NEVERTEBRATE

- SPONGIERI,
CELENTERATE, VIERMI,
MOLUSTE -
PROIECT BIOLOGIE
Echipa:
- Huzum David Octavian
- Stoicescu Marc
- Padureanu Eric
- Sofron Andrei
Scoala 79, clasa a V a E
 CLASIFICAREA NEVERTEBRATELOR
Animale
nevertebrate

Spongieri Celenterate Viermi Moluste Atropode

 SPONGIERII
Conform definitiei DEX, spongierii sunt o increngătură de animale nevertebrate cu corpul alcătuit
dintr-o rețea compactă de fibre elastice și rezistente.

Sunt animale pluricelulare care traiesc in colonii si doar in mediu acvatic (sarat sau apa dulce).
Denumirea lor provine de la substanta “spongina” care se găsește între cele două straturi de celule și
formează scheletul buretelui. În total se cunosc peste 9.000 de specii de spongieri. Fac parte din clasa
nevertebratelor immobile, la fel cum sunt coralii dar, sunt total diferite de acestia, cea mai importanta
diferenta este aceea ca spongierii pot trai si in ape dulci pe cand coralii, doar in ape sarate.
 CLASIFICAREA SPONGIERILOR
Speciile de spongieri sunt clasificate din punct de vedere științific în încrengătura Porifera, care include patru
clase distincte: - Hexactinellida (spongierii de
- Demospongiae (cea mai diversă sticlă, mai rar întâlniți)
clasă, conținând 90% din spongierii
din zilele noastre), - Calcarea (spongierii calcaroși)

- Homoscleromorpha (cea mai rară și

mai simplă clasă, cu circa 117 specii).
 CARACTERISTICILE SPONGIERILOR
• Scheletul unui spongier se adaptează bine la habitatul său, permițându-i să trăiască pe suprefețe stâncoase dure sau pe sedimente moi, cum sunt nisipul și mâlul. Unii
spongieri se pot atașa chiar de resturi plutitoare, iar rareori pot fi găsiți plutind liber.

• Pe măsură ce apa este filtrată prin exteriorul poros al buretelui, acesta primește hrană și oxigen și elimină reziduurile. În interiorul buretelui, structuri minuscule
asemănătoare unui fir de păr, denumite flageli, creează curenți pentru a filtra bacteriile din celulele spongierului și a captura nutrimentele în interior.

• Scheletele lor puternice ajută spongierii să reziste volumului mare de apă care curge prin ei în fiecare zi.

• Buretele de apă dulce (spongilla lacustris) este animal cu miros de formol, cu corpul

Neted în apele curgătoare și cu proeminențe în cele stagnante. Buretele de apă dulce

Trăiește în apele dulci, fixat pe tulpinile unor plante acvatice.

• Corpul buretelui are aspectul unei mase gelatinoase, de culoare cafeniu-cenușie, cu

O forma neregulată. Aceasta reprezintă o colonie de indivizi. Cu ajutorul lupei se poate

Observa pe suprafața acesteia orificii numite pori, prin care intră apa, și osculi, orificii

Mai mari, pe unde iese apa. Un individ dintr-o colonie are un singur oscul. Numărul

Osculilor indică numărul indivizilor ce alcătuiesc o colonie. Peretele corpului unui individ

Este format dintr-un strat extern de celule turtite si un strat intern alcătuit din celule

Care au câte un flagel protejat de un guleraș. Între cele două straturi se află o pătură

Gelatinoasa, în care se găsesc un fel de ace silicioase înfipte într-o substanță numită

Spongină.
Buretele de mare este numit filtrul marii si reprezintă principala modalitate prin care apa mării rămâne curată. Buretii nu
sunt plante, ci animale. Totuși, aceștia nu sunt animale obișnuite. Nu au un sistem nervos central și nici organe. Mai degrabă,
bureții de mare au celule speciale care îndeplinesc anumite funcții. Au forme, culori si dimensiuni diferite si pot trai foarte
mult (chiar si 200 de ani, unele specii).
Majoritatea speciilor de bureți de mare trăiesc în mări și oceane. Foarte puține specii trăiesc în apă dulce, adică în lacuri. Ciudatele
animale pot fi găsite atât în zonele arctice cât și la ecuator. Cel mai important pentru bureți este ca apa să fie curată și lipsită de
curenți puternici.
Un alt lucru interesant despre bureții de mare este faptul că nu se mișcă deloc. Ei stau atașați de fundul mării sau pe roci, corali,
scoici sau alte organisme marine si se hranesc cu ce le adduce curentul marin.
Bureții care trăiesc pe corali au acces la foarte mulți nutrienți. Cei care stau pe fundul mării, unde curenții sunt puternici, pot
deveni chiar și carnivori. Acestora le ies fire din corp cu care sunt în stare să prindă crustacee și alte animale mici.
Burete carnivor
 CURIOZITATI DESPRE BURETII DE MARE:

• Cercetatorii au descoperit fosile cu o vechime de peste 600 milioane de ani;

• Produc chimicale pentru a-i alunga pe prădători. Au puțini prădători naturali datorită scheletului spiculei și toxicității ridicate.

• Cel mai mic burete de mare are trei centimetri în timp ce dimensiunea celui mai mare este de un metru;

• Cea mai noua specie de bureti de mare a fost descoperita acum 10 ani in marea britanie, se numeste parpal dumpling (derivat din
“purple dumpling” care înseamnă “gălușcă mov”) și are abilitatea de a-și schimba forma în funcție de suprafața pe care stă.
Denumirea sa fiind data de catre o eleva in cadrul unui concurs organizat de societatea pentru conservarea mediului marin din
marea britanie;
• Sunt organisme hermafrodite, fiecare individ producand un spermatozoid și un
Ovul care formează celula ou. Din această celulă ou se dezvoltă o larvă ciliată care dă
Naștere unui nou individ.
• Este printre cele mai simple animale din lanțul evolutiv, deoarece nu au țesuturi
Autentice.

• Sunt foarte utili pentru igiena personala pentru ca sunt folositi ca bureti de baie;
 CELENTERATE
Cuvântul “celenterate” are originea în limba greacă, şi vine de la : coelos=cavitate şi
enteron=intestin
Regn Animalia, Subregn: Eumetazoa
 CLASIFICAREA CELENTERATELOR
Celenteratele se impart in 3 grupe:

- HIDROZOARE – 3300 de specii de apa dulce sau sarata exemplu: hidra, meduza cu panza,
corabia portugheza;

- SCIFOZOARE – 215 specii marine; exemplu:meduza cu coama de leu.

- ANTOZOARE – exemplu: anemonele de mare, coralii pietrosi, coralii moi.

Celenteratele – sunt o subdiviziune de animale nevertebrate, acvatice ce au ca mediu de viata

apele curgatoare,lacuri, fantani si orice mediu salin, sunt organisme pluricelulare inferioare,
corpul lor este un polip.
- Hrănirea este heterotrofă (prinde prada cu ajutorul tentaculelor, o imobilizează cu ajutorul celulelor
urzicătoare şi prin orificiul buco-anal, o introduce în cavitatea digestiva.)
- Respiraţia -se desfăşoară direct la nivelul celulelor corpului.
- Excreţia -se realizează prin orificiul buco-anal.
- Mişcarea -se deplasează cu ajutorul tentaculelor situate în jurul orificiului buco-anal
- Reproducere -se înmulteşte prin înmugurire, prin oua si regenerare

CELENTERATE DE APA DULCE : HIDRA

Extern:
 Corpul hidrei are forma uni sac, de 1-2 cm
lungime;
are o talpa(cu care se fixează de substrat), are 6 – 10
tentacule, cavitatea digestivă si orificiul buco-anal.
Intern
 Corpul hidrei este alcatuit din doua straturi de celule
flagelate si celule glandulare, intre care se afla o masa
gelationasa.
 CELENTERATE MARINE
Meduza • Celenterat marin, de dimensiuni diferite, cu corpul în forma
de umbrelă deschisă, se mişcă prin contracţia marginilor umbrelei. Meduzele se
inmultesc atat sexuat cat si asexuat, anumite specii pot ajunge pana 2 metri in
dimensiuni. Durata de viata a meduzelor este cuprinsa intre cateva ore si pana la 30 de
ani.
Exista o specie de meduza - Turritopis nutricula - numita si meduza nemuritoare
deoarece aceasta se poate transforma din organism matur inapoi in polip, reincepandu-
si ciclul vietii.

Actinia • Trăieşte fixată pe stâncile din apropierea ţărmului mării, dar

curios ca se poate deplasa usor, are aspect de floare de diferite culori:roşu, galben,
albastru. Actiniile, ca si meduzele, au tentacule cu nematocisti lipiciosi, cand prada este
in apropiere aceasta este paralizata si apoi inghitita.

Coralul rosu • Traieşte în mările calde, la adâncimi nu prea mari; are un

schelet calcaros, coralii sunt folositi din antichitate pentru confectionarea podoabelelor
si pandantelor. Exista corali in forma de pana la care intalnim fenomenul de
luminiscenta.
 VIERMII
• Viermii sunt animale nevertebrate inferioare, mai evoluate decât celenteratele, lipsite de picioare,
care au corpul moale, lunguieț, cu piele lucioasă, ale căror medii de trai sunt cel subteran și cel
acvatic. De asemenea, mulți viermi sunt paraziți, ale căror gazde sunt plantele și animalele.
 CLASIFICAREA VIERMILOR
In functie de structura corpului, viermii se clasifica in 3 categorii:
1. Viermi plati 2. Viermi cilindrici 3. Viermi inelati
 TENIA

• Este un vierme plat parazit, care se

dezvoltă în corpul a două gazde:
omul, gazda principală în
intestinul căruia trăiește și produce
ouă, și porcul sau vitele cornute
mari, gazde intermediare în care se
dezvoltă larvele.

VIERMI PLATI • Corpul ei are o lungime de 4-6

metri, fiind segmentat și având
culoarea albă
• Omul se poate infecta cu tenie
dacă consumă carne, care n-a fost
suficient prelucrată termic (fiartă
sau prăjită)
• Tenia excretă în organismul gazdei
substanțe toxice, care dereglează
funcțiile intestinului și provoacă
intoxicarea gazdei.
 • Ascarida- numită
popular limbric, este un
vierme cilindric parazit de
culoarea alb-galbuie și are o
lungime de circa 15-20
VIERMI centimetri. Orificiul bucal se

CILINDRI află la capătul anterior, iar cel

anal se afla la capătul

CI posterior. Femela depune

circa 200.000 de oua zilnic în
intestinul omului sau al altor
animale. Ele sunt eliminate cu
excrementele gazdei. Ouale
ajungâng in corpul omului
sanătos și se transforma în
larve, provocând ascaridioza.
 • Viermii inelați pot fi semiparaziți (lipitorile) sau
neparaziți (râma).
• Râma are corpul acoperit cu o piele subtire,
umeda, si bogat vascularizata, masurand 15-25
centimetri lungime.. Corpul este format din inele.
• Ea se poate regenera. Râma se hraneste cu
substante organice din sol.
• Nu are aparat respirator. Respira prin piele.
• Ouale sunt depuse intr-un cocon. Din oua ies
VIERMI rame mici.

INELATI • Lipitorile sunt viermi inelați, majoritatea

paraziți, care se hrănec cu sângele animalelor
superioare, dar există și lipitori libere care se
hrănesc cu larve și râme.
• Majoritatea speciilor trăiesc în lacuri și ape
curgătoare. Lipitorile parazite au câte o ventuză
cu care se fixează de corpul victimei.
• O lipitoare poate suge până la 32 grame de
sânge, ce nu e coagulează un timp îndelungat,
deoarece glandele intestinale ale acestei animale
secretă o substanță anticoagulantă, numită
hirudină. Ea este utilizată în medicină
 • Viermele parazit cel mai intalnit la om
este limbricul.
• Nu exista viermi de sex masculin sau
feminin. Toti viermii sunt hermafroditi
(adica au atat parti feminine, cat si
masculine)
• Pentru a obtine aproximativ un

STIATI kilogram de matase trebuie sa

munceasca in jur de 2000 viermi de

CA: matase
• Viermii nu au ochi, dar au celule
senzoriale pe toata suprafata corpului,
avand astfel capacitatea de a distinge
intre lumina si intuneric. Viermii
respire prin piele
• Ramele traiesc in pamant bun, umed;
ramele nu pot trai in nisip
• Viermii nu pot trai in lumina soarelui
 MOLUSTELE
Moluştele sunt animale care au corpul moale (de la lat. Molluscus = moale) şi nesegmentat, acoperit
de o cochilie calcaroasă. Sunt animale terestre sau acvatice
 CLASIFICAREA MOLUSTELOR

Moluste

Gasteropode Bivalve Cefalopode

(melci) (scoici) (sepii, caracatite)
 CARACTERISTICI GENERALE ALE
MOLUSTELOR
• Corp moale: corpurile moluștelor sunt, în general, moi și fără exoschelet sau
carapace dură. Acestea pot fi acoperite cu un manta (o membrană subțire), cu
cochilii calcifiate sau chiar fără cochilie.

• Cochilii: majoritatea moluștelor au cochilii care le protejează corpul moale. Cu toate

acestea, există și moluște fără cochilie, cum ar fi caracatițele.

• Simetrie bilaterală: moluștele au, în general, o simetrie bilaterală, ceea ce înseamnă

că corpul lor poate fi divizat în două jumătăți aproape identice, atunci când este tăiat
în planul sagittal

• Picior muscular: moluștele au de obicei un picior muscular care le ajută să se

deplaseze.

• Sistem nervos: moluștele au un sistem nervos dezvoltat, cu un ganglion cerebral și

ganglioni nervoși conectați la diferite părți ale corpului lor. Unele moluște, cum ar fi
calmarii, au un nivel ridicat de inteligență și abilități cognitive complexe.

• Sistem respirator: modalitatea de respirație variază în funcție de specie. Multe

moluște acvatice respiră prin branhii, în timp ce moluștele terestre respiră prin
plămâni primitivi sau prin membrane respiratorii numite pneumostome.

• Sistem circulator: moluștele au un sistem circulator deschis, care implică un inimă

și vase de sânge.
 CURIOZITATI DESPRE MOLUSTE
• Melcii se pot târi pe lama ascutită a unui cutit fără sa se rănească;
• Melcul poate sa tarasca dupa sine o greutate de 30 de ori mai
mare decat propria-i greutate;
• Grecii si romanii foloseau stridiile, midiile, scoicile in general,
atat ca delicatese culinare, cat si ca tratamente medicale;
• Perlele sunt produse de scoicile denumite stridii, care pot secreta
sidef in interiorul cochiliei;
• Caracatitele sunt extrem de inteligente; specialiştii spun că au
abilitatea de a rezolva puzzle-uri, de a deschide capacele
borcanelor, pot evada din labirinturi, utiliza unelte şi chiar
recunoaşte anumite persoane;
• Caracatita este singurul animal din lume care are trei inimi;
ECHIPA DE PROIECT
– SPONGIERI
– CELENTERATE
– VIERMI
– MOLUSTE
 SURSE

www.manuale.edu.ro
www.didactic.ro
www.wikipedia.ro
https://atlas-geografic.net/20-de-curiozitati-despre-melci/
https://www.editorialweb.ro/curiozitati-si-recorduri-ale-melcului/
https://www.animalepierdute.ro/blog/caracatita-20-lucruri-inedite-
si-surprinzatoare-despre-caracatite-10565/