Cele mai mari plceri pot s se

sfreasc n dezgust. (Cicero, De

oratore)

DEZGUSTUL
Au realizat: Lungu Olivia
Guzun Lidia
Grupa: Ps301

Cuprins:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Definirea dezgustului
Caracteristicile dezgustului
Istoria apariiei dezgustului
Indicatorii faciali ai dezgustului
Tipurile de dezgust
Ci de generare a dezgustului
Rolul Dezgustului

Dezgustul este un
sentiment de
respingere fizic i
moral a unui lucru
sau fapt considerat
imoral, impur,
murdar, nesntos,
dezgusttor.

Caracteristicile
dezgustului

Dezgustul este o emoie elementar i nu un

instinct datorit faptului c se dobndete i se
dezvolt prin procesul de socializare i nu este
ceva cu care te nati.

Este o reacie universal, care se manifest

prin aceiai indicatori n toate rile, indiferent
de cultura lor.

i are sediul n amigdalele cerebrale care

aparin de sistemul limbic.

Caracteristicile
dezgustului

Se caracterizeaz prin ample manifestri corporale

precum: greaa, voma, transpiraie, scderea
tensiunii corporale, tahicardie chiar i ameeli.

Poate fi provocat att calitatea sau gustul neplcut

al alimentelor, ct i de asocierea psihologic
negativ.

Emoia de dezgust presupune o sofisticare

cognitiveste absent la animale si la nou-nascuti.

Dezgustul s-a dezvoltat din interaciunea dintre

sistemul imunitar si sistemul nervos central in
procesul selectiei variabilelor adaptative. (T. ev.)

ISTORIA APARIIEI DEZGUSTULUI

Spre deosebire de cazul celorlalte emotii de baza,
studiul dezgustului a inceput relative recent.
Dezgustul face parte din viata noastra de toate zilele
si acest cuvnt a aparut ma inti in limba franceza in
sec. XVI impreuna cu notiunea de bun gust, iar mai
tarziu in limba englez si a capatat diferite acceptiuni
ca
repuslie,
repugnitie,
antipatie,
aversiune,
detestare, greata, revolta, scandalizare, oripilare,
oroare, etc.
Darwind definea in 1872 dezgustul ca: ceva
revoltator, in mod special n relatie cu senzatia
gustativ, perceputa sau imaginata si in mod
secunadar cu orice altceva care genereaza o astfel

n 1987 Rozin si Fallon artau ca dezgustul este o

emotie de baza legata de alimentatie, mncatul a
devenit pentru om un act incarcat de afect.
Dezgustul, ca reactie primar fa de alimentele
neadecvate, devine prin procesul de preadaptare o
reactie fata de lucrurile neadecvate in general, fie ele
reale sau imaginare. Leon Kass (1994) afirm:
mncnd noi nu numai ca hrnim corpul dar hranim
si sufletul.
Pe parcusrul evolutiei, dezgustul a inceput sa se
plaseze si in afara gurii si poate sa apara ca o reactie
de repulsie fata de posibilitatea contaminarii cu un
aliment sau obiect. Aici este vorba de o componenta
ideationala si interpretativa a dezgustului ceea ce
implica
credinte
legate
de
amenintare
si
contaminare. Astfel, vocabularul folosit pentru
alimentatie a inceput sa fie extins si utilizat metaforic

dezgustului

Buza superioar ridicat;

Buza inferioar este deasemena ridicat i mpins pn

la buza superioar sau este lsat i proeminent;

Nasul este ncreit;

Obrajii ridicai;

Prezena unor riduri mai jos de pleaoapa inferioar;

Fruntea este lsat cauznd lsarea n jos a pleoapei

superioare a ochilor i coborrea sprncenelor.

Dezgustul extrem implic scoaterea limbii i nchiderea

ochilor.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

Tipurile de dezgust
Dezgust visceral, provocat de o anumit mncare.
Dezgust
ideaional
(privitul
unei
fotografii
dezgustatoare).
Dezgust social (interperonal), const n dezgustul de a
imbraca hainele altcuiva sau de a atinge transpiratia
altcuiva
este
bazat
pe
frica
de
contaminare
interpersonal i de repulsia faa de anumite
comportamente.
Dezgust moral care are ca tem frica de contaminare
spiritual, de degradare spirituala. Aici se poate asimila
teama de impurificare a corpului cu teama de impurificare
a sufletului.
Dezgustul sexual, acesta duce la formarea unui anume
comportament sexual ce reprezinta o solutie adaptativ la
problema alegerii partenerului.
Dezgustul fa de sine, un indicator al depresiei.

Dezgust
ul
extrem

Ci de generare a dezgustului:
1.

Activarea direct prin gust n cazul

dezgustului adevarat, visceral;

2.

Activarea prin ci cognitive n cazul

dezgustului generat de stimul ideatici, precum
vederea sau amintirea unor scene
dezgustatoare;

3.

Dezgustul activat sau mediat de cuvinte, n

cazul dezgustului moral.

ROLUL DEZGUSTULUI

Indic un avertisment privind caracterul nociv

a unor obiecte, alimente duntoare sntii
noastre. Previne intoxicaiile alimentare.
Dezgustul moral mpiedic manifestarea unor
comportamente indecente i stopeaz pornirile
instinctive.
Dezgustul este n mod expres legat de
divinitate si implica frica de pacat, de
desacralizare, dorinta de puritate, el contribuind
si la pstrarea identitatii culturale, orice contact
cu un strain, mancarea, hainele si atingerea lui,
chiar contactul cu credintele lui sunt privite ca i
contaminative.

1.

4.

1
.

2.

3.

5.

6.

WEBOGRAFIE:
1.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sc%C3%A2rb%C4%83

2.

https://adrianamirza.wordpress.com/2010/05/31/7-emotii-de-baza-d
ezgustul
/

3.

http://

www.ted.com/talks/david_pizarro_the_strange_politics_o
f_disgust/transcript?language=ro
4.

http://www.vrasti.org/Dezgustul%20-%

20de%20la%20o%20emotie%20orala%20la%20o%20emotie%20m
ala.pdf
5.

http://www.descopera.ro/stiinta/5126869-dezgustul-instinct-primar

6.

http://comunicarenonverbala.ro/expresiile-fetei/5-comunicarea-

V mulumim pentru
atenie !