Relatii Trofice In Ecosisteme

Categorii Trofice

Intre vietuitoarele care alcatuiesc biocenoza unui ecosistem se stabilesc relatii trofice.Ele
asigura circulatia substantelor in biocenoza si functionarea ecosistemului.

Datorita acestor relatii,fiecare ecosistem,terestru sau acvatic,prezinta o anumita structura

trofica a biocenozei,care include trei categorii trofice :producatorii,consumatorii si
descumpunatorii.

Producatorii (organismele autotrofe),plante verzi datorita fotosintezei ,produc substante organice

din substante anorganice (elementul de baza in nutritia majoritatii organismelor);

Producatorii sunt consumati direct sau ajung indirect in hrana animalelor(in hrana omului
ajung direct prin consumul de cereale,fructe,legume si indirect,prin consumul de lapte,carne etc.
care provin de la animale ce s-au hranit cu producatorii).

Consumatorii sunt animalele heterotrofe;acestia consuma substante organice produse de plante

verzi pe care le transforma in substante proprii.

Consumatorii influenteaza producatorii in mod diferit.De exemplu,unii consumatori pot

simula raspandirea anumitor plante,care sunt greu consummate(urzica,cactusii etc.) sau pot
limita raspandirea altora,mergand uneori pana la distrugerea lor

Dupa felul hranei, consumatorii se clasifica in:

-Consumatori primari (ordinul 1)-animale care se hranesc cu plante;ele se numesc animale

fitofage(de exemplu , mamifere erbivore)

-Consumatori secundari (ordinul 2)-animalele care se hranesc cu consumatori primari;

ei folosesc indirect substantele organice de la producatori prin intermediul consumatorilor
primari(de exemplu, buburuza se hraneste cu paduchi de plante, care la randul lor sug seva
plantelor)

-Consumatori tertiari(ordinul 3)-animalele care se hranesc cu consumatori secundari; ei sunt

carnivore, de talie mare, care nu cad prada altor animale; se numesc si carnivore de varf(de
exemplu, acvila, leul, rechinul)

-Consumatori cuaternari(ordinul 4)-animalele care se hranesc cu consumatori tertiari(de

exemplu, parazitii pasarilor rapitoare mari).

Consumatorii care se hranesc numai cu alte animale se numesc animale zoofage.

In categoria consumatorilor intra si animalele omnivore(porcul mistret, ursul), precum

si animalele saprofage; ele se hranesc cu dijectii sau detritusul organic(de exemplu, ramele).
Descompunatorii(reducatorii) sunt bacteriile si ciupercile microscopice care descompun, prin
oxidare sau reducere, substantele organice in substante anorganice, din material provenita dupa
moartea producatorilor si a consumatorilor .Aceste substante sunt redate biotopului si vor fi
folosite de plantele verzi in fotosinteza.Dintre descompunatori, bacteriile gasesc conditii
favorabile de viata mai ales, in materialul de origine animala aflat in putrefactie, iar ciupercile, in
materialul vegetal.Descompunatorii sunt prezenti in toate ecosistemele.

Lanturi Si Retele Trofice

Majoritatea organismelor, cu exceptia celor autotrofe, traiesc unele pe seama altora fiind
consumatori, dar in acelasi timp sunt si hrana pentru alte organisme.

In ecosistem, hrana circula de la producatori -> consumatori fitofagi -> consumatori zoofagi.

Calea de circulatie a materiei si energiei intre nivelurile trofice successive se numeste lant
trofic. El este consecinta relatiilor trofice care se stabilesc intre indivizii nivelulilor trofice
successive.

Lantul trofic este un sir de verigi care se succed de la producatori pana la ultimul
consummator.Fiecare veriga reprezinta o specie.

Dupa tipul de ecosistem, lanturile trofice pot fi terestre si acvatice.

Dupa timpul de activitate al diferitor specii, lanturile trofice sunt diurne si nocturne.

Numarul intr-un lant trofic 3-5 verigi.Acest numar este limitat datorita mai multor factori care
amintim:

-Nu toata hrana(substanta) dintr-o veriga trofica este transferata la veriga urmatoare; o parte este
neutilizabila, alta parte nesimilanta, iar alta parte se pierde prin respiratie.

-Volumul limitat al cantitatii de substante minerale care patrund in veriga initiala si care depind
de resursele minerale din sol;

-Dimensiunea hranei (o balena sau un elefant nu pot fi inghitite de alte animale).

-Cresterea consumului de energie spre capatul lantului trofic (animalele zoofage consuma mai
multa energie pentru a obtine prada decat animalele fitofage, iar acestea, consuma mai multa
energie decat producatorii). Plante-> animale domestice -> om sau prin consumul de peste, omul
incheie unele lanturi trofice.

-Consumator dintr-o viata intermediara, urmatoarea veriga fiind constituita din diferiti paraziti la
om (viermi paraziti, tantari) Intr-un ecosistem, lanturile trofice nu sunt izolate unele de altele.Ele
se intretaie in anumite puncte de contact sau noduri.In aceste noduri se gasesc specii care
consuma hrana diferita si de aceea pot functiona in doua sau mai multe lanturi trofice(de
exemplu , o planta de grau este consumata de insecte, dar si de diferite mamifere; uliul se
hraneste cu pasari, dar si cu mamifere mici).Datorita intretaierii lanturile, biocenoza se prezinta
ca o retea.Ea se numeste retea trofica.Intr-o retea trofica sunt lanturi trofice principale si lanturi
trofice secundare. Intr-o retea trofica circulatia substantei nu este liniara ca intr-un lant trofic, ci
descrie un ciclu trofic, in care toate lanturile trofice se inchid si se reunsesc prin descompunatori
dupa schema: Substante anorganice -> Producatori (P) -> Consumatori fitofagi (C1) -
> Consumatori zoofagi(C2,C3) -> Descompunatori (D) -> Substante anorganice.

Niveluri si piramide trofice

Organismele care apartin aceleiasi categorii trofice, deci au aceeasi functie trofica poarta
numele de nivel trofic.

Nivelurile trofice poarta numele categoriilor trofice(grau= nivelul producatorilor, soarecii de

camp = nivelul consumatorilor primari).

Numarul nivelurilor trofice este redus (cel mult cinci)

Unele apartin unui singur nivel trofic (plantele autotrofe,animale fitofage, animale zoofage si
animale parazite).

Alte organisme apartin mai multor niveluri trofice in functie de hrana consumata (porcul
mistret care este omnivor, vrabiile care vara se hranesc mai mult cu insecte, iar iarna cu seminte
si resturi menajere).

Uneori, indivizii aceleiasi specii apartin unor niveluri trofice diferite( de exemplu, puietul unor
pesti este fitofag, iar adultii sunt zoofagi).

Daca asezam nivelurile trofice dintr-un ecosistem in ordinea unui lant trofic se obtine grafic o
piramida numita piramida trofica .Ea exprima raporturile dintre nivelurile trofice successive.