Ţesuturile formative

Ţesuturile formative, numite şi ţesuturi meristematice sau generative, sunt alcătuite din celule ce-şi păstrează capacitatea
de dividere pe tot parcursul vieţii.
Ele dau naştere celorlalte tipuri de ţesuturi ale plantei.
În funcţie de tipul ţesutului produs, deosebim meristeme primare şi meristeme secundare.

Meristemele primare Meristemele secundare

reunesc celulele izodiametrice (celule cu cele trei dimensiuni cambiul şi felogenul
aproape egale) cu pereţii subţiri
apicale intercalare laterale provin din celulele ţesuturilor
ocupă vârfurile tulpinii sunt localizate situate în grosimea definitive care şi-au recăpătat
şi rădăcinii, unde deasupra şi în organelor, dau facultatea de a se divide. Sunt
alcătuiesc conurile de partea inferioară a naştere rădăcinilor prezente în tulpinile şi rădăcinile
creştere. nodurilor tulpinii, secundare şi celor plantelor lemnoase şi fac posibilă
se află într-o continuă garantând adventive, precum creşterea lor în grosime.v
diviziune, asigurând creşterea ei şi meristemelor
creşterea în lungime a internodală, secundare.
organelor. specifică
gramineelor.
Ţesuturile protectoare
Ţesuturile protectoare, numite şi ţesuturi de protecţie sau de acoperire, sunt situate la suprafaţa organelor. După origine,
deosebim ţesutul de apărare primar, provenit din meristemele primare (epiderma), secundar (suberul), generat de
meristemele secundare, şi terţiar (ritidomul)

Epiderma (primar) Suberul (secundar) Ritidomul (tertiar)

formată, de regulă, dintr-un
singur strat de celule vii, lipsite
de clorofilă
este situată la suprafaţa
frunzelor, tulpinilor plantelor
ierboase, elementelor florilor,
seminţelor, fructelor.
La tulpina plantelor anuale şi a
celor perene ce nu cresc în
grosime, epiderma persistă pe
toată durata vieţii, iar la cele ce
cresc în grosime se exfoliază,
fiind înlocuită de suber.
Suberul este un ţesut mort,
alcătuit din celule turtite cu pereţi
groşi impregnaţi cu suberină
slab conducător de căldură,
impermeabil sau puţin permeabil,
flexibil şi elastic.
Provine din diviziunea celulelor
felogenului.
Sub presiunea de creştere în
grosime a tulpinii, se desface
peste 2–3 săptămâni de la
formare.
se formează la arbori şi arbuşti pe
locul suberului.
Este un ansamblu de ţesuturi
primare şi secundare moarte, care
alcătuiesc împreună un bloc de
ţesuturi de apărare a ramurilor, a
trunchiului şi a unor rădăcini.
Acesta este exprimat, de
exemplu, la trunchiul de stejar
Ţesuturile fundamentale
Ţesuturile fundamentale, numite şi parenchime sau ţesuturi trofice, sunt formate din celule vii cu membrane subţiri, cu
spaţii între ele şi cu citoplasma bogată în plastide. În raport cu funcţia ce le revine, se împart în: asimilatoare, de depozi
tare, aerifere şi acvifere.

Ţesutul asimilator
(clorofilian)
este bine dezvoltat în
organele verzi ale
plantelor, în special în
Frunze.
În celulele acestui ţesut,
bogate în cloroplaste, are
loc procesul de
fotosinteză
Ţesuturile fundamentale
Ţesutul de depozitare Ţesutul aerifer Ţesutul acvifer
(aerenchim)
este incolor, adaptat la caracteristic organelor prezent la plantele
acumularea submerse și plutitoare suculente ce trăiesc
substanţelor de rezervă. ale plantelor acvatice, într-un mediu secetos,
Cuprinde celule vii, este lacunos, cu spaţiile pietros sau sărăturat,
bogate în vacuole și intercelulare pline cu are funcţia de
leucoplaste, lipsite de aer. depozitare a apei. Este
cloroplaste. Asigură plutirea sau alcătuit din celule mari,
Este dezvoltat în menţinerea poziţiei cu membrane subţiri,
tuberculi, bulbi, verticale a organelor bogate în suc celular şi
seminţe ş.a plantelor acvatice şi a mucilagii, ce se îmbibă
plantei în ansamblu. cu apă.
TESUTURI CONDUCATOARE
Seva bruta - apa si saruri minerale (xilem)
Seva elaborata - susbstante organice glucoza (floem)
Tuburile ciuruite din floem sunt celule vii, iar traheile si traheidele sunt celule moarte.

Lemnos(xilemul)
asigură circulaţia ascendentă a sevei brute, a apei si a sarurilor minerale
traheide trahei parenchim Fibre lemnoase
lemnos
(vase imperfecte sau (vase perfecte sau In parenchimul lemnos se servesc drept suport
închise) sunt celule deschise) reprezintă şiruri depozitează substanţele de pentru vasele
alungite moarte, cu de celule tubulare moarte, rezervă conducătoare.
capetele oblice şi cu puse cap la cap.
membrana lignificată.

Pătrunderea sevei brute Pe pereţii transversali se Elementul viu

dintr-o traheidă în alta formează orificii perforate,
are loc pe calea filtrării care asigură o viteză mai
prin pori – scobituri mare de circulaţie a sevei
acoperite cu o membrană brute decât în traheide.
permeabilă.
Pereţii traheilor sunt
impregnaţi cu lignină, ceea
ce dă tulpinii o rezistenţă
mecanică suplimentară.
Peretele celular este impregnate cu lignina, mareste rezistenta

Ţesutul liberian
Tuburile ciuruite Celulele anexe parenchimul liberian Fibrele liberiene
Tuburile ciuruite, sunt elemente vii unite cu se depozitează substanţele constituie elementul
numite şi vase liberiene, tuburile ciuruite prin de rezervă. mecanic al ţesutului
asigură circuitul numeroase plasmodesme. liberian şi unicul element
descendent al sevei Rolul lor nu este elucidat mort al acestuia.
elaborate din frunze spre pe deplin.
rădăcină. Acestea sunt
celule vii alungite,
aşezate cap la cap şi
separate între ele prin
membrane,
asemănătoare unor plăci
ciuruite. Celulele conţin
citoplasmă şi o vacuolă
de dimensiuni mari. Prin
intermediul vacuolei se
asigură circuitul sevei
elaborate de la o celulă
la alta.
 Colenchimul Scleren
reprezintă un ţesut mecanic viu, flexibil, elastic, alcătuit din este un ţesut mecanic mort, rig
celule alungite, cu membranele neuniform îngroşate, alungite sau izodiametrice (scl
nelignificate îngroşată, deseori lignificată, f
cu rezistenţa oţelului.
Celulele acestui ţesut se întind uşor, neîmpiedicând creşterea fibros
organelor în care se află. format din celule alungite (de
Se amplasează sub formă de fascicule separate sub epiderma exemplu, fibrele liberiene sau
lăstarilor, peţiolului frunzelor, circumscriu nervurile în lemnoase concentrate în jurul
frunzele dicotiledonatelor. vaselor conducătoare)

Ţesuturile mecanice

Sclerenchim

Colenchim