densitatea corpului.
Sistemul nervos
Sistemul nervos central
Sistemul nervos tip tubular central la pești constă din encefal și măduva spinării.
Encefalul

Encefalul se caracterizează printr-un mezencefal mare, în care se localizează

terminațiile neuronilor ce pornesc de la retină, și hipotalamus cu lobi inferiori,
sacul vascular și un cerebel, de regulă foarte dezvoltat. Are 10 perechi de nervi
cranieni, fiziologic fiind nervi senzitivi, motori și micști.
Măduva spinării

Nervii rahidieni au 2 rădăcini care se unesc în afara măduvei, formând un nerv

mixt. Nervii rahidieni sunt în legătură cu sistemul nervos simpatic.
Sistemul circulator
Cea mai mare deosebire a sistemului circulator la pești față de celelalte vertebrate
este că sângele trece o singură dată prin inimă, de aceea circulația este simplă și
închisă. Prin inimă curge sânge bogat în dioxid de carbon, care prin aorta ventrală
ajunge în branhii, unde cedează dioxidul de carbon și se îmbogățește cu oxigen.
Aorta dorsală asigură transportarea lui spre organe. Sunt animale poichiloterme
(temperatura corpului variază în raport cu temperatura mediului).
În anul 2015 a fost descoperit pentru prima dată o specie de pește cu sânge cald -
Lampris guttatus.
Inima
Inima peștilor este bicamerală, fiind compusă dintr-un atriu și un ventricul.
Sistemul digestiv
Aparatul digestiv începe cu cavitatea bucală. Limba și glandele salivare lipsesc.
Urmează faringele, esofagul, apoi stomacul. La peștii lipsiți de stomac, esofagul
este scurt și continuă cu intestinul. La peștii răpitori stomacul este voluminos și se
poate dilata ușor. Ficatul este bilobat sau trilobat și are vezică biliară. Pancreasul
endocrin este reprezentat prin insulele Langherhans. La peștii cartilaginoși, apar
dinții, din solzii placoidali. Aceștia sunt slab diferențiați, fixați de maxilare și
permanent schimbați.
Sistemul reproducător
La pești, reproducerea are loc în mediul acvatic. Sunt animale unisexuate.
Fecundația este în general externă, mai rar internă (la peștii cartilaginoși).
Dezvoltarea oului în afara organismului parental se întâlnește la peștii ovipari. La
speciile ovovivipare (rechini, crosopterigeni), dezvoltarea embrionară are loc în
interiorul corpului (de exemplu, în gură). Speciile vivipare nasc pui care s-au
dezvoltat în organismul matern, embrionul fiind adăpostit în ovar.
Organele sexuale la mascul sunt testiculele, unde se dezvoltă spermatozoizii
scufundați în lichid lăptos (lapții), iar la femele – ovarele în care se dezvoltă
ovulele (icrele).
Sistemul excretor
Aparatul excretor este reprezentat prin doi rinichi alungiți în apropierea coloanei
vertebrale cu câte un ureter scurt, care se unesc într-un canal ce se deschide în
cloacă. În stadiul embrionar rinichiul este de tip pronefros – este alcătuit din tuburi
urinifere așezate perechi și care comunică cu cavitatea corpului printr-o pâlnie
ciliată numită nefrostom; în apropierea ei se găsește glomerul vascularizat cu rol în
transportul produselor de excreție; tuburile urinare se deschid în afara corpului prin
canalul Woff, care se deschide în cloacă. La adult – mezonefros, nefrostomul este
rudimentar și închis. Tuburile urinifere formează capsula lui Bowman, care
acoperă glomerulul vascular. Tuburile urinifere primesc produsele toxice direct din
sânge, iar glomerulul vascular devine intern (glomerulul lui Malpighi). Rolul
ureterului îl are canalul Woff. Vezica urinară se formează prin dilatarea uterului.
La excreție participă și branhiile și pielea.
Aparatul respirator
Aparatul respirator este reprezentat de aparatul branhial. În inspirație, apa pătrunde
prin gură în cavitatea branhială și scaldă branhiile. În expirație, gura se închide și
apa, fiind împinsă prin lamelele branhiilor, se elimină de sub opercule. La unii
pești (crosopterigeni și dipnoi) sunt prezenți plămânii saciformi, cu o structură
simplă și o vascularizare tipică.

Peștii sunt unele dintre cele mai frumoase creații ale

naturii și pot fi întâlniți peste tot. Unii dintre ei sunt
prădători deosebit de eficienți. Pe lângă faptul că sunt
frumoși, te obligă să te apropii de apă cu băgare de seamă.  
In acest articol va vom prezenta cativa dintre cei
mai periculosi pesti din lume. Ei au facut victime de-a
lungul timpului chiar si in randul oamenilor, provocand
paralizie, hemoragie sau septicemie. In prezent, in lume
traiesc cel putin 50 de specii de pesti veninosi cunoscuti.
Spre deosebire pe intregul glob pamintesc se raspindesc si
speci de pesti veninosi cum ar fi:

Pestii leu prezinta dungi albe si rosii sau maro, adultii pot creste pana la 43
cm si pot trai pana la 10 ani. Acest peste are spini veninosi mari ca o coama ,
dandu-i denumirea comuna pestii-leu.Tepii veninosi fac acest peste necomestibil
descurajand potentialii pradatori. Pestele-leu se poate reproduce lunar in natura si
fiind capabili sa se disperseze rapid in cursul primei etape de viata. Acest fapt si
adaptabilitatea crescuta, ii face o specie de succes, chiar invaziva.Este un pradator
solitar ce se hraneste cu pesti mai mici, cu creveti sau cu crabi, prada sa este
pandita si incoltita cu ajutorul inotatoarelor pectorale.
Țiparul electric (sau anghila electrică)

Țiparul electric sau anghila electrică (Electrophorus electricus) este un pește

răpitor bentopelagic, din familia gimnotide (Gymnotidae), de culoare uniformă
închisă, măslinie, cu un corp serpentiform asemănător cu anghilele, răspândit în
fluviile Orinoco și în Amazon. Poate ajunge la o lungime maximală de 2,5 m și o
greutate maximală de 20 kg. Înotătoarele pelviene, dorsală și caudală lipsesc;
înotătoarele pectorale sunt mici, iar înotătoarea anală este foarte alungită. Au o
respirație dublă, branhială și bucală, care le permite să trăiască în ape slab
oxigenate. Peștii adulții se hrănesc cu alți pești și mamifere mici, iar juvenili se
hrănesc cu nevertebrate. Țiparul electric este înzestrat cu 3 organe electrice:
organul principal, organul lui Hunter și organul lui Sachs. Organul principal și
organul lui Hunter produc descărcări puternice, de până la 700 V. Fără să omoare
omul și animalele mai mari, curentul electric produs de aceste organe le poate
ameți. Animalele mici în schimb cad electrocutate, ca și când ar fi lovite de trăsnet.
Organul lui Sachs produce impulsuri slabe și este folosit în sondarea electrică a
mediului înconjurător și în comunicare.

Pești periculoși: Peștele-tigru

O mulțime de specii de pești sunt numite pești tigru datorită pugnacității lor atunci
când sunt prinși, a obiceiurilor lor de vânat feroce sau a aspectului lor. În funcție de
specie pot avea una sau mai multe dungi întunecate, pe lungime și sunt carnivore
rapide, vorace, în formă de somon, cu dinți asemănători cu pumnalul, care ies la
suprafață atunci când gura este închisă.
Există aproximativ cinci specii; cel mai mare (H. goliath) poate avea mai mult de
1,8 metri (6 picioare) și poate cântări mai mult de 57 kg. Cel mai mic  se pretinde a
fi unul dintre cei mai frumoși pești de vânat din lume.
În Indo-Pacific, peștele marin și cel de apă dulce din sunt destul de mici și de
obicei sunt marcate cu dungi îndrăznețe. Peștele tigru cu trei dungi este o specie
obișnuită, cu dungi verticale, cu o lungime de aproximativ 30 cm. Are țepi pe spate
ascuțiți, care pot răni un manipulator nepăsător.

Peștele goonch
 Peștele goonch se găsește în apele râului Kali, aflat la granița dintre India și
Nepal.

Acest pește este un membru al familiei somnilor. Are dinții ascuțiți și o lungime de
peste doi metri. Îngrozitor este faptul că acestui pește îi place carnea de om.

Numărul alarmant de dispariții din râul Kali este atribuit acestui gigant mâncător
de oameni. Peștele goonch este supranumit „monstrul din râu”. Au existat mai
multe cazuri în care înotătorii au fost atacați  de acest vânător căruia îi place carnea
de om.

Peștele-piatră otrăvește
tot ce prinde
 Synanceia este liderul peștilor în ceea ce privește cantitatea de otravă pe care
o poate răspândi în corpul victimelor. Peștele-piatră, așa cum mai este cunoscut, se
camuflează sub forma unei pietre și poate sta nemișcat zeci de ore, în așteptarea
prăzii. El atacă omul doar dacă acesta îl calcă din neatenție, iar atacul poate fi fatal.

Peștii de piatră sunt pești marini veninoși clasificați în genul Synanceja și

familia Synancejidae, care se găsesc în apele superficiale din Indo-Pacificul
tropical. Aceștia sunt pești slabi, care trăiesc printre roci, corali, noroi și estuare.
Peștii sunt groși cu capete și guri mari, ochi mici și piele umflate acoperite cu
lumini, se odihnesc pe fundul apei, neclintindu-se, camuflându-se cu împrejurimile
lor.

Sunt pești periculoși, dificil de văzut, drept urmare poți călca pe el iar atunci
când se întâmplă asta poate să injecteze cantități de venin prin canelurile din
coloanele dorsale. Rănile produse de acești pești sunt dureroase și uneori fatale.

O particularitate a acestui pește este că poate trăi până la 24 de ore fără apă.
Pești periculoși: Peștele-
scobitoare Vandellia Cirrhosa
 Candiru, care se mai numește și somnul Vandellia cirrhosa, este un pește
de apă dulce care se comportă asemenea unui ,,vampir” și trăiește în regiunile din
nordul Americii de Sud, în Fluviul Amazon și afluenții săi.

Face parte din ordinul Siluriformes, familia Trichimycteridae. Specia este

răspândită în apele Amazonului.

Și Vandellia Cirrhosa este un pește extrem de periculos. Peștele este încarnarea

subacvatică a zicalei „mărimea nu contează”. Are cam 2.5 centimetri lungime și
3.6 milimetri lățime și este cunoscut și drept peștele-scobitoare.

Acest pește poate cauza mari nenorociri omului. Vandellia este atras de

sânge și urină, deoarece își extrage principală sursă de hrană din urină (mai exact,
uree).
Peștele trece ușor prin anus, vagin sau penis și începe să sugă sânge, cauzând
dureri extreme victimei. În multe cazuri, singurul remediu este intervenția
chirurgicală, ceea ce îl face cu adevărat îngrozitor.

Pisica de mare
 Pisica de mare (genul Dasyatis) este un pește care face parte
din ordinul Rajiformes, familia Dasyatidae. Pisicile de mare pot fi întâlnite în toate
mările din regiunile tropicale și moderate ale lumii. Forma lor variază de la
dreptunghiulară la rotunjită, iar desenul lor este cu pete sau marmorat .Pisica de
mare are un spin veninos cu care se apără.

Pisica de mare (genul Dasyatis) este un pește care face parte

din ordinul Rajiformes, familia Dasyatidae. Pisicile de mare pot fi întâlnite în toate
mările din regiunile tropicale și moderate ale lumii. Forma lor variază de la
dreptunghiulară la rotunjită, iar desenul lor este cu pete sau marmorat .Pisica de
mare are un spin veninos cu care se apără.

Pisica de mare (genul Dasyatis) este un pește care face parte

din ordinul Rajiformes, familia Dasyatidae. Pisicile de mare pot fi întâlnite în toate
mările din regiunile tropicale și moderate ale lumii. Forma lor variază de la
dreptunghiulară la rotunjită, iar desenul lor este cu pete sau marmorat .Pisica de
mare are un spin veninos cu care se apără.
Coada cu țepi

Țepii veninoși ai pisicii de mare sunt dispuși pe coada sa lungă,ce se

aseamănă cu un bici. Dacă este deranjată,începe să lovească în jur cu coada și țepii
ei intră în acțiune. Această coadă reprezintă o armă de temut, cu care se crede că
animalul a produs răni grave înotătorilor nebănuitori, provocându-le uneori chiar
moartea.

Lungimea țepilor diferă, la unele specii putând atinge chiar și 42 cm. Acești
țepi înfricoșători prezintă o renură ventrală,iar în interior este dispus țesutul
responsabil de producerea veninului.

Porcul de mare
 Poate cel cunoscut peste veninos este porcul de mare cu tepi. In prezent,
acesta este crescut chiar si in acvarii, de catre pasionati. In ceea ce priveste

aspectul sau, porcul de mare este considerat o specie marina foarta frumoasa. Cu
toate acestea, tepii inotatoarelor dorsale si pectorale contin otrava puternica, pe

care acesti pesti o folosesc pentru a-si paraliza prada.

Interesant este ca porcul de mare nu ataca decat atunci cand vrea sa se

hraneasca si depisteaza pestisori mici, moluste sau creveti, pe care-i consuma cu

preponderenta. In acvarii, ei pot fi hraniti si cu hrana congelata sau cu tablete de

mancare. Este indicat sa folositi acvarii de minimum 300 de litri daca doriti sa

introduceti asfel de exemplare inauntru.

Un alt reprezentant al regatului subacvatic care poartă o anumită amenințare

este peștele diavolului. Mici (doar 35 cm), se adaptează la orice peisaj, complet
"dizolvându-se" în el. Una dintre cele mai feroce și otrăvitoare persoane. Otrava
diavolului este de trei ori mai puternică decât otrava cobrei. De obicei cel mai
adesea mor.

Marea Roșie, în care peștii sunt capabili să se mascheze, necesită o abordare

specială pentru toate tipurile de recreere. Prudență maximă trebuie făcută când
studiați sau admirați corali - pot ascunde peștii chirurgului. Această creatură
otrăvitoare cu ac a fost aleasă de recifurile din apele de coastă ale Egiptului - țara
cea mai vizitată.
Fugu, cel mai periculos peste
comestibil

Cunoscut si sub denumirea stiintifica de „Takifugu Niphobles”, fugu (in

traducere libera – porcul de rau) este un peste care si-a castigat notorietatea ca
urmare a paradoxului in care se zbate. Desi este o specie cu o doza letala de otrava,
fugu este la mare pret in restaurantele de lux, mai ales cele din Japonia.
 Fugu poate fi intalnit in largul coastei Australiei, Chinei de Sud, Japoniei de
Nord și insulelor Pacificului. Coloritul este alb perlat pe partea ventrala si verde-
oliv cu numeroase pete mici albe pe cea dorsala. Ochii sunt mari, proeminenti,
situati pe partile laterale ale capului, au irisul de culoare deschisa, iar gura este
mica. Perioada de reproducerea a pestelui fugu este cuprinsa intre lunile mai-iulie,
imediat la cel mult cinci zile dupa luna plina si luna noua. Femela vine la flux si
depune un numar mare de icre pe plajele nisipoase.

Scorpion veninos

Peștii Termenul scorpion se referă la un grup de pesti înotătoare-ray din

familia Scorpaenidae. Împreună, ele sunt numite rockfish sau stonefish , deoarece
acestea sunt locuitorii de fund , camuflate să semene cu pietre sau coral . Familia
include 10 subfamilii și cel puțin 388 de specii.
Importante genuri includ lionfish ( Pterois sp .) Și stonefish ( Synanceia sp .). Toți
peștii au scorpion veninos țepi, dând peștele numele lor comun. In timp ce
intepaturi pot fi fatale pentru oameni, peștii nu sunt agresivi și numai intepatura
când sunt amenințați sau răniți.

Date pe scurt: Scorpion de pește

 Denumire științifică : Scorpaenidae (specii includ volitans
Pterois , Synaceia horrida )

 Alte denumiri : Lionfish, stonefish, scorpionfish, rockfish, firefish,

Dragonfish, turkeyfish, stingfish, cod future

 Caracteristici distinctive : corp comprimat cu gura largă și, țepi veninoși

dorsale evidente

 Medie Dimensiune : Sub 0,6 metri (2 picioare)

 Dieta : Carnivora

 Durata de viata : 15 ani

 Habitat : de coastă tropicale, subtropicale și temperate mările din întreaga

lume

 Starea de conservare : Preocupare Minimă

 Kingdom : Animalia

 Încrengătura : Chordata

 Clasa : Actinopterygii

 Comanda : Scorpaeniformes

 Familie : Scorpaenidae

 Realitate Fun : Scorpion pește nu agresiv. Ei înțeapă numai în cazul în care

sunt amenințate sau răniți.
Descriere
Pestele scorpion are un corp comprimat cu muchii sau spini pe cap, 11 până la 17
spini dorsali și aripioarele pectorale cu raze bine dezvoltate. Peștii vin în toate
culorile. Lionfish sunt prădători viu colorate, astfel încât să le poată identifica
potențialele ca o amenințare. Stonefish, pe de altă parte, au colorat marmorat care
le camuflează împotriva pietre și corali. Medie pește scorpion adult este sub 0,6
metri (2 picioare) lungime.

Deși scorpionide sunt veninoase, ele sunt

animale blânde.

Scorpion de pește nu sunt pescuit comercial, din cauza riscului de

intepaturi. Cu toate acestea, ele sunt comestibile, și de gătit pește neutralizeaza
veninul. Pentru sushi, peștii pot fi consumate crude în cazul aripioarelor dorsale
veninoase sunt îndepărtate înainte de preparare.
Meduzele ucigase

O specie de meduze veninoase, specifice Mediteranei, a aparut in Marea

Neagra, din cauza incalzirii globale, a anuntat recent coordonatorul proiectul
european SESAME, Vangelis Papatanasiu, citat de agentia Sofia News Agency,
preluata de mass-media regionala. Prin acest proiect european, oamenii de stiinta
primesc fonduri pentru a studia schimbarile din ecosistemele Marii
Mediterane si Marii Negre din ultimii 50 de ani. In total, 68 de institute din 23 de
tari, inclusiv cele din bazinul Marii Negre, sunt implicate in SESAME.
Meduzele veninoase s-au raspandit deja de-a lungul coastei turce a Marii Negre.
Oamenii de stiinta nu stiu daca acestea vor ajunge si pe coasta bulgara. De
asemenea, au fost descoperite meduze specifice Marii Negre in Marea
Mediterana.

“Desi cele doua mari sunt foarte diferite, exista deja similaritatile intre ele”,
a explicat Snejana Momceva, coordonatoarea proiectului pentru Bulgaria. Potrivit
ei, din cauza incalzirii globale, Marea Neagra seamana din ce in ce mai mult ca
Mediterana, care, la randul sau, incepe sa aiba caracteristici de mare tropicala. De
altfel, expertii au descoperit deja o specie de peste tropical in Mediterana, care
devine toxic atunci cand ajunge la lungimea de 10 centimetri.

Mai multe specii de pesti, plante si alte vietuitoare din Marea Neagra au
disparut sau sunt pe cale de disparitie din cauza stratului de apa “moarta” de
pe fundul marii, care s-a format exclusiv din cauza poluarii, arata raportul
prezentat recent de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina
„Grigore Antipa”. Conform sursei citate, Marea Neagra risca sa devina o mare
moarta in adevaratul sens al cuvantului pentru ca apa moarta continua sa inghita
apa oxigenata in care traiesc pestii si nevertebratele, cu atat mai mult cu cat este un
bazin aproape inchis, fara posibilitatea de curatare a apei.
Una dintre concluziile raportului este ca mediul marin ar avea nevoie de mai multe
decenii pentru refacerea echilibrului natural din urma cu 50 de ani, insa asta doar
daca poluarea ar fi stopata si resursele Marii Negre nu ar mai fi exploatate, in
conditiile in care multe specii de pesti, plante si alte vietuitoare au disparut ori sunt
pe cale sa dispara.
 Bibliografie:

https://einp.ru/ro/opasnye-ryby-krasnogo-morya-vse-ob-opasnyh-rybah-
krasnogo/

https://www.greelane.com/ro/%C8%99tiin%C8%9B%C4%83-tehnologie-
math/animale--natura/scorpion-fish-facts-4582827/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tii_din_Marea_Neagr%C4%83

https://www.wanano.ro/10-dintre-cei-mai-periculosi-pesti-din-lume/

https://destepti.ro/cei-mai-periculosi-pesti-din-lume

https://incredibilia.ro/pesti-periculosi/

https://poze.site/pesti-veninosi

https://stirileprotv.ro/stiri/bizar/cei-mai-periculosi-pesti-au-mai-facut-o-
victima-o-fetita-de-18-luni-muscata-de-pirania.html

https://ecomareaneagra.wordpress.com/ecosistemul/animalia/pisces/

http://apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2014/08/Pestii.pdf

http://cioc-boc.no-ip.org/C%20D%20V%20M.html

http://www.bzb.ro/stire/anemone-pisici-de-mare-si-caimani-la-zoo-brasov-
a112531

https://lumeaanimalelor.com/pesti/scorpia-de-mare-scorpaena-porcus/

https://www.b1.ro/stiri/eveniment/cei-4-veninosi-din-marea-neagra-iata-
care-sunt-vietuitoarele-de-care-trebuie-sa-ne-ferim-video-323964.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Scorpie_de_mare_ro%C8%99ie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dragon_de_mare
 https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/c29d82b9-f841-441b-
8fdf-283f030ff280