Sunteți pe pagina 1din 6

Majoritatea organismelor, cu exceptia celor autotrofe, traiesc unele pe seama

altora fiind consumatori, dar in acelasi timp sunt si hrana pentru alte organisme. In
ecosistem, hrana circula de la producatori -> consumatori fitofagi -> consumatori
zoofagi. Asezand organismele in linie, in ordinea in care sunt mancate unele de altele
se obtin un lant in care hrana circula intr-un singur sens. Calea de circulatie a
materiei si energiei intre nivelurile trofice succesive se numeste lant trofic. Lanţul
trofic reprezintă căile prin care un organism îşi procură hrana, respectiv
transformarea şi transmiterea nutrienţilor de la o specie la alta. El reprezintă calea
de vehiculare a substanţelor nutritive în biocenoză. El este consecinta relatiilor
trofice care se stabilesc intre indivizii nivelulilor trofice succesive.
Intre vietuitoarele
care alcatuiesc biocenoza unui ecosistem se stabilesc diferite relatii dintre care cele
mai importante sunt relatiile de nutritie numite relatii trofice.Ele asigura circulatia
substantelor in biocenoza si functionarea ecosistemului. Datorita acestor
relatii,fiecare ecosistem,terestru sau acvatic,prezinta o anumita structura trofica a
biocenozei.Aceasta include trei categorii de vietuitoare numite categorii trofice si
anumume:producatorii,consumatorii si descumpunatorii.
Lantul trofic este un sir de verigi care se succed de la producatori pana la
ultimul consummator.Fiecare veriga reprezinta o specie. La figurat vorbind , un sir
de specii , respectiv un sir de biosisteme prada –pradator sau jertfa –rapitor se
aseamana ca un lant . Rapitorul dintr-un biosistem este jertfa in biosistemul situat la
dreapa lui . Deci putem defini lantul trofic ca o unitate trofodinamica de transformare
si circulatie a hranei , in care substanta organica circula de la o specie la alta intr-un
singur sens . Fiecare organism care intra in componenta lantului trofic formeaza o
veriga trofica. Dupa
tipul de ecosistem, lanturile trofice pot fi terestre si acvatice. Dupa timpul de
activitate al diferitor specii, lanturile trofice sunt diurne si nocturne.In unele lanturi
trofice, prima veriga o constituie materialul organic mort, de origine vegetala sau
animala, urmata de verigile animalelor saprofage si zoofage.
Numarul verigilor intr-un lant trofic este variabil; frecvent sunt 3-5 verigi,
rareori ajungand la un numar mai mare.Acest numar este limitat datorita mai multor
factori:
Page 1 of 6
 Nu toata hrana(substanta) dintr-o veriga trofica este transferata la veriga
urmatoare; o parte este neutilizabila, alta parte nesimilanta, iar alta parte se pierde
prin respiratie.
 Volumul limitat la cantitatii de substante mineral care patrund in veriga
initiala si care depind de resursele minerale din sol;
 Dimensiunea hranei (de exemplu, o balena sau un elefant nu pot fi
inghitite de alte animale).
 Cresterea consumului de energie spre capatul lantului trofic (animalele
zoofage consuma mai multa energie pentru a obtine prada decat animalele fitofage,
iar acestea, consuma mai multa energie decat producatorii).Intr-un lant trofic se
constata cresterea dimensiunilor consumatorilor spre capatul lui. In multe
lanturi trofice intra si omul. De exemplu: Plante-> animale domestice -> om sau prin
consumul de peste, omul incheie unele lanturi trofice. Consumator dintr-o viata
intermediara, urmatoarea veriga fiind constituita din diferiti paraziti la om (viermi
paraziti, tantari). In ecosistemele antropizate,
datorita interventiei omului, lanturile trofice sunt mult mai scurte decat in cele
naturale, deoarece dispar o serie de verigi (insecte daunatoare, pasari care se hranesc
cu acestea, animale care nu-si mai pot gasi un adapost prin distrugerea unor plante).
Intr-un ecosistem, lanturile trofice nu sunt
izolate unele de altele. Ele se intretaie in anumite puncte de contact sau noduri. In
aceste noduri se gasesc specii care consuma hrana diferita si de aceea pot functiona
in doua sau mai multe lanturi trofice(de exemplu , o planta de grau este consumata
de insecte, dar si de diferite mamifere; uliul se hraneste cu pasari, dar si cu mamifere
mici). Datorita intretaierii lanturilor, biocenoza se prezinta ca o retea. Ea se numeste
retea trofica. Intr-o retea trofica sunt lanturi trofice principale, alcatuite din specii
dominate ca numar si lanturi trofice secundare, conectate intre ele prin diferite verigi.
Retelele trofice dintr-un ecosistem vin in contact cu ecositemele vecine(de exemplu,
reteaua trofica a unei pajisti de campie si cea a unei manoculturi). In zona de contact
se constata un numar mare de specii care sunt active in ambele retele (de exemplu,
pe malul unui lac cuibaresc numeroase pasari, care se hranesc cu peste). Intr-o retea
trofica circulatia substantei nu este liniara ca intr-un lant trofic, ci descrie un ciclu
trofic, in care toate lanturile trofice se inchid si se reunsesc prin descompunatori
dupa schema:

Page 2 of 6
Substante anorganice -> Producatori (P) -> Consumatori fitofagi (C1) ->
Consumatori zoofagi(C2,C3) -> Descompunatori (D) -> Substante anorganice.
Numarul si masa plantelor verzi (P) dintr-un ecosistem (de exemplu, un lan
de grau) este mult mai mare decat numarul consumatorilor C1.Daca am comprima
toate plantele de grau (P) s-ar obtine un strat mult mai gros decat al consumatorilor
C1, iar stratul consumatorilor C2 ar fi mult mai subtire decat stratul C1. Organismele
care apartin aceleiasi categorii trofice, au aceeasi functie trofica poarta numele de
nivel trofic. Nivelurile trofice poarta numele categoriilor trofice(de exemplu,
plantele de grau formeaza nivelul producatorilor, soarecii de camp – nivelul
consumatorilor primari). Numarul nivelurilor trofice este redus (cel mult cinci)
datorita, in primul rand, pierderilor de energie transferata de la un nivel trofic la altul.
Unele organsime apartin unui singur nivel trofic : plantele autotrofe,animale
fitofage, animale zoofage si animale parasite. Alte organisme apartin mai
multor niveluri trofice in functie de hrana consumata (porcul mistret care este
omnivore, vrabiile care vare se hranesc mai mult cu insecte, iar iarna cu seminte si
resturi menajere). Producatorii sunt
organismele autotrofe.Cele mai importante sunt plantele verzi terestre.
Producatorii,datorita fotosintezei ,produc substante organice din substante
anorganice. Aceasta productie de substanta organica constituie elementul de baza in
nutritia majoritatii organismelor;de aceea,plantele verzi se numesc producatori.
Producatorii sunt consumati direct sau ajung indirect in hrana animalelor(in hrana
omului ajung direct prin consumul de cereale,fructe,legume si indirect,prin
consumul de lapte,carne etc. care provin de la animale ce s-au hranit cu
producatorii).
Consumatorii sunt animalele heterotrofe; acestia consuma substante organice
produse de plante verzi pe care le transforma in substante proprii. Consumatorii
influenteaza producatorii in mod diferit.De exemplu,unii consumatori pot simula
raspandirea anumitor plante,care sunt greu consummate (urzica,cactusii etc.) sau
pot limita raspandirea altora, mergand uneori pana la distrugerea lor.

Dupa felul hranei, consumatorii se clasifica in:

 Consumatori primari (de ordinul 1) - animale care se hranesc cu plante;


ele se numesc animale fitofage (de exemplu , mamifere erbivore)

Page 3 of 6
 Consumatori secundari (de ordinul 2) - animalele care se hranesc cu
consumatori primari; ele folosesc indirect substantele organice de la producatori prin
intermediul consumatorilor primari (de exemplu, buburuza se hraneste cu paduchi
de plante, care la randul lor sug seva plantelor)
 Consumatori tertiari(de ordinul 3) - animalele care se hranesc cu
consumatori secundari; ele sunt carnivore, de talie mare, care nu cad prada altor
animale; se numesc si carnivore de varf (de exemplu, acvila, leul, rechinul).
 Consumatori cuaternari (de ordinul 4) - animalele care se hranesc cu
consumatori tertiari (de exemplu, parazitii pasarilor rapitoare mari). Consumatorii
care se hranesc numai cu alte animale se numesc animale zoofage. In categoria
consumatorilor intra si animalele omnivore (porcul mistret, ursul), precum si
animalele saprofage; ele se hranesc cu dijectii sau detritusul organic.
Descompunatorii(reducatorii) sunt bacteriile si ciupercile microscopice care
descompun, prin oxidare sau reducere, substantele organice in substante anorganice,
din material provenita dupa moartea producatorilor si a consumatorilor. Aceste
substante sunt redate biotopului si vor fi folosite de plantele verzi in fotosinteza.
Dintre descompunatori, bacteriile gasesc conditii favorabile de viata mai ales, in
materialul de origine animala aflat in putrefactie, iar ciupercile, in materialul vegetal.
Descompunatorii sunt prezenti in toate ecosistemele.
Intr-o biocenoza complexa , formata din mai
multe specii exista mai multe lanturi trofice . Intre acestea se stabilesc anumite
legaturi si astfel ia nastere reteau trofica a unei biocenoze . Intre acestea se disting
lanturi trofice principale , alcatuite din specii dominante ca numar si biomasa si care
au rolul principal in tranferul de substanta si energie in ecosistem . In felul acesta se
realizeaza mai multe puncte de contact intre lanturile trofice . Punctele de contact
functioneaza ca niste puncte sau noduri de stabilitate a retelei . In paduri , ele sunt
ocupate cu precadere de catre specii de animale ce traiesc in frunzar , cum ar fi
furnicile omnivore , care opereaza in mai multe lanturi trofice . Stabilitatea retelei
trofice depinde de numarul de noduri din retea , deci , de abundenta de specii cu un
regim alimentar larg , de specii polifage . In afara omnivorelor , acesta functie mai
este indeplinita si de carnivore , care controleaza foarte multe lanturi trofice ; de
exemplu pasarile rapitioare de noapte , sunt active pe foarte multe planuri , fiind
polifage . Retelele trofice ale biocenozelor reprezinta in acelasi timp puncti de
contact cu alte biocenoze . Astfel , reteaua trofica a unei biocenoze de balta intra in

Page 4 of 6
contact cu reteaua trofica a unei biocenoze terestre, invecinate prin numarul mare de
specii de animale care sunt active in ambele retele . Pasarile
ihtiofage , ca starcii care isi procura hrana in apa , dar cuibaresc pe uscat , ulii de
balta care vaneaza pasari de balta , infaptuiesc contactul intre cele doua biocenoze
pe plan trofic . Relatiile trofice
dintr-o biocenoza sunt reprezentate grafic printr-o piramida in trepte care cuprinde
fie numarul indivizilor , biomasa sau energia cuprinsa in fiecare nivel trofic. Uneori,
indivizii aceleiasi specii apartin unor niveluri trofice diferite( de exemplu, puietul
unor pesti este fitofag, iar adultii sunt zoofagi). Daca asezam nivelurile trofice dintr-
un ecosistem in ordinea unui lant trofic se obtine graphic o piramida numita piramida
trofica .Ea exprima raporturile dintre nivelurile trofice successive.
Relatiiile trofice dintr-o biocenoza au adesea
aspectul unor relatii numerice , adica al dependentei numarului de indivizi dint-un
nivel trofic de cel al altui nivel trofic . Deoarece numarul de indivizi scade de la
nivelul producatorilor spre nivelul consumatorilor tertiar , Charles Elton a asemanat
structura trofodinamica a biocenozei ce acea a unei piramide .
Piramidele numerice pot fi stabilite pentru toate
biocenozele terestre sau acvatice , chiar daca in unele medii sunt imperfecte , ca de
exemplu in mediul acvatic . Nu acelasi lucru se poate spune despre piramidele
inverse de biotip .Conform acestui model , numarul de biotipuri in care este activa o
specie este mai mic pe niveluri trofice inferioare si mai mare pe niveluri trofice
superioare , astfel incat siotuatia se aseamana cu o piramida rasturnata cu varful in
jos . Aceasta se explica prin faptul ca speciile fitofage gasesc in orice biotip
suficienta hrana pentru a supravietui si a se reproduce , in timp ce speciile de
zoofage, mai ales consumatorii tertiary sunt nevoite sa parcurga distante mari pentru
a-si procura hrana si patrund astfel in mai multe biotipuri . De exemplu , un
curculionid gaseste intr-un singur teren in ierbat hrana suficienta . O pasare
insectivora , o randunica , trebuie sa parcurga mai multe campii si livezi in cautare
de insecte . O pasare rapitoare ( vulturul ) controleaza lanturile si retelele trofice din
mai multe biocenoze .

Piramida de biomasa exprima greutatea indivizilor de pe diferite nivele


trofice . Acest mod de prezentare a diverselor categorii de organisme , avantajeaza
speciile de talie mare . Cand se calculeaza momentan biomasa la diferite niveluri in
ecosistemele acvatice sau in anumite statiuni terestre ierboase suprapasunate

Page 5 of 6
greutatea producatorilor poate fi uneori mai mica ca cea a consumatorilor si piramida
apare rasturnata . Piramida
energetica reprezinta modul cel mai satisfacator de prezentare cantitativa a
organismelor dintr-un ecosistem . Acest mod de prezentare ne permitem sa tinem
seama si de activitatea microorganismelor , care nu pot fi prezentate in piramidele
numerice si de biomasa . energia inmagazinata de organismele dintr-un ecosistem se
exprima in calorii/an si pe mp .Cantitatea de biomasa sau numarul organismelor
prezente la un anumit moment intr-un ecosistem , intr-un nivel trofic sau intr-o
populatie , se numeste “ standing crop “ termen utilizat in mod general pentru plante
si animale . Structura trofica a ecosistemului cuprinde , de asemenea , cantitatea
nutrientilor existenti in biotop la un moment dat , sub forma de compusi ai azotului
, fosforului , calciului , fierului , etc , numiti in ansamblu “ standing state “ .

Page 6 of 6

S-ar putea să vă placă și