Sunteți pe pagina 1din 20

COMPORTAMET

E DE
INTEGRARE A
ORGANISMELO
R IN MEDIU
1. ȘOPÂRLA CARE ÎMPROAȘCĂ SÂNGE DIN OCHI
SOPÂRLA TEXANA CU CORN SE POATE CAMUFLA PERFECT ÎN MEDIUL
NISIPOS ÎN CARE TRAIEȘTE ȘI ARE CA PRINCIPALA ARMĂ DE APĂRARE ȚEPII
ȘI CORNUL. CÂND SIMTE CĂ UN ANIMAL DE PRADĂ CARE-I PUNE VIA ŢA ÎN PERICOL
SE APROPIE PREA MULT, ŞOPÂRLA ÎŞI UMPLE SINUSURILE CU S ÂNGE P ÂN Ă C ÂND
OCHII PUR ŞI SIMPLU ÎI "EXPLODEAZĂ" ŞI ÎMPROAŞCĂ DUŞMANII CU UN JET
PUTERNIC, PUNÂNDU-I PE FUGĂ. MAI MULT, SÂNGELE ACESTORA CON ŢINE O
SUBSTANŢĂ CARE PRODUCE REPULSIE ÎN RÂNDUL PR ĂDĂTORILOR . APELEAZA LA
O ALTA TACTICA: IMPROASCA SANGE DIN OCHI.
 Castravetele de mare îşi elimină organele interne prin anus:
 În lupta pentru supravieţuire, castraveţii de mare devin foarte interesanţi. Când este
în pericol, castravetele de mare îşi poate elimina organele interne, care sunt
lipicioase şi conţin o toxină care poate ucide prădătorii.
 Oposumul intră în comă
Fără să vrea, atunci când simte frica puternică, oposumul intră într-un fel de stare
comatoasă, care poate dura și câteva ore, suficient de mult cât să-și convingă
atacatorul ca a murit.
Mai mult, frica le face pe aceste animale să emane și un miros ca de cadavru, care
convinge și mai bine pradatorul.
 Omida baron provine din India și din Asia de Sud-Est. Are o lungime de patru
milimetri și pe suprafața corpului prezintă niște spini, însă poate atinge 45 de
milimetri, atunci cand și spinii sunt mai mari.
Acesti spini, alături de culoarea omizii, îi permit să se confunde cu frunzele, evitând
astfel atacul prădătorilor înainte să ajungă la maturitate.
 Pasarea care poate lua aspectul unei crengi de copac rupte
(Podargus Strigoides)
 Această pasare este o specie de bufniță care traiește în Australia. Camuflajul său
pentru perioada zilei este unul foarte interesant: stă nemișcată, inchide ochii, întinde
gâtul și iși modifică aspectul penelor, astfel încât făptura capătă aspectul unei ramuri
de copac rupte.
 Futurele frunză este probabil unul dintre cele mai bune exemple de camuflaj din
lumea animalelor. Traiește în Asia, în special în India și Japonia. Ceea ce este și mai
uimitor la această insectă constituie faptul că aripile pot să capete aspectul unei
frunze aflate în diferite stadii de descompunere, inclusiv să aibă niște găuri.
 Fulmarus glacialis. Aceste păsări sunt celebre pentru mirosul lor
respingător. Ciudat este faptul că nu numai păsările miros, ci și ouăle
lor. Deși miasmele constituie un mecanism de apărare destul de
eficient împotriva prădătorilor tereștri, nu funcționează la fel de bine și
împotriva celor aerieni întrucât păsările nu au un simț al mirosului atât
de dezvoltat.
 Din acest motiv, puii de Fulmarus glacialis și-au dezvoltat un al doilea
mecanism de apărare cu adevarat ciudat. Mici și în imposibilitatea de a
zbura pentru a se apăra, puii regurgiteaza din stomac un ulei iritant de
culoare portocalie care, nu numai că miroase urât, dar se infiltrează în
blana sau penele prădătorilor. Blana sau penajul prădătorilor se
încâlcește și își pierde proprietățile izolatoare, astfel că aceștia pot
muri prin expunere la frig sau se pot îneca dacă blana sau penele se
îmbibă de apa.
 Pinguinii imperiali
 Pentru a supraviețui iernilor antarctice, atunci când temperaturile ajung la minus 45
de grade Celsius și vântul suflă cu viteze mari, chiar și de 180 de km/h, pinguinii
imperiali stau grupați și se apleacă pe spate pentru a-și păstra căldura.
 Peștii anti-îngheț
 Tot în Antarctica, trăiesc mai multe specii de pești care înoată în ape reci, de minus
2 grade Celsius. Peștele de gheață de aici s-a adaptat perfect vieții aspre în aceste
ape, dezvoltând un fel de proteine antigel care îi curg prin sânge și astfel îl apară
de îngheț.
 Macacul japonez
 Spre deosebire de alte primate, macacul japonez traiește în nordul țării, acolo unde
temperaturile sunt mai mici. Într-una dintre cele mai reci astfel de zone, valea
Jigokudani din prefectura Nagano, un grup de astfel de primate a învățat să se
folosească de izvoarele termale din zona pentru a se încălzi pe timpul iernii.
 Șobolanul cangur
Ca multe alte animale care traiesc în zone cu temperaturi foarte ridicate, șobolanul
cangur este activ mai mult noaptea, ziua dormind sub pământ. Acesta are însă și o
adaptare ieșită din comun la mediul înconjurător sărac în precipitații, și anume nu
bea niciodata apă. Șobolanul cangur are niște organe speciale în interiorul nasului
care îi permit să absoarbă umezeala direct din aer, iar rinichii, foarte eficienți, îl țin
hidratat. Mai mult, acesta este atât de bine adaptat la climatul uscat încât și dacă ar
trăi în captivitate ani întregi tot ar refuza sa bea apa.
  Broasca țestoasă de deșert
Aceasta broască evită cât poate de mult căldura. Mai exact, iarna hibernează, iar vara stă în
cea mai mare parte a timpului în vizuină, ceea ce înseamnă că în 90% din viața ei nu șe mișcă
mai deloc. Broasca țestoasă de deșert iese la suprafață doar când plouă, iar atunci își face
provizii: mănâncă plante cât mai multe și sapă gropi pentru a colecta apa. Însă cea mai
importantă adaptare a ei la zona aridă este legată de vezica urinara.Aceasta, spre deosebire de
cea a multor animale, permite broaștei să reabsoarbă apa din ea în loc să o elimine, astfel că o
broască țestoasă de deșert poate supraviețui circa un an fără să consume apă proaspătă.
 Vulturul curcan
Acești vulturi, care se hrănesc cu animale aflate în descompunere, se folosesc de un
proces rar pentru a se răcori: urinează pe picioare. Iar urina nu numai că răcorește
sângele care circulă prin picioarele lor, dar acționează și ca un dezinfectant,
îndepărtând orice germen.
  Iepurele cu coada neagră
Urechile foarte mari ale acestui iepure (au în jur de 18 centimetri lungime) îl ajută să
își regleze temperatura corpului în căldura puternică. În plus, acesta mai are o
adaptare care îl protejează de mediul adesea ucigător: în timpul lunilor de vară, el
consumă foarte mulți cactuși și multe ierburi pentru a se menține hidratat, adesea
cantități de câteva ori mai mari decât greutatea lui.
TEMA PENTRU ACASĂ
 Completează tabelul, cu 9 animale la alegere din textul pag. 85-
87 și textul suport prezentat în power point.
Animalul Factorul natural Comportamentul de
integrare în mediu

Exemplu: Vulpea polară Factorul abiotic – Blană groașă și deasă;


temperatura joasă Strat de grăsimi sub piele.
MULTUMESC
PENTRU
ATENTIE