Lanturi si retelele trofice

Majoritatea organismelor, cu
exceptia celor autotrofe , traiesc
unele pe seama altora, fiind
consumatori , dar in acelasi timp
sunt si hrana pentru alte
organisme.
In ecosistem , hrana circula de la
producatori-consumatori
fitofagi-consuamtorii zoofagi.
 Asezand organismele in linie, in ordinea in care sunt mancate
unele de altele. se obtine un lant in care hrana circula intr-un
singur sens
Calea de circulatie a materiei si energiei intre nivelurile
trofice succesive se numeste lant trofic.
El este consecinta relatilor trofice care se stabilesc intre
indivizii nivelurilor trofice succesive.
 Lanțul trofic este un sir de verigi care se succed de la
producatori pana la ultimul consumator.
Fiecare veriga reprezinta o specie.
După tipul de ecosistem, lanturile trofice pot fi terestre si
acvatice.
Lant trofic acvatic
 Lant trofic
terestru
FRUNZE → AFIDE → COCCINELLIDAE (buburuze) → PIŢIGOI → BUFNIŢĂ
Dupa timpul de activitate al diferitelor specii, lanturile
trofice sunt diurne si nocturne.
In unele lanturi trofice, prima veriga o constituie materialul
organic mort, de origine vegetala sau animala, urmata de
verigile animalelor saprofage si zoofage. (exemplu: frunze
moarte – râmă – cârtiță).
 Numarul verigilor intr-un lant
trofic este variabil; frecvent sunt 3-
5 verigi, rareori ajungand la un
numar mai mare.
Acest numar este limitat datorita
mai multor factori dintre care
amintim:
Nu toata hrana (substanta)
dintr-o veriga trofica este
transferata la veriga urmatoare; o
parte este neutilizabila, alta parte
neasimilata, iar alta parte se pierde
prin respiratie;
 Volumul limitat al cantitatii de
substante minerale care patrund in
veriga intiala si care depind de
resursele minerale din sol;
Dimensiunea hranei (de
exemplu, o balena sau elefant nu
pot fi inghitite de alte animale);
 Cresterea consumului de energie
spre capatul lantului trofic (animalele
zoofage consuma mai multa energie
pentru a obtine prada decat animalele
fitofage, iar acestea, consumă mai
multă energie decat producatorii).
Intr-un lant trofic se constata
cresterea,dimensiunilor consumatorilor
spre capatul lor.
 In mai multe lanturi trofice intra si omul, care
poate fi:
 Consumator din ultima veriga (de exemplu
plante – animale domestice- om, sau prin consumul
de peste, omul incheie unele lanturi trofice)
 Consumator dintr-o veriga intermediara,
urmatoarea veriga fiind constituita din diferiti paraziti
la om (viermi paraziti, tantari etc)
 In ecosistemele antropizate,
datorita interventiei omului,
lanturile trofice sunt mult mai
scurte decat cele naturale, deoarece
dispar o serie de verigi (insecte
daunatoare, pasari care se hranesc cu
acestea, animale care nu-si mai
gasesc un adapost prin distrugerea
unor plante).
 Intr-un ecosistem,
lanturile trofice nu sunt
izolate unele de altele.
Ele se intretaie in
anumite puncte de contact
sau noduri.
In aceste noduri se
gasesc specii care consuma
hrana diferita si de aceea
pot functiona in doua sau
mai multe lanturi trofice
(de exemplu, o planta de
grau este consumata de
insecte, dar si de diferite
mamifere; bufnita se
hrăneste cu pasari, dar si cu
mamifere mici).
 Datorită intretaierii lanturilor trofice, biocenoza se
prezinta ca o retea.
Ea se numeste retea trofica.
Intr-o retea trofica sunt lanturile trofice principale,
alcătuite din specii dominante ca numar si lanturi trofice
secundare, conectate intre ele prin diferite verigi.
 Intr-o retea trofica
circulatita substantei nu
este liniară ca intr-un
lant trofic, ci descrie un
ciclu trofic, in care toate
lanturile trofice se inchid
si se reunesc prin
descompunatori dupa
schema:
 Retelele trofice dintr-un
ecosistem vin in contact si
cu ecosistemele vecine (de
exemplu reteaua trofica a
unei pajisti de campie si cea
a unei monoculturi).
In zona de contact se
constata un numar mare de
specii care sunt active in
ambele retele (de exemplu
pe malul unui lac cuibăresc
numeroase pasari care se
hranesc cu peste).
Sfarsit!!!
Bibliografie
Manualul de biologie
De clasa a a VIIIa
Si
Internet
www.imaginigoogle.ro
www.foodchain.ro