Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Referat
la Biologie
Tema : Rolul ciupercilor în
natură si viața omului

A îndeplinit : Grosu Dorin-Mihai

Grupa : CECE 21.09.1
A verificat : Veaceslav Todorașco

Chisinau 2022
 Cuprins
 Clasificarea ciupercilor

 Trăsături specifice ale

ciupercilor

 Structura corpului

 Reproducerea

 Rolul ciupercilor în viața

omului
 Ciuperci - Clasificarea
Regnul Fungii (ciupercile) formează al treilea mare regn al
organismelor eucariote alături de Regnul Animalia și Regnul Plantae cu
aproximativ 100.000 de specii cunoscute. Sunt sedentare, ca și plantele
la care au fost incluse de mult timp, dar nu pot practica fotosinteza. Prin
urmare, ele trebuie să se hrănească ca animalele prin asimilarea
substanțelor organice (heterotrofie), pe care însă le absorb din mediu
într-o formă dizolvată. Conform cunoașterii actuale, ciupercile sunt mai
strâns legate de animale decât de plante.
Oriunde unde este posibilă viață se vor găsi ciuperci .Ele trăiesc pe
animale vii și moarte , pe plante , aer , sol și apă . Majoritatea din ele
sunt intrat de mici încât nu pot fi observate cu ochiul liber . Ciupercile
se clasifică în patru clase :
• Zigomicete (Zygomycota)
• Arhimicete
• Ascomicete(Ascomycota)
• Bazidomicete(Basidiomycota)

Zigomicete(Zygomycota)
Sunt cunoscute aproximativ 1060 specii.Acestea sunt în mare parte
terestre în habitat, trăind pe sol sau pe și în materiale vegetale sau
animale în descompunere. Unele sunt parazite a plantelor, insectelor și
animalelor mici, în timp ce altele formează relații simbiotice cu plantele.
Înmulțirea se face fie asexuat (prin spori), fie sexuat (prin
izogametangiogamie). Se găsește pe alimente bogate în glucide. Este
unicelular, cu aspectul unei pâsle albe care se prinde de substrat prin
haustori. Unele mucoracee sunt agenți patogeni, cauzând diverse
afecțiuni.-Sunt adaptate la viața pe uscat, saprofite, mai rar parazite.
Înmulțirea asexuată are loc prin spori imobili( conidii sau
sporangiospori), iar cea sexuată prin gamentangiogamie-contopirea
conținutului a doua organe sexuale (gametangi), nediferentiate în
gameți. Zigotul format se acoperă cu o membrană groasă,
transformându-se într-un zigospor. După o perioadă de repaus, aceasta
se devide meiotic și germinează, dând naștere unei hife cu un sporange
la capăt ce conține spori haploizi.
 Ciuperci-Clasificarea

Ascomicete(Ascomycota)
Este cea mai mare încrengătură de fungi, cu 3.400 genuri și peste
300.000 specii, inclus formele anamorfe (asexuate), care se înmulțesc
preponderent prin conidii, fiind răspândite global, care se dezvoltă în
simbioză cu licheni chiar și în Antarctică. Modul de viață și habitatele
acestor ciuperci sunt foarte diverse: unele sunt saprofite, altele trăiesc în
asociere cu algele formând lichenii sau trăiesc în ectomicoriză,
numeroase alte specii sunt paraziți sau simbionți ai plantelor sau
animalelor și oamenilor. Corpurile fructifere sunt în general relativ mici
și insignifiante (de obicei, mai puțin de 1 mm în diametru) comparativ
cu cele mai multe basidiomicete. Doar câteva specii formează carpofori
mai mari și puternici (de exemplu, zbârciogii sau trufele). Cu toate
acestea, încrengătura Ascomycota reprezintă de departe cel mai mare
grup de fungi din punct de vedere al numărului de specii.Multe
ascomicete sunt compuse din filamente lungi, dar de o grosime de doar
5 microni, așa numitele hife, care sunt repetat ramificate, formând astfel
o împletitură lânoasă și zbârcită, miceliul, cu o dimensiune de mai mulți
centimetrii în mod normal. Aceste organisme au mai multe moduri de
reproducere. Reproducerea asexuată este realizată prin spori și este
forma dominantă a proliferării ciupercilor ascomicete, Reproducerea
sexuată se caracterizează la ascomicetele printr-o structură caracteristică
a ascelor care o deosebește de toate celelalte ciuperci.

Bazidiomicetele(Basidiomycota)

Basidiomycota (ciuperci adevărate sau bazidiomicete) este una dintre

cele mai mari din regnul Fungi și cuprinde cele mai avansate specii din
punct de vedere evolutiv din acest domeniu. Acești bureți au miceliu
pluricelular cu hife binucleate. Ei pot fi simbionți micoriza, paraziți sau
saprofiți. Pe miceliu se formează corpul de fructificare. Aceasta se
compune din pălărie și picior constituite din hife ce aderă strâns una cu
alta. La unele specii partea inferioară a pălăriei constă din nenumărate
tuburi (ciuperci tubulare), la altele din lame (ciuperci lamelare). Au un
rol important la alimentație, exista atât comestibile, necomestibile cât și
otrăvitoare. Ciupercile se reproduc prin miceliu sau spori.
 Ciuperci-Clasificarea

Arhimicete
In aceasta clasa se gasesc ciupercile cele mai
primitive si mai simple, lipsitedemiceliu. Au aparatul
alcatuit dintr-un gimnoplast sau plasmodiu.
Suntciuperci endoparazite. Se inmultesc prin zoospori
sau spori imobili, care provin din transformarea
intregii celule. Inmultirea sexuata se face
prinizogamie.Din aceasta clasa fac parte ciupercile
care produc insemnate pagube culturilor de cartof,
varza, plante furajere etc.
 Trăsături specifice ale
ciupercilor

Caracterul dinstinctiv al
ciupercilor este dat de :

- Aparatul vegetativ nediferențiat (tal);

- Talul este unicelular sau pluricelular,

microscopic sau macroscopic și poartă
denumirea de miceliu;

- Se înmultesc vegetativ, sexuat și asexuat;

- În comparatie cu plantele, nu posedă

clorofila cu care să realizeze fotosinteza,
toate fiind organisme heterotrofe, saprofite
sau parazite;
 Structura corpului
Pălărie

Himenofor

Spori

Picior

Miceliu

Miceliu

Pălărie
este foarte important în identificarea și clasificarea
majorității ciupercilor superioare
Himenofor
Un himenofor se referă la structura purtătoare de himen a
unui corp de fructificare fungică. Hymenoforii pot fi
suprafețe netede, lamele, pliuri, tuburi sau dinți.
Spori
Corpurile sporoidale ale ciupercilor îndeplinesc exclusiv
funcția de reproducere. Ei tind să-și schimbe forma în
timpul ciclului de viață. Această abilitate este cunoscută
prin definiția "pleomorfismului".
Miceliu
extrage din sol și din resturi vegetale apa și alte substanțe
nutritive de care are nevoie pentru dezvoltare ciuperca.
 Reproducerea ciupercilor
Tipuri de reproducere la ciuperci
Reproducerea sexuată Reproducerea asexuată
Principiul reproducerii sexuate care
nu produce urmași identici, spre • Reproducerea asexuată vegetativă
deosebire de reproducerea asexuată, • Reproducerea asexuată prin spori
este formarea de spori (meiospori)
compuși genetic nou după fuziunea
celulară (plasmogamie), fuziunea
nucleară (cariogamie) și diviziunea
celulară (meioză).

Reproducerea asexuată Reproducerea asexuată prin

vegetativă spori
• Prin porțiuni de miceliu • Spori endogeni(endospori)
• Prin talospori – spori de -Sporangiospori
natura micelară -Ascopori
-zoospori
• Spori exogeni(exospori)
Tipuri de talospori -Conidii(conidiospori)

• Artrosporii Tipuri de conidii

• Aleuriosporii
• Clamidosporii
• Sporodochii
• Acervulii
• Picnidii
Rolul ciupercilor în viața omului

Ciupercile ca aliment
Ciupercile au făcut parte din hrana omului încă din cele mai vechi timpuri, la
început în stare proaspătă şi
după descoperirea focului - şi coapte sau fierte
.În Egiptul Antic, ciupercile erau considerate alimente care te făceau
nemuritor. Mai mult decat atît, aroma
ciupercilor era atît de apreciată de către faraoni, încît au fost decretate «
mîncare regală », nici un slujitor
sau om de rînd neavînd voie să le atingă.
Din fericire, la ora actuală ciupercile nu mai sunt considerate nici sacre, nici
interzise, putînd fi găsite sub
diverse forme în pieţe sau supermarket-uri : proaspete, semipreparate,
congelate, feliate, marinate etc.
Ciupercile au, de asemenea, gust şi aromă deosebite şi, de aceea, pot fi
consumate ca aliment de bază
pentru cei sănătoşi sau ca aliment dietetic pentru diabetici, deoarece nu conţin
amidon care în organism se
transformă în zahăr. Ciuperca este regina meselor alese, dar şi a curelor de
slăbire, pentru că acest produs
este alcătuit aproximativ 90% din apă.
Ciupercile reprezintă un aliment foarte hrănitor, săţios şi usor de digerat
pentru organism. Graţie
conţinutului scăzut de calorii, ele sunt recomandate în curele de slabire, putînd
fi consumate atît la cuptor,
cît şi fierte sau pe grătar.
Ciupercile nu sunt doar un aliment gustos, care poate fi gătit în o mulţime de
combinaţii, ele au şi o
valoare nutritivă ridicată. Ciupercile conţin apă, proteine, grăsimi, glucoză,
celuloză şi substanţe minerale
(potasiu, fier, calciu, magneziu, sodiu) şi vitamine (A, B, C, D).
Calitatea de aliment complet al ciupercilor a reieşit şi din faptul că unii
cercetători s-au hrănit timp
îndelungat numai cu ciuperci, fără ca organismul lor să fie afectat. Ciupercile
dau un gust mai bun
oricărei mîncări. Sunt uşor de preparat şi aduc în orice farfurie gust, savoare şi
textură – ca să nu mai
spunem că bogăţia de nutrienţi le fac preferatele celor care ţin regim sau dietă
Rolul ciupercilor în viața omului

Ciupercile-effect anticarigen

Centrul Naţional de Cercetări asupra Cancerului din SUA a demonstrat efectul

antitumoral al substanţei
numite lenitan, care se găseşte în unele specii de ciuperci. “Acelaşi lenitan are
efecte anti-SIDA, alături de
o altă substanţă numită glucan”, notează dr Pavel Chirilă, medic primar de
boli interne, în volumul
“Alimentaţia echilibrată a omului sănătos. Principiile dietei naturiste”.
Oamenii de ştiintă japonezi au demonstrat de asemenea că ciupercile te apără
de cancer, avînd un rol
impotrant în întărirea sistemului imunitar.
Se pare că pălăriuţele miraculoase conţin anumite substanţe capabile să lupte
împotriva formării celulelor
canceroase, aşa că specialiştii recomandă consumarea lor de 3-4 ori pe
săptămînă, noteaza Diet Food
Nutrition.
Mai mult, ciupercile comestibile din specia Agaricus bisporus (spre exemplu,
binecunoscutele ciuperci
champignon), conţin substanţe care inhibă activitatea unei enzime implicate în
producţia de estrogen,
reducînd astfel şi riscul dezvoltării cancerului de sîn, deci şi cancerul de sîn
poate fi prevenit prin
consumul zilnic de ciuperci, spun cercetătorii. Astfel, femeile care introduc în
alimentaţia zilnică
ciupercile prezintă un risc mai redus de a se îmbolnăvi de cancer mamar.
Specialiştii susţin că şansele de a
dezvolta tumori mamare sunt cu atât mai mici, cu cât consumul de ciuperci
este asociat cu cel de ceai
verde.
Ciupercile sunt o sursă excelentă de riboflavina, niacina şi seleniu. Acesta din
urma este un antioxidant
care lucrează împreună cu vitamina E pentru a proteja celulele de efectele
dăunătoare ale radicalilor liberi.
Bărbaţii care au consumat doza dublă recomandată zilnic de seleniu au redus
riscul de cancer de prostată
cu 65%.
Rolul ciupercilor în viața omului

Importanţa ciupercilor pentru consum

Practice, gustoase şi nu numai, ciupercile sunt recunoscute pentru conţinutul lor scăzut
în calorii şi grăsimi şi bogăţia în substanţe nutritive.
Consumul de ciuperci aduce beneficii importante organismului uman, spun cercetătorii.
Astfel, introduse in alimentaţia zilnică, ciupercile pot preveni apariţia unor afecţiuni
grave, cum este cancerul mamar, anemiile, oboseala cronică, asteniile sau diferite boli
provocate de slăbirea sistemului imunitar.
Studii recente arată că ciupercile consumate în mod frecvent ajută la fortificarea
sistemului imunitar şi la creşterea potenţei masculine.
Trei-patru porţii de ciuperci pe săptămână, reprezintă o sursă perfectă de proteine. Nu
mai avem nevoie de carne, nu mai simţim oboseala şi spunem adio durerilor de stomac.
Ciupercile mai au rol de regenerare a ţesuturilor, intră în alcătuirea sistemului nervos,
asigură buna
funcţionare a glandelor(tiroida), contribuie la formarea anticorpilor şi la functionarea
normală a pielii etc.
Conţinutul ciupercilor în factori nutritivi este remarcabil: 30-40 la sută din greutatea lor
uscată sînt
proteine (carnea are 15-25 la sută). Ciupercile mai conţin cam toate elementele minerale
necesare
organismului uman, precum şi vitaminele A, B1, B2, C, D. De aceea, au ca principale
însuşiri stimularea
organică şi cerebrală, precum şi remineralizarea organismului.
Anxietatea, oboseala şi stresul se pot trata şi preveni cu ajutorul ciupercilor, datorită
conţinutului mare de zinc şi vitamine din grupul B. Consumul a trei ciuperci zilnic
reduce considerabil senzaţia de epuizare fizică şi intelectuală, dar şi sentimentul neplăcut
de iritare şi anxietate.
Mai mult, s-a descoperit că cinci ciuperci conţin mai mult potasiu decât o portocală sau o
roşie, fapt ce
contribuie la reglarea tensiunii arteriale. Iar ciupercile Portabello au o un conţinut mai
mare de potasiu
decît un pahar de suc de portocale sau o banană.
Folosite de secole în medicină, ciupercile au efecte puternice asupra sistemului imunitar.
Ele previn şi
tratează cancerul, infecţiile virale, colesterolul ridicat şi hipertensiunea. În Asia,
ciupercile sunt folosite ca adjuvant în tratamentul cancerului, datorită capacităţii de a
contracara efectele toxice ale chimioterapiei şi ale radiaţiilor.
Ciupercile Champignon s-au dovedit a avea o acţiune inhibitoare faţă de virusul
poliomielitei, verificări ce au fost confirmate în laborator.
De asemenea, ciupercile sunt bogate în antioxidanti, esentiali în prevenirea unor boli
grave precum cancerul sau boli ale batrîneţii.
Champignonul contine de 12 ori mai multi antioxidanti decît germenii de grîu şi de 4 ori
mai mult decît
ficatul de pasăre, şi asigură protecţia celulelor umane la îmbolnăviri. Şi un alt aspect
deosebit de
important este acela că prin fierberea ciupercilor nu scade cantitatea acestui antioxidant.
 Surse:
• https://www.google.com/
•file:///C:/Users/Admin/Downloads/213973263-Impo
rtanta-Ciupercilor-in-Natura.pdf
• https://www.wikipedia.org/