REGNUL ANIMAL

Realizat de Bobu Iulian, clasa a IX-a E

Colegiul Național „Roman Vodă”.
Regnul Animal cuprinde 35 de încrengături (filumuri) care reunesc peste
1 000 000 de specii dintre care 95% sunt specii nevertebrate și doar 5%
sunt vertebrate.

Organismele animale au următoarele caracteristici:

• sunt pluricelulare, motiv pentru care sunt numite metazoare;
• sunt heterotrofe și au ca substanță de rezervă glicogenul;
• celulele sunt lipsite de perete celular de natură celulozică;
• au țesuturi diferențiate;
• se reproduc sexuat;
• stadiul diploid este dominant în existența lor.
Dezvoltarea ontologică a metazoarelor

Organismul diferențiază gameți și în urma

fecundației se formează celula ou care
parcurge mai multe etape de dezvoltare:
morula, blastula, gastrula. În cadrul dezvoltării
ontologice a metazoarelor, fiecare foiță
embrionară va diferenția structuri specifice:
ectoderm – tegument, sistem nervos;
endoderm – sistem respirator, sistem digestiv;
mezoderm – sistem circulator, sistem osos și
circular.
 Principalele filumuri ale Regnului Animal:
1. Filumul PORIFERA
2.Filumul CNIDARIA
3.Filumul PLATHELMINTHES
4.Filumul NEMATHELMINTHES
5.Filumul ANNELIDA
6.Filumul MOLLUSCA
7.Filumul ARTHROPODA
8.Filumul ECHINODERMATA
9.Filumul CHORDATA
 Filum PORIFERA (spongieri)
- cuprinde aproximativ 9 000 de specii;
- numele de „ poriferi” este dat de numeroși pori care perforează peretele corpului, iar cel de „spongieri”
de la spongină, substanță care intră în alcătuirea peretelui corpului;
- au dimensiuni cuprinse între câțiva milimetri și peste un metru diametru.

Mediul de viață: acvatic, dulcicol și salmastru

Modul de viață: sedentar. Spongierii trăiesc fixați pe fundul apei sau pe diferite suporturi. Unele specii
sunt solitare, altele sunt coloniale.
Caractere generale:
• Corpul este fie lipsit de simetrie, fie are simetrie radiară, fiind perforat de pori inhalanți și un singur
orificiu exhalant numit oscul.
• Peretele corpului este alcătuit din două straturi de celule: ectoderm la exterior și endoderm la
interior.
• Între cele două straturi se află ectomenzechimul (strat de nartură gelatinoasă în care se află filamente
de spongină și spiculi de siliciu sau calcar), precum și rare celule ameboidale.
• Se hrănesc cu particule organice pe care le rețin dein curentul de apăce trece continuu prin cavitatea
generală a corpului.
• Reproducerea se face sexuat prin gameți și asexuat prin fragmentare.
Clasificare. Filumul Porifera cuprinde trei clase: Calcarea, Demospongia,
Hexactinellida.

1. Clasa Calcarea
- se invidualizează prin prezența spiculilor de carbonat de calciu în
ectomezenchim;
- populează mări tropicalepe lângă țărm, ajungând până la
adâncimi de 2000 m.

Reprezentanți:
Leucettusa lancifer
• Leucettusa lancifer
• Sycon ciliatum (sicon)

Sycon ciliatum
2. Clasa Demospongia
- cea mai numeroasă dintre clasele de spongieri;
- cuprinde toate speciile de spongieri de apă dulce;
- Spiculii sunt din spongină, siliciu sau alte substanțe organice.

Reprezentanți:
• Suberites carnosus
• Pione vastifica
• Halichondria panicaea Suberites carnosus

Halichondria panicaea Pione vastifica

3. Clasa Hexactinellida
- cuprinde spongieri cu spiculi de siliciu;
- corpul alcătuit din sinciții;
- este considerată cea mai veche clasă de spongieri, multe
dintre specii find dispărute.

Reprezentanți:
• Staurocalyptus
• Rhisopetterion crierosum ( spongier „de sticlă”)
Staurocalyptus
• Pattersonia ulrichi

Pattersonia ulrichi Rhisopetterion crierosum

 Filum CNIDARIA (celenterate)
- cuprinde celenteratele, animale cu simetrie radiară și didermice.

Mediul de viață: acvatic, dulcicol și sărat.

Modul de viață: solitar sau colonial, mobil sau sedentar. Sunt prădători.
Caractere generale:
• corpul are formă de sac cu un orificiu buco-anal înconjurat de tentacule cu ajutorul cărora prinde
prada;
• peretele corpului compus din două straturi de celule: ectoderm și endoderm. Între cele două
straturi există un strat gelatinos numit mezoglee;
• în structura peretelui corpului se diferențiază țesuturile;
• hrana pătrunde prin același orificiu prin care sunt eliminate resturile nefolositoare și cele sexuale. Cilii
celulelor endodermului asigură circulația substanțelor și facilitează schimburile cu mediul
înconjurător;
• locomoția se realizează prin contracția celulelor mioepiteliale, neavând organe diferențiate;
• înmulțirea se face asexuat prin înmugurire și sexuat prin formarea unei larve ciliate, numită planulă.
• există două forme morfologice în cadrul încrengăturii: forma fixă – polip și forma mobilă – meduză.
Clasificare. Celenteratele includ trei clase: Hydrozoa, Scyphozoa,
Anthozoa.
1. Clasa Hydrozoa
- cuprinde specii care alternează între stadiul de polip și cel de
meduză;
- majoritatea hidrozoarelor sunt marine, speciile coloniale trăiesc
numai în apă sărată;
- celulele lipsesc în mezoglee.
Reprezentanți:
• Hydra viridis (hidra)
• Turritopsis dohrnii (meduza nemuritoare)
• Hydra vulgaris
Hydra viridis

Turritopsis dohrnii

Hydra vulgaris
2. Clasa Scyphozoa
- include meduzele exclusiv marine, multe otrăvitoare și chiar letale;
- dimensiunea variază între 4mm până la 2 metri diametru;
- Cea mai mare este Cyanea arctica, cu tentacule de peste 40m.
Reprezentanți:
• Aurelia aurita (meduza de curent rece)
• Cyanea arctica Aurelia aurita
• Ctenophora
• Cassiopea andromeda

Ctenophora

Cassiopea andromeda
Cyanea arctica
 3. Clasa Anthozoa
- cuprinde cele mai renumite celenterate prin speciile de corali sau
frumoasele anemone de mare care aparțin acestui grup;
- specii solitare și coloniale;
- mezogleea conține carbonat de calciu care constituie un schelet extern,
ce duce la formarea recifelor de corali.
Reprezentanți:
• Corallium rubrum (mărgeanul roșu)
• Antipatharia (coralul negru) Corallium rubrum
• Pennatulacea
• Gorgonia

Gorgonia Pennatulacea Antipatharia

 Filum PLATHELMINTHES
- cuprinde viemii lați – cele mai simple animale tridermice (au straturi fundamentale de celule prin
apariția mezodermului între ectoderm și endoderm și cu simetrie bilaterală);
Mediul de viață: umed sau acvatic (dulcicol sau salmastru), dar și parazit în corpul altor animale.
Modul de viață: liber sau parazit.
Caractere generale:
• capul diferențiat la polul anterior al corpului și prezintă doi ochi simpli;
• nu au cavitate internă, ca urmare forma corpului este turtită;
• sistemul nervos central este compus din ganglioni nervoși și cordoane nervoase , care demonstrează
fenomenul de centralizare;
• au un singur orificiu buco-anal;
• majoritatea nu au sistem circulator, tubul digestiv adesea ramificat pentru a asigura difuziunea
nutrimentelor în tot corpul;
• excreția realizată de structuri simple care elimină produșii în intestin;
• nu au sistem respirator;
• reproducerea este asexuată (prin regenerare) și sexuată (viermii lați sunt hermafrodiți).
Clasificare. Viermii lați sunt grupați în trei clase: Turbellaria, Trematoda,
Cestoda.
1. Clasa Turbellaria
- specii libere, acvatice;
- au formă de frunză;
- nu au ventuze;
- au celule ciliate la suprafața corpului;
- au tub digestiv;
- au organe de simț.

Reprezentanți: Euplanaria gonocephala

• Euplanaria gonocephala (planaria)
• Dugesia aenigma

Dugesia aenigma
 2. Clasa Trematoda
- sunt endoparaziți;
- lipsesc cilii de la suprafața corpului;
- formă de frunză;
- au ventuze;
- au tub digestiv;
- adulții nu au organe de simț;
- au stadii larvare în alte gazde;
- extrem de prolifici.

Reprezentanți:
• Fasciola hepatica (viermele de gălbează)
• Fasciola gigantica

Fasciola hepatica Fasciola gigantica

3. Clasa Cestoda
- endoparaziți;
- corp lung în formă de panglică format din scolex
și proglote;
- au ventuze și cârlige;
- lipsesc cilii din celulele de la suprafața corpului și
tubul digestiv;
- adulții nu au organe de simț;
- au stadii larvare în alte gazde; Taenia solium
- extrem de prolifici.

Reprezentanți:
• Taenia solium (tenia)
• Echinococcus vogeli

Echinococcus vogeli
 Filum NEMATHELMINTHES
nemathos = filament

- cuprinde circa 500 000 de specii de viermi cilindrici, din care au fost descrise numai 15 000.
Mediul de viață: nematodele trăiesc în cele mai variate nișe ecologice (sol, apă) ale globului
pământesc.
Modul de viață: liber sau parazit.
Caractere generale:
• sunt viermi nesegmentați;
• multe dintre specii sunt microscopice, dar sunt și specii parazite care pot atinge 1 metru;
• corpul este cilindric, cu simetrie bilaterală, acoperit cu o cuticulă – înveliș flexibil lipsit de cili
sau flageli sub care se află mușchi dispuși longitudinal;
• tubul digestiv are orificiul bucal separat de orificiul anal;
• nu diferențiază sistemele circulator și respirator;
• reproducerea este sexuată, sexele sunt separate și prezintă un accentuat dimorfism sexual
(femela este mai mare decât masculul).
Reprezentanți:
• Ascaris lumbricoides (limbricul)
• Trichinella spiralis (trichina)
• Wuchereria – provoacă boala elefantiazis la
om prin blocarea circulației limfatice
Ascaris lumbricoides

Wuchereria Elefantiazis
Trichinella spiralis
 Filum ANNELIDA
- anelidele sunt viermi inelați, tridermici, cu o veritabilă cavitate generală a corpului (celomați) și cu simetrie
bilaterală.
Mediul de viață: terestru și acvatic.
Modul de viață: majoritatea speciilor sunt libere, unele sunt ectoparazite.
Caractere generale:
• au corpul format din inele – metamere – care corespund unei compartimentări interne numită metamerie;
• partea externă a învelișului corpului este acoperită de cuticulă, umedă și transparentă;
• în peretele corpului există mușchi dispuși pe două straturi, cel extern circular și cel intern longitudinal;
• unele anelide posedă pe fiecare metamer câte o pereche de apendici numiți parapode;
• parapodele poartă țepi rigizi numiți cheți cu rol în deplasare;
• segmentele tubului digestiv, ca și sistemele circulator, excretor și nervos, se repetă în fiecare metamer;
• sistemul nervos al anelidelor se dezvoltă producându-se o concentrare la polul anterior al corpului, fenomen
numit cefalizare;
• celomul constituie un veritabil schelet hidrostatic, asupra căruia mușchii acționează în timpul contracției,
producând presiunea ce determină alungirea și scurtarea corpului;
• sistemul nervos prezintă creier ganglionar și perechi de ganglioni ventrali, în fiecare segment al
corpului – sistem nervos scalariform;
• reproducere se face sexuat – există specii hermafrodite și specii separate, sunt puține specii la care se
înregistrează fenomene de înmugurire.
Clasificare. Anelidele sunt grupate în trei clase: Polychaeta, Oligochaeta,
Hirudinea.
1. Clasa Polychaeta
- mediul de viață marin, specii libere;
- au cap evident;
- prezintă cheți și parapode;
- au sexe separate;
- fecundația este internă.
Reprezentanți:
• Nereis (viermele de nisip)
• Perinereis
• Alitta succinea
Alitta succinea Perinereis Nereis
2. Clasa Oligochaeta
- mediul de viață: apă dulce sau sol umed;
- capul nu este evident;
- parapodele lipsesc, cheți puțini;
- organisme hermafrodite;
- fecundația este încrucișată;
- din ou rezultă direct noi embrioni fără
dezvoltare larvară; specii vivipare.
Reprezentanți: Lumbricus terrestris
• Lumbricus terrestris (râma)
• Eisenia
• Clitellata

Clitellata Eisenia
 3. Clasa Hirudinea
- organisme ectoparazite;
- capul nu este evident;
- fără cheți și parapode;
- prezintă ventuză bucală și anală;
- hermafrodite;
- fecundație încrucișată;
- nu există stadii larvare.
Reprezentanți:
Hirundo medicinalis
• Hirundo medicinalis (lipitoarea)
• Haemopis sanguisuga (lipitoarea calului)
• Piscicola geometra

Piscicola geometra Haemopis sanguisuga

 Filum MOLLUSCA
- reunește aproximativ 80 000 de specii de animale nevertebrate cu corpul moale printre care se numără
melcii, scoicile și caracatițele. Numărul speciilor de moluște este mai mic decât al artropodelor, însă au
dimensiuni impresionante: calamarul uriaș cântărește câteva tone și are 16m lungime.
Mediul de viață: terestru și acvatic.
Modul de viață: liber.
Caractere generale:
• moluștele sunt animale tridermice celomate, nesegmentate, cefalizate și cu simetrie bilaterală (excepție fac
melcii);
• corpul este compus din cap, picior musculos anterior și masă viscerală posterior;
• tegumentul fin formează un pliu numit manta, care acoperă masa viscerală și secretă cochilia
sau exoscheletul cu rol protector;
• tot mantaua delimitează și cavitatea paleală – în care se află suprafața de schimb a gazelor respiratorii
reprezentată de branhii sau plămân;
• sistemul nervos este alcătuit din ganglioni nervoși cerebroizi, pedioși și viscerali, conectați prin condoane
nervoase;
• sistemul digestiv are orificiile bucal și anal separate, iar în gură există radula, piesă care mărunțește hrana;
• sistemul circulator este compus din inimă și vase discontinue (sistem circulator deschis)
• reproducerea este sexuată, iar fecundația este în general, internă.
Clasificare. Filumul Mollusca cuprinde 9 clase: Gastropoda, Bivalvia,
Cephalopoda, Aplacophora, Polyplacophora, Monoplacophora,
Pleistomollusca, Polyplacophora și Scaphopoda, cele majore fiind primele trei.

1. Clasa Gastropoda Reprezentanți:

• Helix pomatia (melcul de livadă)
- medul de viață: terestru, acvatic;
- asimetrice; • Cornu aspersum (melcul de grădină)
- în timpul dezvoltării larvare masa viscerală este răsucită; • Achatina fulica (melcul uriaș african)
- cochilie dintr-o singură piesă, de obicei de formă conică; • Cepaea nemoralis (melcul grohotișului)
- prezintă cap, ochi și tentacule senzoriale; • Arianta arbustorum (melc de copac)
- formele terestre au plămân, cele acvatice au branhii;
- au radulă;
- anus situat anterior;
- fecundație internă.

Helix pomatia
Cornu aspersum Achatina fulica

Cepaea nemoralis Arianta arbustorum

 2. Clasa Bivalvia
- animale acvatice;
- simetrie bilaterală;
- corp comprimat lateral, închis între două valve;
- cap redus, lipsesc tentacule;
- prezintă branhii;
- se hrănesc cu particule reținute prin filtrare; Mytilus edulis
- fecundație externă.
Reprezentanți:
• Mytilus edulis (midia)
• Crassostrea gigas (stridia)
• Saccostrea glomerata Crassostrea gigas
• Pinctada maxima

Pinctada maxima Saccostrea glomerata

3. Clasa Cephalopoda
- animale acvatice;
- simetrie bilaterală;
- cochilie redusă, uneori absentă;
- cap foarte bine diferențiat, tentaculele și ochii bine dezvoltați;
- prezintă branhii;
- au radulă și cioc cornos ca de papagal;
- se apără eliminând lichid de culoarea cernelii, pentr a-și înșela
urmăritorii;
- fecundație internă.
Octopus vulgaris
Reprezentanți:
• Octopus vulgaris (caracatița)
• Hapalochlaena lunulata
• Enteroctopus dofleini (caracatița uriașă din Pacific)
• Architeuthis (calamarul uriaș)

Hapalochlaena lunulata
Enteroctopus dofleini Architeuthis
 Filum ARTHROPODA
- este cel mai mare dintre filumurile regnului animal cuprinzând aproximativ 75% dintre toate speciile
cunoscute. Au fost descrise circa 900 000 de specii de artropode, multe însă au rămas încă de identificat.
Mediul de viață: artropodele populează toate mediile de viață: acvatic, terestru, aerian.
Modul de viață: liber, parazit, uneori colonial (albinele, furnicile, termitele etc.).
Caractere generale:
• sunt metazoare tridermice cu simetrie bilaterală;
• au dimensiuni variabile (de la cele microscopice, până la lungimi de 3 m);
• corpul protejat de un exoschelet chitinos produs de tegument și produs periodic prin năpârlire;
• corpul este compus din cap, torace și abdomen (unele artropode au cefalotorace – format prin unirea
primelor două segmente);
• toate sistemele de organe bine dezvoltate;
• digestia asigurată de un sistem digestiv complet diferențiat cu orificiu bucal, tub digestiv și anus;
• gura prevăzută cu piese bucale adaptate pentru înțepat, mestecat, rupt sau supt;
• organele de simț sunt bine dezvoltate și reprezentate de ochi simpli și compuși, antene, organe de echilibru,
receptori auditivi, chemoreceptori și peri sezitivi;
• sistemul respirator prezintă ca suprafețe de schimb o mare diversitate de structuri ca branhii, trahei,
plămâni și chiar suprafața corpului;
• sistemul circulator format din inimă și vase, este de tip deschis;
• reproducerea este sexuată, prezentând adesea dimorfism sexual.
Clasificare. Filumul Arthropoda cuprinde 16 clase, dintre care cele mai studiate
sunt: Crustacea, Arachnida și Insecta.
1. Clasa Crustacea
- acvatici;
- corp format din cefalotorace și abdomen;
- exoschelet impregnat cu carbonat de calciu;
- 5 perechi de picioare articulate, prima adesea
prevăzută cu clești;
- gură cu cel puțin 3 piese bucale; Palinurus vulgaris
- schimbul de gaze se realizează prin branhii;
- dezvoltare larvară directă;
Reprezentanți:
• Palinurus vulgaris (langusta)
• Brachyura (crabul)
• Nephropidae (homar)
• Copepoda (ciclop)

Brachyura
 Copepoda Nephropidae

Alți reprezentanți:
• Heterocarpus ensifer (crevete)
• Daphnia pulex (puricele de apă)
• Perisesarma bidens (crabul cu gheare roșii)
• Euphausiacea (krill)
2. Clasa Arachnida
- tereștrii;
- corp format din cefalotorace și abdomen;
- ochi simpli;
- lipsa antenelor;
- patru perechi de picioare articulate;
- schimbul de gaze se realizează prin trahei, plămâni
sau branhii;
- fără stadii larvare;
Aranea lobata

Reprezentanți:
• Aranea lobata (păianjen)
• Argiope trifasciata
• Araneus angulatus
• Scorpiones (scorpion)
• Heterometrus (scorpionul imperial/gigant)
• Theraphosidae (tarantulă)

Scorpiones
 Argiope trifasciata

Heterometrus

Theraphosidae
Araneus angulatus
3. Clasa Insecta
- terestre și acvatice;
- corp format din cap, torace și abdomen;
- o pereche de ochi compuți și ochi simpli;
- adesea organizați în grupuri;
- membrii grupurilor manifestă comportamente
sociale, de asemenea sunt dependenți de
comunicarea tactilă și chimică;
- trei perechi de picioare articulate;
- schimbul de gaze pein trahei; Lacusta migratoria
- dezvoltare larvară prin metamorfoză;
Reprezentanți:
• Lacusta migratoria (lăcusta)
• Musca domestica (musca)
• Culicidae (țânțar)
• Formicidae (furnica)
• Apis mellifera (albina de miere)
• Coccinella septempunctata (buburuza)
• Blatta orientalis (gândac de bucătărie)
• Rhopalocera (fluture)
Rhopalocera
Musca domestica

Culicidae
Formicidae

Apis mellifera
 Blatta orientalis

Coccinella septempunctata
 Filum ECHINODERMATA
- Filumul Echinodermata cuprinde stele de mare, castraveții și aricii de mare, specii care populează
adâncurile mărilor și oceanelor, habitate la care s-au adaptat printr-o serie de caracteristici specifice;
Mediul de viață: acvatic marin.
Modul de viață: specii libere, sedentare, rar pelagice, nu există echinoderme parazite.
Caractere generale:
• echinodermele adulte au simetrie radiară sau pentaradiară;
• în peretele corpului există un endoschelet compus din plăci impregnate cu calciu și prevăzute cu spini
care ies la suprafață, perforând tegumentul;
• corpul nu diferențiază cap, are un pol oral unde este situat orificiul bucal și opus acestuia polul aboral
cu orificiul anal;
• cavitatea corpului – celomul – este compartimentat, iar în unul din compartimente se află un sistem de
canale care formează sistemul ambulacrar;
• mișcarea, sensibilitatea, schimbul de gaze și circulația sunt realizate prin sistemul ambulacrar – sistem
hidrovascular;
• nu au organe specializate pentru excreție;
• Reproducerea este sexuată și asexuată. Sexele sunt, în general, separate, dar există și specii hermafrodite.
Clasificare. Filumul Echinodermata cuprinde 5 clase, dintre care cele mai
studiate sunt: Asteroidea, Echinoidea și Holothuroidea.

1. Clasa Asteroidea
- acvatice;
- formă de stea aplatizată;
- simetrie pentaradiară;
Reprezentant: Ceramaster patagonicus (stea de mare)
2. Clasa Echinoidea

-acvatice;
-formă globulară;
-unele specii sunt veninoase;
-nu prezintă brațe;
Reprezentant: Strongylocentrotus purpuratus (arici de mare)
3. Clasa Holothuroidea

- acvatice;
- formă alungită;
- lipsesc brațele și spinii;
Reprezentant: Cucumaria tricolor (castravete de mare)
 Filum CHORDATA
- animalele reunite sub numele de cordate ne sunt cele mai apropiate doarce cuprind alături de alte
vertebrate și specia umană.
- chiar dacă cele mai cunoscute cordate au coloana vertebrală, nu trebuie însă să credem că toate
cordatele sunt vertebrate.
- caracteristicile comune tuturor cordatelor, chiar dacă acestea apar în prioada embrionară și nu persistă
pe toată durata vieții lor, sunt:
• cordon nervos dorsal – bandă de fibre nervoase care coboară pe partea dorsală a corpului;
realizează conexiunea dintre creier și organe ca mușchi sau viscere;
• notocord – ax intern cartilaginos situat sub cordonul nervos dorsal susținându-l;
• fante perifaringiene – deschideri prin care interiorul gâtului este conectat cu exteriorul
• coada – expansiune a corpului situată posterior față de orificiul anal
• sistemul circulator – este, în general, închis, cuprinde o inimă, vase de sânge și sânge în care
hemoglobina din globulele roșii este răspunzătoare de transportul oxigenului;
• musculatura corpului este segmentată;
• orificiul bucal se diferențiază în timpul dezvoltării embrionare după diferențierea orificiului anal
(deuterostomieni);
• reproducerea este sexuată și, în general, sexele sunt separate

Filumul Chordata cuprinde trei subfilumuri: Urochordata, Cefalochordata și Vertebrata.

Subfilumul Urochordata
-cuprinde cordate numite și tunicate, dar mai bine cunoscute sub numele de „stropitoare de mare”
Mediul de viață: acvatic.
Modul de viață: specii libere, majoritatea bentonice, sedentare.
Caractere generale:
• corpul adulților, este simplificat ca un sac cu două orificii: sifonul bucal și sifonul cloacal;
• în interiorul corpului apa este filtrată și sunt reținute particulele nutritive;
• larva acestora este mobilă și prezintă notocord;
Reprezentant: Holocynthia papillosa
Subfilumul Cefalochordata
- acest subfilum cuprinde 25 de specii;
Mediul de viață: acvatic marin.
Modul de viață: liber, speciile trăiesc mai mult afundate în mâlurile sau nisipul de pe fundul apelor.
Caractere generale:
• cefalocordatele au corp asemănător cu al peștilor, dar cu dimensiuni de 5-6 cm;
• atât stadiile larvare, cât și cele adulte, prezintă caracteristici de cordat: notocord prezent, fante
perifaringiene, mușchi segmentari;
• se hrănesc cu particule microscopice filtrate din apă la nivelul tentaculelor care mărginesc orificiul bucal.
Reprezentant: Branchiostoma lanceolatum
Subfilumul Vertebrata
- cuprinde peste 400 000 de specii.
Mediul de viață: terestru, acvatic și aerian.
Modul de viață: în general liber.
Caractere generale:
- au ca principală caracteristică înlocuirea notocordului cu coloana vertebrală compusă din
vertebre;
- coloana vertebrală are o structură complexă și flexibilă, dar rezistentă, construind
endoscheletul;
- scheletul asigură protecția organelor interne și servește ca suport pentru fixarea mușchilor;
- scheletuil capului închide o cavitate în care este protejat creierul;
- prezintă două perechi de membre evoluate din înotătoarele pectorale și pelviene ale peștilor;
- cefalizarea la cel mai înalt nivel este însoțită de creșterea complexității organelor de simț;
- au tub digestiv complet diferențiat, însoțit de glande anexe și un celom dezvoltat.
- sistemul circulator este închis, sângele circulă doar în interioarul vaselor sangvine;
- sexele sunt, în general, separate, iar reproducerea este, de obicei, sexuată

Subfilumul Vertebrata cuprinde două supraclase: Agnatha și Gnathostomata.

 Supraclasa AGNATHA
- cuprinde ciclostomii numiți astfel, după forma gurii (kyclos = cerc, stoma = gură).
Mediul de viață: acvatic dulcicol sau marin.
Modul de viață: specii libere, unele parazite.
Caractere generale:
• corpul are lungimi cuprinse între 15cm și 2,5m, serpentiform, acoperit cu plăci osoase , mat, rar maroniu
sau gri;
• nu prezintă înotătoare perechi, ci doar o înotătoare codală, motiv pentru care agnatele nu sunt bune
înotătoare;
• fălci nearticulate prevăzute cu mai multe rânduri de dinți cornoși, dispuși concentric care se află și pe
limbă;
• se hrănesc cu resturile organice reținute prin filtrarea apei cu cadavre, iar speciile parazite se fixează pe
organisme cu corp moale cum sunt peștii;
• mușchii nu sunt specializați, formând o pătură sub tegument;
• ochii simpli și rareori funcționali;
• inima conține doar sânge neoxigenat;
• reproducerea este sexuată, sexele sunt separate:

Clasificare: Supraclasa Agnatha cuprinde două clase Pteraspidomorpha și Cephalaspidomorpha

 Clasa Pteraspidomorpha Clasa Cephalaspidomorpha
• cuprinde numeroase specii de fosile și • cu numeroase specii de fosile și ca
reprezentanți actuali: Myxine, Bdellostoma stouti. reprezentant actual: Petromyzon marinus.

Myxine

Bdellostoma stouti
 Supraclasa GNATHOSTOMATA
• cuprinde cele mai cunoscute specii vertebrate;
Mediul de viață: acvatic, terestru, aerian.
Modul de viață: în general liber, rar colonial.

Supraclasa Gnathostomata cuprinde în total 6 clase:

1) Clasa Chondrichthyes
2)Clasa Osteichthyes
3)Clasa Amphibia
4)Clasa Reptilia
5)Clasa Aves
6)Clasa Mammalia
Clasa Chondrichthyes
- cuprinde primele vertebrate cu fălci articulate, numărând peste 600 de specii.
Mediul de viață: acvatic, marin.
Modul de viață: liber, majoritatea fiind prădători foarte iscusiți și feroce.
Caractere generale:
• gura subterminală;
• înotătoare codală heterocercă;
• solzi placoizi;
• nu au veziculă înotătoare;
• prezintă fante branhiale;
• fecundația este internă.

Reprezentanți:
• Carcharinus glaucus (rechinul albastru)
• Squalus squatina (câinele de mare)
• Pristis pristis (peștele fierăstrău) Carcharinus glaucus
• Dasyatis pastinaca (pisica de mare)
 Squalus squatina

Pristis pristis
Dasyatis pastinaca
Clasa Osteichthyes
- această clasă reunește 29 000 de specii, fiind cele mai diversificate
dintre speciile vertebrate.
Mediul de viață: acvatic dulcicol și marin.
Modul de viață: peștii osoși sunt liberi, carinori, ierbivori și omnivori.
Caractere generale:
- gura terminală;
- înotătoare codală hemocercă;
- solzi dermici;
- au veziculă înotătoare;
- prezintă opercule;
- fecundația este externă.
Reprezentanți: Păstrăvul
• Salmo trutta (păstrăvul) • Acipenser ruthenus (cega)
• Cyprinus carpio (crapul) • Huso huso (morunul)
• Esox lucius (știuca) • Acipenser gueldenstaedtii (nisetru)
• Rutilus rutilus (babușca) • Misgurnus fossilis (țipar)
• Carassius gibelio (carasul) • Hippocampus guttulatus (căluț de mare)
• Tinca tinca (linul)
• Silurus glanis (somnul)
• Abramis brama (plătica)
 Știuca
Crapul

Babușca Carasul
Linul Somnul

Cega

Plătica
Morunul
Țipar

Nisetrul

Căluț de mare
Clasa Amphibia
- în această clasă de vertebrate sunt cuprinse toate tetrapodele, ale căror ouă sunt lipsite de un înveliș
protector cu rol nutritiv, fapt care le impune contactul cu apa pentru evitarea uscării rapide și distrugerii în
mediul terestru.
Mediul de viață: adaptați atât la mediul acvatic, cât și la cel terestru.
Modul de viață: liber.
Caractere generale:
• corpul are forme variate: trunchi alungit cu cap, gât și coadă sau corp compact, cap fuzionat cu trunchiul fără
gât;
• tegumentul este neted, umed, bine vascularizat și bogat în glande dintre care unele sunt producătoare de
substanțe otrăvitoare;
• scheletul este osificat, cu o coloană vertebrală compusă dintr-un număr variabil de vertebre;
• sternul nu se articulează la coaste și nu are cutie toracică:
• adulții nu au linie laterală;
• sistemul nervos este mai dezvoltatca la pești – se prefigurează scoarța cerebrală;
• gura este mare, cu dinții mici prezenți pe ambele fălci;
• organele respiratorii sunt plămânii și branhiile;
• circulația este dublă, incompletă și închisă, iar inima este tricamerală;
• temperatura corpului variabilă – animale poikiloterme;
• sexele sunt separate, fecundația internă la salamandre și externă la broaște.
Clasa Amphibia cuprinde trei ordine: Urodela, Anura și Apoda.
Ordinul URODELA
Reprezentanți:
• Megalobatrachus maximus (salamandra uriașă)
- trăiește în apele de munte din China și Japonia
- 1,50m lungime
- carnivoră
• Salamandra salamandra (slamandra comună)
• Triturus cristatus (triton cu creastă)
Megalobatrachus maximus
• Proteus anguinus (proteu)

Proteus anguinus Triturus cristatus Salamandra salamandra

 Ordinul ANURA
Reprezentanți:
• Rana esculenta (broasca de lac mică)
- răspândită în Europa
- dimensiuni între 6-12cm
- carnivoră
• Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roșie) Rana esculenta
• Bufo bufo (broasca râioasă brună)
• Phyllobates terribilis (broasca săgeată-aurie)
• Oophaga pumilio (broasca săgeată-căpșună)
• Agalychnis callidryas (brotăcel cu ochi roșii)

Bombina bombina
 Oophaga pumilio Bufo bufo

Phyllobates terribilis Agalychnis callidryas

Ordinul APODA
Reprezentanți:
• Siphonops annulatus (scormonitorul inelat)
- trăiește în locuri umede, ascuns în pământ, în Brazilia
• Boulengerula taitana
• Typhlonectes natans
Typhlonectes natans

Boulengerula taitana Siphonops annulatus

Clasa Reptilia
- acest grup de vertebrate este primul în cadrul căruia reproducerea se realizează prin ouă cu înveliș
calcaros și anexe embrionare cu rol protector și nutritiv, structuri datorită cărorra reptilele devin
independente de mediul acvatic;
Mediul de viață: predominant terestru.
Modul de viață: liber.
Caractere generale:
• corpul reptilelor are forme variate, fiind compact la unele specii sau alungit la altele;
• tegumentul este gros, acoperit cu solzi cornioși, epidermici, plăci dermice sau chiar osoase;
• glandele tegumentare sunt absente sau foarte rare;
• periodic reptilele își schimbă învelișul tegumentar prin năpârlire;
• membrele perechi au, de obicei, câte 5 degete adaptate la mers, alergat sau cățărat – sunt absente la șerpi
sau la unele șopârle;
• scheletul este bine osificat, coastele se articulează la sterndelimitând o varitabilă cușcă toracică;
• au plămâni bine dezvoltați, iar branhiile lipsesc;
• circulația este dublă și inima este, în general, tricamerală;
• sunt pokiloterme, depinzând de temperatura mediului pentru
derularea reacțiilor metabolice;
• dezvoltă comportamente de termoreglare;
• reproducerea este sexuată, iar sexele sunt separate.
Clasa Reptilia cuprinde 4 ordine: Lacertilia, Ophidia, Chelonia și Crocodylia
 Ordinul Lacertilia
- predomină speciile terestre;
- corp cu cap, gât, trunchi și coadă distincte;
- membrele laterale împing trunchiul, dar nu îl susțin bine;
- plăci osoase în tegument;
- colorație diferită la cele două sexe;
- plămâni inegali;
- majoritatea sunt carnivore;
- ovipari.
Lacerta viridis
Reprezentanți:
• Lacerta viridis (gușterul)
• Lacerta trilineata (gușterul vărgat)
• Lacerta agilis (șopârla de câmp)
• Lacerta oxycephala (șopârla de stâncă)
• Chamaeleo calyptratus (cameleon)
• Podarcis waglerianus (șopârla de perete siciliană)

Lacerta trilineata
 Lacerta oxycephala Lacerta agilis

Chamaeleo calyptratus Podarcis waglerianus

Ordinul Ophidia
- predomină speciile terestre, dar sunt și specii acvatice;
- corp cu cap, trunchi și coadă nedelimitate;
- lipsesc membrele, centura scapulară și sternul;
- plămânul stâng atrofiat;
- articulația maxilarelor este extrem de mobilă;
- ovipari, ovovivipari, rar vivipari.

Reprezentanți:
Elaphe quatuorlineata
• Elaphe quatuorlineata (șaprele dungat)
• Bothriechis schlegelii (vipera cu gene)
• Boa constrictor (șarpele boa)

Boa constrictor Bothriechis schlegelii

 Ordinul Chelonia Ordinul Crocodylia
- acvatice și terestre; - acvatice și terestre;
- membre puternice care susțin corpul și permit - au coadă în formă de vâslă turtită bilateral;
pășirea; - membre puternice
- părțile corpului bine delimitate; - posterior dinții sunt cuprinși în alveole;
- protejate de un țesut format din carapace și - inima tetracamerală;
plastron; - exclusiv carnivore;
- sunt ovipare. - ovipare.
Reprezentant: Reprezentant:
Testudo hermani (broasca țestoasă de uscat) Gavialis gangeticus (gavialul)
Clasa Aves
- cuprinde vertebratele care au membrele anterioare transformate în aripi.
Mediul de viață: aerian, terestru și acvatic.
Modul de viață: liber.
Caractere generale:
• corpul păsărilor este fusiform, aerodinamic, compus din cap, gât, trunchi cu coadă și membre;
• membrele anterioare au scheletul redus și sunt transformate în aripi, iar cele posterioare sunt adaptate la
diverse medii și moduri de viață;
• epiderma este acoperită cu pene, fulgi și puf pe trunchi și aripi;
• nu au glande sudoripare;
• singura glandă dezvoltată la speciile acvatice este glanda uropigee (conține grăsime), iar secreția este
distribuită cu ajutorul ciocului pe toate penele, făcându-le hidrofobe;
• scheletul este complet osificat, alcătuit din oase pneumatice;
• lipsesc dinții și se formează ciocul de natură cornoasă;
• sternul prezintă carenă – pentru fixarea celor mai dezvoltați
mușchi – pectoralii - necesari la zbor;
• temperatura corpului este constantă;
• reproducerea este sexuată, iar sexele sunt separate.
Clasa Aves prezintă 8 ordine: Ciconiiformes, Galliformes, Pesseriformes,
Falconiformes, Columbiformes, Cuculiformes, Piciformes, Anseriformes.
Apteryx australis (pasărea kiwi)
Ordinul Ciconiiformes Ordinul Galliformes

Ciconia ciconia (barza albă) Gallus gallus (găina bankivă)

Ordinul Passeriformes Ordinul Falconiformes

Hirundo rustica (rândunica)

Haliaetus albicilla (codalbul)
 Ordinul Columbiformes Ordinul Cuculiformes

Streptopelia decaocto (guguștiucul) Cuculus canorus (cucul)

Ordinul Piciformes Ordinul Anseriformes

Dendrocopos major (ciocănitoarea mare) Cygnus cygnus (lebăda de iarnă)

 Clasa Mammalia
- este compusă dintr-un grup extrem de divers de vertebrate, numărând circa 4 500 de specii foarte avansate
din punct de vedere evolutiv față de restul speciilor regnului animal. În această clasă este inclus ordinul
primates căruia îi aparține și specia umană, Homo sapiens.
Mediul de viață: majoritatea speciilor sunt terestre, 1000 de specii sunt zburătoare, iar 80 sunt acvatice.
Modul de viață: liber, sunt distribuite în toate zonele geografice.
Caractere generale:
• mamiferele sunt tetrapode homeoterme cu o rată mare a metabolismului, ca și păsările;
• tegumentul este acoperit de păr;
• prezența glandelor mamare care asigură hrana descendenților;
• gura cu detenție dublă: prima de lapte, care este apoi înlocuită cu cea definitivă;
• membrele prezintă adaptări la modul și mediul de viață;
• sistemul circulator este închis, inima tetracamerală, circulația este dublă și închisă;
• creierul este foarte bine dezvoltat;
• calea digestivă se intersectează cu cea aeriană și, ca urmare, nu sunt funcționale simultan;
• au laringe cu corzi vocale pentru emiterea sunetelor;
• coloana vertebrală alcătuită din 7 vertebre, excepție fac echidna și platypus care au 6 vertebre cervicale și
leneșul care are 9-10 vertebre cervicale;
• reproducerea este sexuată, sexele fiind separate.
Clasa Mammalia cuprinde trei subclase majore: Prototheria, Theria și Eutheria.
Subclasa Prototheria
- cuprinde numai trei specii actuale;
- sunt mamifere (monotremele) care depun ouă.
- ouăle sunt clocite în cuib și după ecloziune puii sunt hrăniți cu lapte secretat de
glandele mamare ale mamei;
- speciile trăiesc în Australia și Tasmania.
Reprezentanți:
• Ornithorhynchus anatinus (ornitorincul)
• Tachyglossus aculeatus (echidna)

Ornithorhynchus anatinus
Tachyglossus aculeatus
Subclasa Theria
- cuprinde mamifere marsupiale;
- au areal restrâns la Australia, Noua Zeelandă și partea centrală a Americii de Sud;
- marsupialele nasc embrioni incomplet incomplet dezvoltați care se atașează de
mameloanele glandelor mamare și își continuă creșterea adăpostiți într-un pliu
tegumentar numit marsupiu.
Reprezentanți:
• Dendrolagus bennettianus (cangurul de copac)
• Macropus agilis (cangurul rapid)

Dendrolagus bennettianus

Macropus agilis
Subclasa Eutheria
- cuprinde 95% dintre speciile de mamifere actuale (placentare) motiv pentru care sunt cele mai cunoscute;
- în cadrul acestui grup se stabilește o relație de lungă durată între mamă și puii ei, pentru că la naștere puii
sunt lipsiți de apărare și dependenți de părinți;
- acest grup are reprezentanți care s-au adaptat secundar la toate mediile de viață.
Subclasa Eutheria cuprinde 11 ordine:
1. Ordinul Insectivora
2. Ordinul Edentada
3. Ordinul Chiroptera
4. Ordinul Rodentia
5. Ordinul Carnivora
6. Ordinul Cetaceea
7. Ordinul Pinipedia
8. Ordinul Artiodactyla
9. Ordinul Perissodactyla
10.Ordinul Proboscidea
11.Ordinul Primates
Ordinul Insectivora
Reprezentanți:
• Erinaceus europaeus (ariciul)
• Solenodon paradoxus (agouta)

Erinaceus europaeus

Solenodon paradoxus
Ordinul Edentata
Reprezentanți:
• Bradypus tridactylus (leneșul)
• Choloepus didactylus (slotul cu două degete/ unau)

Bradypus tridactylus Choloepus didactylus

Ordinul Chiroptera
Reprezentanți:
• Eptesicus fuscus (liliacul maroniu mare)
• Eptesicus serotinus (liliacul serotin)

Eptesicus fuscus

Eptesicus serotinus
Ordinul Rodentia
Reprezentanți:
• Cricetus cricetus (hârciogul cenușiu)
• Sciurus vulgaris (veverița roșcată)

Sciurus vulgaris Cricetus cricetus

Ordinul Carnivora
Reprezentanți:
• Canis lupus (lupul)
• Panthera leo (leul)
• Panthera tigris (tigrul)
• Felis catus (pisica de casă) Canis lupus

Felis catus Panthera leo Panthera tigris

Ordinul Cetaceea
Reprezentanți:
• Balena musculus (balena albastră)
• Orcinus orca (orca/ balena ucigașă)
• Tursiops truncatus (delfinul comun)
Tursiops truncatus

Orcinus orca Balena musculus

Ordinul Pinipedia
Reprezentanți:
• Monachus monachus (foca)
• Odobenus rosmarus (morsa)

Monachus monachus

Odobenus rosmarus
Ordinul Artiodactyla
Reprezentanți:
• Sus scrofa (porcul mistreț)
• Bos taurus (vaca)
Sus scrofa
• Hippopotamus amphiubius (hipopotamul)

Hippopotamus amphiubius Bos taurus

Ordinul Perissodactyla
Reprezentanți:
• Equus caballus (calul)
• Equus quagga (zebra)
• Tapirus indicus (tapir)
Equus caballus

Tapirus indicus Equus quagga

Ordinul Proboscidea
Reprezentanți:
• Loxodonta africana africana (elefantul african de stepă)
• Elephas maximus (elefantul asiatic)

Elephas maximus Loxodonta africana africana

Ordinul Primates
Reprezentanți:
• Gorilla gorilla (gorila)
• Homo sapiens (omul)
• Macaca mulatta (maimuța rhesus)
Homo sapiens

Macaca mulatta Gorilla gorilla