Succesul si esecul

Ca să putem discuta despre succes sau despre esec soclar, trebuie sa intelegem importanta
randamentului scolar si cum influenteaza acesta din urma esecul sau succesul.
Randamentul scolar exprima eficienta procesului de predare-invatare la un moment dat si
la sfarsitul perioadei de scolarizare a unui ciclu, grad, profil sau forma de invatamant, fiind
evidentiat de estimarea raportului dintre rezultatul didactic ideal (si necesar) proiectat in
documentele scolare si rezultatul didactic obtinut in pregatirea tinerilor.
Randamentul scolar se stabileste prin actul didactic al evaluarii activitatii scolare si al
personalitatii elevilor in interactiune. El este evidentiat, in primul rand, de evaluarea pregatirii
teoretice si practice a tinerilor, ca urmare a aprecierii raportului dintre continutul invatamantului ,
oglindit in documentele scolare oficiale si cunostintele teoretice si practice dobandite de elevi.
Succesul poate fi definit ca o reușită, un rezultat favorabil al unei activități (Șchiopu,
1997). Ion A. Popescu subliniază faptul că noțiunea de succes (Zamfir & Vlăsceanu, 1993) are
două componente și anume:
 Componentă individuală –  reprezentând rezultatul favorabil pe care îl obține
individul într-o competiție, într-un anumit domeniu de activitate
 Componentă socială –  acceptarea și recompensarea de către grupul din care
individul face parte sau chiar de către societate a rezultatelor și performanțelor
obținute
Atunci când nu este atins scopul fixat și nu se obține rezultatul așteptat, vorbim
de eșec. Succesul și eșecul depind de raportarea la anumite norme stabilite de societatea din care
face parte individul. Trăirea succesului și a eșecului depinde de expectanțele personale, de
autoevaluare și de gradul de implicare al individului spre atingerea scopului propus.
Succesul școlar constă în obținerea unui randament superior în activitatea instructiv-
educativă la nivelul cerințelor programelor și ale finalităților învățământului (Popescu, 1991). De
asemenea, cercetătorii au demonstrat că o „mentalitate evolutivă”, ceea ce înseamnă că o
persoană înţelege că abilităţile pot fi îmbunătăţite şi dezvoltate prin practică, este strâns legată de
succesul şcolar.. Cercetările din psihologie au demonstrat existenţa unei legături puternice între
fericire şi succesul la locul de muncă.
Succesul şcolar este recunoaşterea capacităţii de exprimare, prin performanţele învăţării,
valorificându-se la maximum capacităţile si disponibilităţile biopsihice. Succesul şcolar se
manifestă prin rezultate maxime la examene, ,concursuri, olimpiade. Succesul şcolar presupune
obligatori-u conduita scopului, cunoaşterea de sine, conştientizarea forţelor, mobilizarea în
depăşirea obstacolelor, perseverenţa in depăşirea lor. Lupta cu sine, conflictele interioare,
invingerea proprillor limite fac parte din lupta pentru succes,; este uneori mai grea competiţia eu
tine însuţi decăt cu alţii. In spatele succesului şcolar se află renunţări la activităţi plăcute,
neliniştea si teama de nereuşită, spectrul eşecului.

Succesul, ca şi opusul său, insuccesul, depind de numeroşi factori social-obiectivi, factori ce ţin
de structura individului.

Mediul social-cultural creează ambianta generală a politicii şcolare, fundamentul respectului

pentru această instituţie. El creează oportunităţi realizării umane prin şcoală. Mediul familial
pregăteşte şi intreţine spiritul de respect pentru şcoală, pregateste şi întretine efortul de invăţare.
Grupul extrafamilial, de prieteni, cu aspiraţii prosociale, proşcolare, influenţează aspiratiile
şcolare şi profesionale.

Factorii interni au o pondere, deosebită in realizarea şcolara si in performanţele recunoscute ca,

succes. Starea generală de sanatate condiţionează biologic reuşita în invăţare. Capacităţile
intelectuale (perceptive, de memorie, gândire şi imaginaţie) şi abilitatile(deprinderi, aptitudini)
sunt cele care determină in cea mai mare măsură înalta performanţă şcolară.
Eșecul școlar reprezintă incapacitatea unui elev de a atinge obiectivele pedagogice
propuse. Se referă la situația momentană a elevului, ceea ce presupune depășirea situației și
posibilitatea de a obține succes pe viitor.
 Eșecul școlar de tip cognitiv nerealizarea obiectivelor educative. Cauze: nivelul
dezvoltării intelectuale, nivelul motivațional sau volițional
 Eșecul școlar de tip necognitiv inadaptarea elevului la exigențele mediului școlar
 Eșecul școlar limitat – elevul întâmpină dificultăți în atingerea obiectivelor
pedagogice doar în cazul unui număr redus de discipline
 Eșecul școlar generalizat – elevul întâmpină dificultăți de realizare a obiectivelor
pedagogice în cazul marii majorități a disciplinelor

Ca si cadru didactic, iti pui urmatoarea intrebare: Care sunt cauzele esecului scolar?
Avem mai multe tipuri de cause. In primul rand ma gandesc la cause de ordin fizio-psihologic
– voință slabă, imposibilitatea de concentrare a atenției asupra sarcinii, lipsa motivației, trăirile
afective negative sunt factori care determină apariția eșecului școlar. Tulburările legate de
pubertate sau adolescență sunt și ele o categorie de factori ce pot cauza eșecul școlar. O alta
cauza a esecului scolar sunt cauzele de ordin socio-familial – familile dezorganizate în care nu
există interes și preocupare pentru evoluția școlară reprezintă unul dintre factorii determinanți ai
eșecului școlar. Tensiunile dintre părinți, violența, accesul redus sau inexistent la utilități îl
influențează negativ pe copil și implicit rezultatele lui școlare.
O alta cauza, si cea mai importanta de luat in calcul de catre professor este Cauza de ordin
pedagogic adica prezentarea într-un mod ilogic și neatractiv a conținutului lecției, deficiențe de
evaluare, stilul autoritar al cadrului didactic sunt factori ce determină apariția și întreținerea
eșecului școlar.
 Cea mai importantă regulă pe care trebuie să o urmăm pentru a preveni eșecul școlar constă
în fixarea și definirea clară a obiectivului pe care urmează să-l atingem.Pentru a preveni
instalarea esecului scolar vom tine cont de urmatoarele criteri si legi dupa care ne vom define
relatia elev professor: concret, măsurabil, acceptabil: să fie în concordanță cu sistemul de valori
al individului, realizabil sis a fie previzibil în timp

Concluzii

Odată cu trecerea timpului și apariția unor noi factori ce contribuie la apariția eșecului
școlar în rândul elevilor, schimbarea viziunii educativ-informative și formative, egalitatea de
șanse privind educația, suportul psihopedagogic oferit în școli, este necesară o implicare a tuturor
factorilor în educația școlară pentru stoparea acestui fenomen. Schimbarea trebuie sa inceapa cu
mine, cu fiecare din noi, astfel daca ne dorim o societate care a experimentat succesul, noi
trebuie sa fim promotorii acestiua sis a ajutam la cladirea lui in viata fiecarui copil pe care il vom
amvea ca si elev. Consider ca acest proiect este foarte benefic pentru mine si pentru orice cadru
didactic, ne va ajuta foarte mult sa deosebim diferitele forme ale insuccesului unui elev si sa
raspundem in functie de cee ace este bine pentru acesta din urma.
Bibliografie

Cosmovici, A., & Iacob, L. (1998). Psihologie școlară. Editura Polirom.

Iacob, L. (2000). Despre complexe. Psihologia, 4, p. 28-29.

Popescu, V.V. (1991) – Succesul și insuccesul școlar – precizări terminologice, forme de

manifestare, cauze.  Revista de pedagogie, 12.

http://pshihopedagogie.blogspot.com/2008/08/tema-15-definitivat.html