Rolul sistemelor

de susținere în
supraviețuirea plantelor
Hîncu Valentina, profesor de biologie, grad didactic întâi
 Ce reprezintă sistemul
de susținere?

Un sistem de structuri
menite să asigure un
suport sigur organismelor
vegetale și animale
Amintiți-vă organele vegetative ale plantelor.
Care este rolul lor în susținerea plantei?
Sisteme de susținere la plantele acvatice

Au țesut aerifer dezvoltat

care depozitează aer
pentru a asigura plutirea.
Lintiță Suprafața
frunzelor
plutitoare este
acoperită cu
perișori ce resping
Peștișoară picăturile de apă,
înlătură apa de
ploaie de pe
frunze pentru a
nu se scufunda
Nufăr planta.
Sisteme de susținere la plantele acvatice

Au tulpină erectă, înaltă (1,5-2,5 m)

înzestrate cu țesut mecanic care le
Stuf asigură rezistența la acțiunea vântului.

Sistem radicular bine dezvoltat, capabil

să fixeze solid planta de fundul mâlos al
apelor stătătoare sau lin curgătoare.

Rogoz
 Sisteme de susținere la arbori

Trunchiul ocupă o
poziție centrală,
exercitând funcția de
pivot de rezistență.

Coroana este sferică, se

repartizează uniform
pe trunchi, pentru a nu
deplasa centrul de
greutate al copacului.
 Adaptări ale coroanei arborilor la
acțiunea vânturilor puternice
La acțiunea permanentă a
vântului, copacul se înclină.
Ca rezultat, se schimbă
centrul de greutate.

Depozitarea lemnului se face

în locurile unde tensiunea
este mai mare, pentru a
rezista la această poziție.

Diametrul părții aeriene

crește, iar înălțimea plantei
se reduce
 Sisteme de susținere la arbori

Oferă
Rădăcini groase, sprijin sigur
lignificate pentru
trunchi

Mențin
arborele în
Sistem radicular poziție
ramificat verticală sub
acțiunea
vântului.

De ce arborii singuratici sunt doborâți mai rapid la pământ?

 Adaptări ale rădăcinilor arborilor la
anumite condiții de viață

Rădăcini proptitoare Susțin

înnăscute la arborii arborii
din pădurile tropicale
uriași

Rădăcini Adaptare la viața

proptitoare pe terenuri
dobândite la pinii înclinate, nisipoase
din regiunea lacului și expuse
Baikal vânturilor.
 Sisteme de susținere la liane
Plante adaptate la cățărat pe
tulpinile arborilor sau pe suporturi
pentru a ajunge la lumină.

Au tulpini lungi, subțiri,

flexibile, care se agață de arbori
Iederă sau suporturi.

Pentru agățare se folosesc de

spini speciali, cârlige, ventuze.

Hamei
Sisteme de susținere la plantele epifite
Plante adaptate la viața
arboricolă pentru a beneficia
de lumină pentru a realiza
fotosinteza.

Folosesc rădăcinile în calitate de

ancoră pentru a se fixa de tulpina
Mușchi altor plante.

Tulpinile, rădăcinile servesc și în

calitate de a absorbi direct apa din
precipitațiile atmosferice sau din aerul
umed.

Orhidei
Structuri de susținere
la plante
Menținerea formei și a poziției în spațiu a
plantei în ansamblu este asigurată pe 2 căi:

La plantele ierboase La plantele

Indirect prin lemnoase
intermediul peretelui
celulozic prin Direct prin
dezvoltarea presiunii intermediul
de turgescență. țesutului mecanic
 Presiunea de turgescență
Apa pătrunde în celulă prin Apa pătrunde în celulă datorită
membrana semipermiabilă concentrației mai mari a sărurilor în sucul
celular decât în lichidul extracelular.
Apa pătrunde în vacuolă și își
mărește volumul

Citoplasma este împinsă spre

peretele celular

Peretele celular se întinde sub

acțiunea presiunii interne.

Presiunea exercitată de conținutul celulei

Astfel, se asigură susținerea
corpului la plantele ierboase. asupra peretelui celular este numită
presiunea de turgescență
 Plasmoliza
Apa părăsește celula din zona cu o Ce se va întâmpla cu celulele în cazul în
concentrație mai mică spre zona cu care lichidul extracelular va avea o
o concentrație mai mare.
concentrație de săruri mai mare decât
sucul celular?
Volumul sucului celular se reduce.

Citoplasma nu mai exercită

presiune asupra peretelui celular,
îndepărtându-se de acesta.

Presiunea de turgescență se reduce

la zero.

Când are loc acest proces în

Are loc fenomenul de plasmoliză.
condiții normale?
 Plasmoliza vs deplasmoliza
Ce este deplasmoliza?

Fenomenul de
pătrundere a pei în
celulă și restabilirea
volumului ei inițial.

Ce trebuie să facem pentru a Introducem planta rapid într-

restabili celulele unei plante un vas cu apă curată sau dacă
aflate în stare de plasmoliză? este ofilită pe timp de arșiță,
îi asigurăm o umiditate
optimă.
Ce fenomen are loc la celula din imagine?
 Identifică procesele din imagine

Presiunea de Plasmoliză Deplasmoliză

turgescență
Țesuturile mecanice
• Țesuturi care au celule cu membrane
îngroșate, ce conferă organelor
plantelor rezistență la factorii care
acționează asupra lor.

Colenchim
Țesuturi
mecanice Sclerenchi
m
 Colenchimul
• Țesut viu
• Celule cu pereți
neuniform îngroșați,
nelignificați
• Flexibil și plastic
• Se localizează în ramurile
tinere ale plantei, în
frunze
• Își îndeplinșete funcțiile
numai în stare de
turgescență a celulelor.
Ce se întâmplă cu celulele
colenchimului pe timp de arșiță?
 Sclerenchim
• Țesut mort
• Celule cu pereți uniform îngroșați,
• impregnați cu lignină (substanță dură)
• Rigid și dur
• Se localizează în organele care au atins limita de creștere.
• Poate fi fibros (format din fibre) la in, cânepă, urzică.
• Poate fi scleros în sâmburi, fructe de gutui.
Identificați cifra care indică colenchimul și
sclerenchimul în structura unei frunze
 Repartizarea țesuturilor
mecanice în organele plantei

Tulpini Rădăcini
La periferie, în jurul
În sectorul central
vaselor conducătoare

Oferă flexiuni în
Se opune ruperii
diferite direcții
Dezvoltarea țesutului mecanic în
tulpinile aeriene

Erecte
Urcătoare
(drepte)
Țesutul mecanisc este slab
Au țesut mecanic bine dezvoltat. Tulpinile au
dezvoltat, cresc vertical în nevoie de suport, de care
sus se fixează cu anumite
structuri

Mazăre (cârcei de origine

Arbori, unele plante foliară), vița de vie (cârcei
ierboase (porumb, ce provin din ramuri),
floarea-soarelui) iedera (rădăcini
adventive)
Dezvoltarea țesutului mecanic în
tulpinile aeriene

Culcate
Volubile
(târâtoare)
Se ridică în sus, Sărace în țesut
răsucindu-se în mecanic, se
spirală în jurul întind pe pământ
suportului

Volbura, fasolea, Harbuzul,

hamei dovleacul
Dezvoltarea țesutului mecanic în
tulpinile subterane

Rizomi, tuberculi,
bulbi
Prezintă tulpini modificate,
care și-au pierdut funcția de
susținere

Țesutul mecanic este slab

dezvoltat sau lipsește
Dezvoltarea țesutului mecanic în
tulpinile acvatice

Țesutul mecanic este

slab dezvoltat

Mediul acvatic
ușurează exercitarea
funcției de susținere