Sunteți pe pagina 1din 2

Alexandru Macedon Este un barbat cu o statura foate frumoasa, foarte viguros, foarte ager si indraznet ca nimeni altul.

Cauta cu pasiune orice prilej de glorie si se avanta nebuneste in mijlocul primejdiei. Isi indeplineste indatoririle relegioase cu cea mai mare grija. Nu era un om stapanit de patimi, singurul lucuru care-i facea imensa placere era lauda. Era inzestrat cu o clarviziune extaordinara, chiar in unele situatii incalcite, iar cand avea toate datele unei situatii, stia totdeauna sa aleaga solutia cea mai buna. e pricepea de minune sa-si randuiasca oastea in formatia cea mai buna, sa o inzestrezs cu arme si cu echipament. i mai avea darul de a sti cum sa-si imbarbateze oamenii, umplandu-si cugetele de nadejde si spulberand frica din ei, in momentele grele, prin exemplul propriei sale indrazneli. In toate aceste privinte era neintrecut. i se mai avanta cu o nemaipomenita indrazneala in situatiile cele mai nesigure! de pilda cand trebuia sa-si ia dusmanul prin surprindere, "lexandru ajungea stapan pe situatie, mai inaintea ca vreunul din oamenii sai sa fi avut timp sa se intrebe ce intorasatura vor lua lucrurile. Isi tinea intotdeauna cuvantul dat, indiferent daca era vorba de o simpla fagaduiala sau daca era vorba de o intelegere scrisa, si isi lua toate masurile de prevedere ca sa nu poate fi prins in itele iubitorilor de intrigi. i nu-i placea sa cheltuiasca mult pentru propria lui placere, in schimb, cand era vorba de un prieten, nu se uita niciodata la bani. "lexandru a facut uneori greseli, cateodata din cauza firii sale impulsive, alteori sub imperiul maniei, sau cand a adoptat fara nici o masura modul de viata al orientalilor, dar toate acesta imi par lipsite de importanta, daca ne gandim la varsta lui de tanara, la sirul neintreupt al succeselor sale si la oamenii de care era inconjurat, oameni din categoria celor care, pentru a-si face jocul, sant si vor fi intotdeauna un blestem la curtea unui rege. #e altminteri, "lexandru este, dupa stiinta mea, singurul rege din vechime care a fost in stare sa aiba remuscari pentru greselile lui si acest lucru numai datorita caracterului lui nobil$ "lexandru socotea ca e drept sa se traga dintr-un zeu. %otusi nici acest luru nu-mi pare de neiertat, pentru ca vad in el mai degraba un artificiu menit sa-i confere mai multa autoritate fata de supusi.. sincer vorbind, chiar faptul ca adoptase moda persilor, imi pare mai degraba un siretlic menit sa-i faca pe barbari sa creada ca regele nu le este chiar atat de strain, si o arma impotriva violentei si infumurarii macedonenior$. Iar daca lua parte la chefuri, si daca sedea mai tarziu, lucrul acesta nu se datoreaza faptului ca-i placea sa bea&"lexandru nu bea niciodata mult vin', ci o facea mai degraba din camaraderie fata de intimii sai(. )ege al *acedoniei &++,-+-+ i..r'. "juns rege la varsta de -/ ani dupa moartea tatalui sau, 0ilip al II-lea, a recucerit 1recia &pana in ++2. i..r.' si declansat o ofensiva de amploare impotriva Imperiului 3ersan, condus de marele rege#arius al III-lea. In fruntea celebrei falange macedoniene, "lexandru a castigat bataliile de la Issos &+++ i..r' si 1augamela &++ i..r', a nimicit armatele persane, a patruns in "sia Centrala si India, atingand fluviul Indus. " organizat imperiul in satrapii, a promovat o politica de adaptare la traditiile edifice un Imperiu 4niversal. tilul de lupta al *acedonenilor a fost inspirat din natura. Cei din prima linie a armatei aveu sulite foarte lungi pe care le tineau intreptate spre inamici atunci cand atacau. Exact ca tepii unui arici !' &profu de isto ne-a zis asta in clasa'.

In ++2 i.Ch., dupa ce 1recia, prin "lexandru *acedon, a repurtat o serie de victorii asupra 3ersiei, iria, si odata cu ea si tara evreilor, a trecut sub stapanirea 1reciei. "lexandru *acedon le-a ingaduit evreilor sa pastreze o forma de auto-guvernare si de practicare libera a religiei. 0ascinat de credinta lor, "lexandru *acedon i-a invitat sa vina sa locuiasca si in "lexandria, noul oras construit de el in Egipt, la gurile Nilului. Evreii stramutati acolo au dat nastere 5 eptuagintei5, celebra traducere a 6echiului %estament in limba greaca. 7ucrarea s-a facut intre anii -89 - -:8 i.Ch. 7a moartea lui "lexandru *acedon, imperiul greciei s-a impartit intre cei patru generali ai sai. Cassan a luat 1recia si *acedonia, 7isimah a luat "sia *ica, eleucus a luat iria, ;abilon, *ezia si 3ersia si alte regiuni din rasarit, iar 3tolomeu a luat Egiptul. "proape tot secolul trei dinainte de Christos a fost macinat de lupte intre acesti generali, deveniti imparati rivali *oartea lui "lexandru *acedon ! "lexantru *acedon a murit de febra tifoida &sa fie de la alcool <'. implele tratamente nu l-au ajutat. " murit pe data de 2+ =unie +-+ i..r. . %rupul lui a fost pus intr-ul cosciug de aur si dus la *emphis in Egipt. *ai tarziu a fost dus in "lexandria si a fost plasat intr-un frumos mormant. 7upta inpotriva muceguiului Ideea lui *acedon . 3entru a proteja lemnul de mucegai, "lexandru *acedon i-a obligat, printr-un decret special, pe supusii sai sa imbibe cu ulei de masline cele mai importante detalii din lemn ale podurilor &pilotii' si captuseala si coastele corabiilor. jcu ulei de masline cele mai importante detalii din lemn ale podurilor (pilotii) si captuseala si coastele corabiilor

S-ar putea să vă placă și