Ce sunt și ce nu sunt Tulburările Specifice de Învățare

1.1. Introducere

TSI sunt denumite specifice deoarece se manifestă ca dificultăți în

învățarea scris-cititului, calculului matematic, dar ele pot afecta, de
asemenea, dobândirea de competențe sociale. Este important să
se facă distincția între TSI și dificultățile de învățare. Dificultățile de
învățare reprezintă o expresie generică, folosită în mod general
referitor la diferite aspecte ale eșecului școlar, indiferent de cauză.

TSI pot fi prezente separat, dar de cele mai multe ori ele se
suprapun. Institutul Național Francez de Sănătate și Cercetare
Medicală (Inserm) a publicat în 2014 un raport în care prezintă că
40% dintre copiii cu o tulburare din categoria "Dis" mai au cel puțin
încă una asociată. În același timp, Asociația Europeană pentru
Dislexie susține că:

• 50% dintre persoanele cu dislexie sunt și dispraxice

• 40% dintre persoanele cu dispraxie sunt fie dislexice, fie au

deficit de atenție

• 85% dintre persoanele cu disfazie au și dislexie

• 20% dintre persoanele cu dislexie au deficit de atenție cu sau

fără hiperactivitate

• 50% dintre copiii hiperactivi sunt dislexici etc.

Când vorbim despre TSI, ne referim în sens strict la probleme în

învățare:

• Primare sau specifice

• Intrinseci persoanei care învață

• Dificil de găsit o cauză sau o explicație

TSI nu sunt determinate de:

• Dizabilitați fizice

• Dizabilități mintale sau întârzieri de dezvoltare

• Probleme psihologice sau senzoriale

• Factori socio-culturali

În limba engleză termenul de Tulburări Specifice de Învățare este

întâlnit că Specific Learning Disorders, având acronimul SLD. Acest
termen este acceptat pe scară largă, însă definiția a ceea ce se
ascunde în spatele literei "D" variază în funcție de țară, limbă,
specialitatea persoanei cu care vorbiți. „D” va însemna fie
dificultate, tulburare sau disabilitate. Ce cuvânt să alegem este pe
agenda unor dezbateri academice și politice, dar, deoarece
suntem o echipă internațională cu sensibilități naționale și lingvistice
diferite, nu vom oferi un răspuns definitiv la această întrebare în
acest cadru. În România, a fost preluată noțiunea de tulburare, iar
termenul de SLD a fost tradus prin Tulburări Specifice de Învățare.
Cum acest Mooc intenționează să fie practic și internațional, vom
trece dincolo de această întrebare pentru a prezenta o viziune de
ansamblu și câteva instrumente de abordare, lăsând această
dezbatere în seama cercetătorilor.

În ciuda faptului că TSI afectează un număr mare de elevi, numărul

lor estimativ variază. Asociația Europeană de Dislexie estimează că
între 5 și 12% din populație este afectată de cel puțin o TSI. Pentru că
nu există statistici complete, estimările variază între 1% (luând în
considerare doar cele mai severe cazuri) până la 20% pentru dislexie
doar pentru organizațiile americane cum ar fi Centrul de Dislexie din
Utah.

Vom vedea mai târziu motivele acestor diferențe de date.

Dar ce cauzează TSI?

Conceptul de dislexie este utilizat încă din secolul al XIX-lea (primul

care menționează acest termen a fost Rudolf Berlin în 1887), iar cel
de dizabilități de învățare din 1963 (de către Samuel A. Kirk), dar la
întrebările despre cauzele TSI, nu s-au dat toate răspunsurile încă.
De-a lungul anilor, au fost propuse o serie de ipoteze și teorii care
astăzi sunt infirmate de majoritatea studiilor: mamă prea rece sau
prea fuzionată, tatăl insuficient de prezent, nerezolvarea complexul
Oedip, "secretul familiei", lipsa "dorinței de a vorbi", manifestarea
suferinței, dizarmonie, psihoză (Ramus 2012).

„Cercetătorii recunosc că există multe cauze posibile ale dislexiei,

inclusiv genetice" (conform Asociației Europeane de Dislexie).
Această teză este valabilă și astăzi pentru majoritatea celorlalte TSI
(Dis).

Nu întotdeauna este ușor de identificat o anumită tulburare specifică

de învățare, dar cu cât mai devreme este identificată, cu atât
ajutorul oferit pentru persoana respectivă este mai eficient.

TSI și Dis-urile

TSI au o cauză neurobiologică legată de modul în care creierul procesează informațiile, adică
modalitatea în care acesta primește, integrează, reține și exprimă informația.
 pri
Fazele de procesare a informațiilor de către creier sunt într-o conexiune inseparabilă. Atunci
când apare o problemă la oricare dintre aceste faze, întregul proces este îngrădit, cu
repercursiuni asupra abilităților de bază sau primare, cum ar fi:

Ascultare - Citire - Înțelegere - Cogniție - Memorare - Vorbire – Scriere

Aceste abilități sunt esențiale și se regăsesc pe toate ariile învățării școlare, iar orice perturbare a
uneia dintre ele provoacă întârzieri semnificative în celelalte domenii.

Simptomele TSI pot fi confundate cu cele ale altor dificultăți de învățare care au cauze intrinseci
persoanei, dar de origine diferită, cum ar fi tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție
(ADHD) și tulburările din spectrul autismului (TSA).

ADHD și TSA pot co-exista cu TSI și au consecințe negative asupra procesului de învățare. Din
păcate pot afecta și alte aspecte ale vieții cotidiene. ADHD și TSA sunt clasificate drept boli de
către Organizația Mondială a Sănătății.

Noi ne vom axa în acest curs pe TSI din constelația "Dis", tulburări care vor fi explicate mai
detaliat în a doua săptămână a acestui MOOC.

„Dis”-urile pe care le vom discuta:

Dislexia – tulburare de citire și ortografie

Disgrafia - tulburare de scriere și dificultăți ale unor abilități motorii fine

Discalculia – tulburare de calcul și aritmetică

Dispraxia - tulburare în coordonarea motrică grosieră și fină

În unele țări, dispraxia este clasificată drept tulburare de coordonare a dezvoltării

(Developmental Coordination Disorder) și nu ca tulburare de învățare specifică.

DE REȚINUT: Dis-urile nu sunt considerate patologii, ci tulburări de dezvoltare, efectele cărora pot
fi atenuate cu intervenții corective specializate.

Veți învăța câteva principii utile pentru a preda elevilor cu TSI, care pot fi eficiente și cu elevii
care nu au nicio dificultate specifică de învățare. Veți găsi câteva recomandări pentru a vă
organiza clasa și lecțiile dvs. într-un mod care să includă toți elevii, indiferent de dificultățile sau
stilul lor de învățare. Vom oferim răspunsuri cu privire la metodele pe care le puteți folosi la clasă
pentru a-i face să se simtă confortabil și pentru a favoriza succesul și stima de sine.

Explorați harta conceptuală de mai jos pentru a afla mai multe despre principiile generale de
predare.
Puteți descărca principiile generale aici. (75 views/downloads)

Puteți descărca Semnele de identificare a anxietății la clasă aici. (60

views/downloads)

Ce înseamnă obiective SMART?

Ce sunt metodele multisenzoriale?
 ECOMANDĂRI SUPLIMENTARE

Mediu de lucru:

• Învățarea poate fi facilitată prin angajarea tuturor elevilor și făcând spațiul accesibil tuturor și
să invite la învățare. Dacă este posibil, întrebați-i pe elevi ce ar face ei pentru a face sala de
clasă un loc mai prietenos.

• Când utilizați învățarea în grup și învățarea prin colaborare, facilitați procesul de creare de
grupuri, astfel încât elevii să se poată deplasa cu ușurință în sala de clasă.

• Oferiți informațiile în diverse moduri, nu doar la tablă sau utilizând un proiector (fișe tipărite,
dispozitive electronice etc.)

• Dacă este necesar, alocați timp suplimentar pentru practică și / sau finalizarea sarcinilor.

• Gândiți unui sistem de recompense (sisteme de stimulare sau jetoane) bazat pe gamificare.
Aflați mai multe aici: link

• Este util să fie clar afișate și clarificate regulile pentru a ne asigura că toți elevii cunosc
rutinele clasei și organizărea zilnică.

• Pregătiți un loc special în sala de clasă, unde elevii pot pune un mesaj sau o întrebare - îi va
antrena pe elevii care sunt prea timizi să ceară cu voce tare.

• Organizați un calendar vizual în clasă în care puteți marca evaluările sau evenimentele
viitoare.

Instrucțiuni și sarcini:

• Nu vă bazați doar pe instrucțiunile verbale, auditive. Oferiți întotdeauna instrucțiunile și în

forma printată, care să însoțească formă auditivă a informațiilor oferite.

• Încercați să vă asigurați că instrucțiunile sunt secvențializate în pași ușor de gestionat. Oferiți

un suport vizual al sarcinii, astfel încât elevii să nu fie nevoiți să rețină toate informațiile și să poată
relua sarcina ori de câte ori au nevoie.

• Instrucțiunile trebuie să fie explicite și sistematice, ceea ce înseamnă că trebuie să definiți și

să prezentați într-un mod accesibil elevilor: obiectivele de învățare și scopul fiecărei sarcini sau
lecții, pentru a putea împărți sarcina în componente mai ușor de gestionat și pentru a identifica
strategia adecvată și accesibilă tuturor elevilor, să oferiți o varietate de modalități de învățare
care să corespundă tuturor stilurilor de învățare ale elevilor.
• Furnizați o schiță cu cele ce urmează a fi predate la începutul fiecărei lecții și completați-o
cu un rezumat.

Conţinut:

• Structurați conținutul lecției plecând de la concepte simple la cele mai complexe, utilizați
pași mici pentru a atinge obiectivele și pentru a maximiza succesul acestora.

• Relaționați învățarea cât mai mult posibil cu viața de zi cu zi a elevului sau cu o situație reală.
Evitați utilizarea metaforelor.

• Când introduceți un subiect nou, rețineți că unii elevi cu TSI vor avea nevoie de mai multă
expunere și mai multe repetări ale vocabularui nou, cuvintelor cheie, termenilor dificili sau
compuși, astfel încât puteți repeta conținutul, dar utilizați formate diferite.

• Luați în considerare pregătirea de hărți conceptuale, tabele, prezentări vizuale, de imagini,

postere pentru a prezenta conceptele de învățat. Prin utilizarea informației vizuale, putem
îmbunătăți în mod semnificativ înțelegerea și memorarea atât pentru elevii cu TSI, cât și pentru
cei care nu au TSI.

• Gândiți-vă să introduceți dispozitive mnemonice (acronime) sau organizatori grafici, cum ar

fi hărțile conceptuale, diagrame organizaționale pentru a ajuta elevii să înțeleagă și să-și
amintească materialul

• Dacă este posibil, eliminați detaliile inutile din manuale sau fișele de lucru, astfel încât elevii
să se poată concentra asupra unei singure sarcini.

Feedback:

• Oferiți feedback constructiv (modelul sandwich) și nu uitați să încurajați progresul elevilor cu

TSI.

• Încurajați elevul să vorbească despre erorile sale și cum crede că performanța ar putea fi
îmbunătățită data viitoare. Aceste exerciții le va dezvolta autoevaluarea și metacogniția.

• Fiți descriptivi și concreți atunci când oferiți feedback (ce ar trebui să îmbunătățească) sau
când îi lăudați.

Evaluare:
• Nu penalizați ortografia și greșelile de scriere pentru alte discipline decât la română, trebuie
doar să evaluați cunoștințele legate de acest subiect.

• Oferiți servicii de acomodare adecvată, cum ar fi timp suplimentar, pauze, utilizarea

instrumentelor de compensare (cum ar fi instrumente de verificare a ortografiei etc.)

• Permiteți diferite modalități de realizare a sarcinilor (scris, oral, practic).

Temele pentru acasă

• Încercați să nu îi trimiteți cu exerciții/activități nefinalizate acasă.

• Oferiți feedback cu privire la teme.

• Permiteți diferite forme de realizare a temelor. De exemplu, în loc să scrie un eseu, ar putea
face o prezentare multimedia.

ABORDARE INCLUZIVĂ

Pedagogia incluzivă este o pedagogie flexibilă care se adaptează tuturor persoanelor. Acest
lucru poate fi foarte solicitant pentru profesori, deoarece trebuie să conceapă lecții accesibile
pentru toți elevii, dacă nu vor să consume foarte multe ore pentru replanificarea lecțiilor în
funcție de fiecare caz în parte. Acesta este motivul pentru care vom vorbi despre Designul
universal pentru învățare (UDL), care poate fi foarte util pentru a stabili un cadru de referință
pentru profesori pentru a-și planifica lecțiile. Pentru cei care sunt interesați să afle mai multe
despre abordarea incluzivă, am oferit și câteva link-uri pentru a fi accesate și studiate la sfârșitul
modulului.

Designul universal pentru învățare este o planificare instructivă menită să sporească accesul
semnificativ și să reducă barierele în calea învățării pentru elevii cu CES, inclusiv elevii cu TSI, și
cei din diverse medii culturale și socio-economice. Cercetătorii educaționali, factorii de decizie
politică și practicienii au adoptat acest cadru de referință pentru a răspunde nevoilor unei
populații de elevi și studenți din ce în ce mai diverse.

Cu alte cuvinte, este practica aplicării strategiilor flexibile și incluzive la ore, astfel încât TOȚI
elevii să aibă acces la o varietate de soluții de învățare. De fapt, ea se bazează pe premisa că
nu există doar UN mod de învățare:

Învățarea diferă în funcție de sarcini, de dezvoltare și de indivizi.

UDL furnizează un plan pentru crearea de obiective, metode, materiale și evaluări educaționale
care funcționează pentru toți elevii - nu este o soluție unică, ci mai degrabă oferă abordări
flexibile care pot fi personalizate și ajustate pentru nevoile individuale ale celor care învață.

Educatorii, profesorii și alți profesioniști implicați în educație pot utiliza UDL pentru a facilita
incluziunea, permițând cadrelor didactice să reducă barierele în calea învățării, menținând în
același timp așteptări înalte pentru toți elevii.

UDL permite profesorilor să ia în considerare diferențele, preferințele și nevoile elevilor la

începutul planificării și instruirii, mai degrabă decât după ce au fost elaborate lecțiile pentru
elevii obișnuiți și apoi să fie modificate pentru a răspunde nevoilor individuale ale elevilor
(Edyburn, 2010).

Planificarea tradițională presupune că elevii pot accesa și se pot angaja în procesul de învățare
printr-o singură modalitate (de exemplu, citirea manualului, ascultarea profesorului atunci când
explică un concept); cu toate acestea, flexibilitatea nu este inclusă în această predare, iar
lecțiile trebuie să fie modificate ori de câte ori elevii au dificultăți.

Ulterior, cadrele didactice folosesc abordarea UDL pentru a-și structura lecțiile și a le face
accesibile și care să permită tuturor elevilor să fie angajați în învățare. Dacă cadrele didactice
iau în considerare UDL în modul în care definesc obiectivele educaționale, planificarea,
materialele și monitorizarea progresului, aceștia vor răspunde nevoilor unei diversități mai largi
de elevi.

Aceasta este doar o scurtă introducere în ceea ce este UDL, dar dacă sunteți interesat să aflați
mai multe despre această abordare, vă rugăm să consultați aceste site-uri web:

 Site-ul CAST

 Centrul Național de Design universal pentru învățare National Center on Universal Design for
Learning

 The IRIS Center UDL module—Designul universal pentru învățare: Crearea unui mediu de
învățare care incită și angajează toți elevii

Pe lângă aceste resurse online, vă recomandăm să vizionați următorul videoclip cu 5 tipuri de

sfaturi despre modul în care poate fi aplicată o abordare incluzivă la clasă. Știm că toate
acestea nu pot fi adoptate oriunde și mereu, dar intența este pozitivă.

ABORDAREA PEDAGOGICĂ ÎN ÎNVĂȚAREA SCRIS-CITITULUI

Cuvântul "alfabetizare" înseamnă abilitatea de a citi și de a scrie.

Învățarea scris-cititului - „a învăța să citești că să citești pentru a învăța”

Citirea este o provocare complexă de dezvoltare care ne permite să decodificăm (să

recunoaștem cuvintele izolate) și să explorăm semantic și sintactic prin extragerea de informații
din cele scrise. Cititul nu este doar o activitate cognitivă, ci și o activitate socială.
Abordarea pedagogică include principiile, practicile, instrumentele folosite în predarea scris-
cititului.

Există două modalități principale de predare a citit-scrisului, pe care le prezentăm mai jos:

- Metoda fonetică, analitico-sintetică

- Metoda globală
Deși următoarele informații se referă în principal la dislexie, recomandările date vor fi utile și altor
TSI.

Care este legătura cu dislexia?

Dislexia afectează una sau ambele strategii de citire, fie printr-o asociere dificilă între grafeme
(semne scrise) și foneme (sunete) (→ dislexie fonologică), fie prin incapacitatea de a înțelege
rapid cuvântul în întregime (→ dislexia de suprafață) sau ambele (→ dislexie mixtă).

Elevii cu TSI afișează un deficit fonologic central, ceea ce înseamnă că aceștia întâmpină
dificultăți în reprezentarea și manipularea unităților fonologice, cum ar fi silabele, literele cu care
încep cuvintele și, mai ales, foneme. Dar abilitățile de a reprezenta și de a manipula aceste
unități constituie o condiție esențială pentru dezvoltarea reușită a abilităților de literație. Prin
urmare, este esențial să se desfășoare activități care vizează dezvoltarea conștiinței fonologice,
fonetice și decodificări - abilitățile lor de a dezvolta, reprezenta și manipula unitățile fonologice,
fonemele. Cele mai bune metode de predare (vezi S. Dehaene, 2011) sunt cele care combină
învățarea explicită a conștientizării fonologice cu predarea explicită a corespondenței grafem-
fonem.

Trei modele de dificultăți de citire sunt comune pentru elevii cu dislexie (vezi Guidelines for
identifying children with learning disabilities (Ghidul pentru identificarea copiilor cu dizabilități de
învățare), 2010, pg. 15):

Există cinci componente critice ale lecturii pe care cadrele didactice ar trebui să le dezvolte
(vezi Guidelines for identifying children with learning disabilities (Ghidul pentru identificarea
copiilor cu dizabilități de învățare), 2010, pg. 14), iar instruirea generală în domeniul alfabetizării
pentru elevii cu TSI ar trebui să vizeze în mod corespunzător dezvoltarea următoarelor
competențe.
Principii în instruirea alfabetizării:

S. Dehaene (2011) a rezumat câteva principii pentru învățarea cititutului din cercetările sale
neurocognitive:

Greșelile obișnuite ale elevilor cu TSI: (conținut opțional)

Concluzie:

Profesorii ar trebui să își propună să ajute copiii să:

 citească și să scrie cu încredere, fluență;

 să fie interesați de cărți, să citească cu bucurie și să-și justifice preferințele;
 să cunoască diverse genuri literare (poezie, ficțiune, benzi desenate etc.) și să se
familiarizeze cu unele dintre modalitățile prin care narațiunile sunt structurate prin idei
literare fundamentale de introducere, deznodământ, intrigă etc.;
 să înțeleagă și să poată parcurge o serie de texte non-fictive;
 să fie capabil să utilizeze o gamă completă de tehnici de sprijinire a lecturii (fonetică,
grafică, sintactică, contextuală) pentru a se monitoriza și a-și auto-corecta propria
lectură;
 să își planifice, schițeze, revizuiască și editeze propriile scrieri;
 să fie interesați de semnificația cuvintelor și să-și îmbogățească vocabularul;
 să înțelegeagă relația dintre sunet și ortografie și să folosească această funcție pentru a
citi și a scrie corect;
 să aibă un scris de mână fluent și lizibil.
Predarea strategiilor de citire (conținut opțional)

https://view.genial.ly/5bdee6fd7431924644da7b93/strategii-de-invatare-a-cititulu

Referințe:

1. Dehaene, S. (2011). Apprendre à lire. Des sciences cognitives à la salle de classe. Odile
Jacob.

2. *** Guidelines for identifying children with learning disabilities, 2010

3. Hattie, J. (2012). Visible learning for teachers. Maximizing impact on learning. Routledge

UTILIZAREA AJUTOARELOR TEHNOLOGICE PENTRU FACILITAREA SCRIS-CITITULUI

Notă

Luând în considerare caracterul transnațional al acestui MOOC, am pregătit o selecție de

instrumente disponibile în limba engleză.

De asemenea, în acest moment, am dori să vă informăm că unul dintre scopurile proiectului

MoocDys este crearea de ghiduri cu resurse pentru părinți și profesori, în cadrul cărora vom oferi
mai multe exemple de instrumentele disponibile în limba fiecărui partener al proiectului. Aceste
ghiduri vor fi disponibile pe site-ul nostru în a doua jumătate a anului 2019.

Dispozitive tehnologice utile pentru organizarea activității

Există multe aplicații pe care le puteți utiliza pentru a vă organiza munca și pentru a vă face
predarea mai ușoară, accesibilă și distracțivă pentru elevii dvs.:

Popplet este un program software care vă oferă hărți conceptuale pe care le puteți utiliza
gratuit.

Evernote este un pachet organizațional, foarte util pentru integrarea diferitelor informații, sarcină
care îi poate pune în dificultate pe elevii cu TSI. Acest program vă permite să colectați într-un
singur loc link-uri web legate de un anumit subiect. Este un instrument util pentru organizarea de
informații.
Trello este mai mult un instrument de gestionare a activităților, proiectelor. Descompune
activitatea, proiectul în sarcini mai mici și le atribuie persoanelor dintr-o echipă pentru a le
accesa și a lucra la ele.

Dispozitive tehnologice utile pentru scriere

Word processing programs programele de prelucrare a cuvintelor sunt ajutoare pentru editare și
formatare, prin urmare, ele fac scrierea mai ușoară (de exemplu, îi ajută pe elevii cu probleme
grafico-motrice grave, acolo unde scrisul de mână consumă mult efort). Programul de
procesare a cuvintelor ajută elevul cu dislexie să scrie mai ușor la calculator, semnalizează
atunci când sunt greșeli ortografice și poate oferi câteva sugestii alternative de scriere corectă.

Text expander sau extensia de text, permite că în loc să scrieți un cuvânt întreg, să creați
scurtături pe care să le tastați, iar cuvântul să apară direct, fără să fiți nevoiți să scrieți întregul
cuvânt.

Kidspiration este o aplicație utilă pentru a crea fișiere cu texte, fișiere cu imagini, fișiere cu link-
uri, și care să vă permită să creați diferite hărți conceptuale complexe sau diagrame
organizaționale.

Livescribe digital pen stilou digital este un dispozitiv foarte inteligent. Când scrieți, pixul va
înregistra sunetul sau reprezentarea verbală a celor scrise și, de asemnea, va înregistra și păstra
modul în care sunetele se leagă de reprezentarea grafică a acestora.

Hang Art este un IOS cu o versiune Android, se bazează pe jocul clasic Spânzurătoarea. Copiii
folosesc conținuturile de ortografie, scriere și desen pentru a-și spori vocabularul.

Endless Learning Academy este o aplicație de învățare timpurie a sunetelor dificile.

Claro Scan Pen face o fotografie a unui document în format printat, sau a unei fișe de verificare,
ca apoi selectând textul cu ajutorul unui deget (sau a stiloului) să se audă concomitent
versiunea audio a textului scris. Nu este necesară o conexiune la internet.

Tehnologii utile pentru eficientizarea activităților

Voice Dream Reader oferă o organizare vizuală a fișierelor, împreună cu un dicționar de

pronunție, astfel încât utilizatorii își pot corecta inexactitățile, confuziile. Instrumentul are o nouă
setare, care poate fi utilizată la alegere de către cititorii care au dificultăți, pentru a urmări
cuvintele, rândul, fragmentul.

ModMath este o hârtie grafică virtuală dezvoltată de un părinte și oferă gratuit versiunea de
bază pentru iOS, iar pentru matematica superioară aplicația este contra-cost.
Whink este un instrument pentru dispozitivele iOS și oferă un stilou cu cerneală și gel și o gumă
inteligentă pentru a vă ajuta să aveți o scriere de mână fără cusur. Acest instrument utilizează în
același timp două aplicații de a lua notițe pe un iPad în timp ce citiți sau vizionați un videoclip.

Squid Notes pentru dispozitivele Android ajută utilizatorii să ia notițe scrise de mână utilizând un
stilou activ, un stilou pasiv sau degetul. Puteți marca PDF-urile pentru a completa formulare,
pentru a edita / clasifica lucrări sau a semna documente. Puteți importa imagini, desena forme
și adăuga text în notițele dvs. Puteți selecta, copia/insera și muta conținutul între pagini și notițe.

REZUMAT SĂPTĂMÂNA 4 – PROFESORI ȘI PROFESIONIȘTI

În această săptămână, ați învățat să adoptați câteva tehnici în predarea dvs. Iată ce ar trebui să
cunoașteți:

Ce este UDL și pedagogia incluzivă?

 Designul universal pentru învățare (UDL): este o planificare instructivă menită să

sporească accesul semnificativ și să reducă barierele în calea învățării pentru eleviii cu
CES și cei din medii culturale și socio-economice diverse.
 UDL oferă ajutor în elaborarea obiectivelor, metodelor, materialelor și evaluărilor
educaționale care să funcționeze pentru toată lumea – nu reprezintă o soluție unică, ci
oferă mai degrabă o abordare flexibilă care poate fi personalizată și ajustată pentru
nevoile individuale ale fiecărui elev.


Principiile generale de învățare:

 Ajută la stabilirea obiectivelor: strategia SMART

 Evaluare: Sfaturi, instrumente compensatorii, exerciții și tehnici corective
 Oferirea de feedback
 Managementul clasei
 Abordare multisenzorială
 Planificarea lecțiilor și importanța rutinei
 Strategii de reducere a stresului și anxietății în sala de clasă
 Cum putem încuraja socializarea


Un elev cu TSI în clasă

 Nu există un mod unic de predare, dar există mai multe metode pe care le puteți încerca.
 Organizați cadrul: transformați sala de clasă într-un loc accesibil și primitor, facilitați
formarea grupurilor astfel încât elevii să lucreze împreună și să formeze mereu echipe
diferite, variați modalitățile de oferire a informațiilor, oferiți mai mult timp pentru
 practică sau finalizarea sarcinilor, proiectați un sistem eficient de recompense, afișați clar
regulile, stabiliți modalitatea de a pune întrebări, organizați un calendar de clasă.
 Instrucțiunile: oferiți-le atât în formă auditivă, cât și vizuală, secvențiați-le în pași ușor de
executat, definiți-le și prezentați-le într-un mod accesibil, oferiți un plan al lecției la
începutul fiecărei ore și completați-l cu un rezumat.
 Conținutul: structurați-l progresiv și cumulativ de la concepte simple la complexe, oferiți
exemple utile în situații concrete, reale ale elevului, repetați conținutul folosind diferite
formate, utilizați imagini vizuale, includeți dispozitivele mnemonice sau organizatori
grafici, eliminați detaliile inutile din manuale și din fișele de lucru.
 Feedbackul: ar trebui să fie constructiv, să ajute copiii să învețe cum să se autoevalueze,
să fie descriptiv și concret.
 Evaluare: evaluați numai conținutul a ceea ce este scris, cu excepția orelor de română sau
limbi străine (unde puteți evalua și ortografia), oferiți tehnici de acomodare
corespunzătoare, permiteți diferite forme de executare a sarcinii.
 Temele acasă: evitați să trimiteți copii cu exerciții neterminate acasă, oferiți feedback,
permiteți diferite modalități de executare a temelor.


Învățarea scris-cititului:

Metode de predare a citit-scrisului:

 Metoda fonetică: cuvinte> grafem> sunet> fonem

 Predarea globală: cuvânt> memoria de lungă durată> recunoaștere vizuală> înțelegere

Greșelile comune ale elevilor cu TSI: confuzii auditive și vizuale, adăugiri, omisiuni,
inversiuni, substituții, contracțări și decontractări, ...

Profesorii ar trebui să-i ajute pe elevi: să citească și să scrie fluent, să fie interesați și să se
bucure de lectură, să cunoască și să înțeleagă diferite genuri literare, să înțeleagă și să folosească
textele non-fictive, să se monitorizeze și să-și auto-corecteze lectura, să învețe cuvinte noi, să
aibă o scriere fluentă și lizibilă.

De asemenea, ați aflat că există instrumente tehnologice pe care le puteți utiliza în predarea
dvs. Aduceți-vă aminte de ele când vă planificați lecțiile!

RESURSE SUPLIMENTARE:

Filme recomandate:

https://www.youtube.com/watch?v=OsKfyuhOqBo – „Dyslexia – How to have a solid structure of

support” (Dislexia - cum să beneficiezi de o structură solidă de sprijin), disponibil de pe „Film
Library” a e-Campusului pentru profesori și formatori de la organizația Dyslexia International.
Adulții și adolescenții trebuie să pună în practică câteva strategii pentru a compensa
dificultățile lor în domeniile de concentrare, de memorare și de orientare în timp și spațiu.
https://www.youtube.com/watch?v=303uulbfR3I

“What I Wish Teachers Knew About Dyslexia” („Ce mi-aș dori ca profesorii să știe despre dislexie”

https://www.youtube.com/watch?v=qVaeGOflF7w

“How a font can help people with dyslexia to read” („Cum un font poate ajuta persoanele cu
dislexie să citească”)

Site-uri web recomandate:

http://www.sedl.org/reading/framework/

http://www.stevechinn.co.uk/

http://www.dyspraxiatheca.eu/app.php/en/content/lesson

Cărți și articole recomandate:

1. Denton, A., C., Otaiba, S., Al. (2011). Teaching Word Identification to Students with Reading
Difficulties and Disabilities. Focus Except Child

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4299759/

2. National Educational Psychological Services. (2012). Effective intervention for struggling

readers – a good practice guide for teachers

https://www.education.ie/en/Education-Staff/Information/NEPS-Literacy-
Resource/neps_literacy_good_practice_guide.pdf

3. 2010 Guidelines for identifying children with learning disabilities, Connecticut State,
Department of Education

https://portal.ct.gov/-/media/SDE/Special-
Education/2010_Learning_Disability_Guidelines_Acc.pdf

TO GO DEEPER:

List of Teaching Strategies

Reading strategies
1. Play word games

2. Read aloud every day

3. Model reading as an enjoyable activity

4. Read to children

5. Put learning to use

6. Listen to books

7. Engage children’s senses while learning

Ways to Improve Reading Comprehension

1. Make mindmaps, graphs, tables

2. Underline key-words

3. Use kinestheticreading

4. Visualize yourself as a reader

Steps in writing an essay.

Ask/encourage the dyslexic learner to proofread their work four times:

1. A first time, paying attention only to the content (did I write down all the ideas I wanted to
express?)

2. A second time, paying attention only to spelling

3. A third time, paying attention to agreement

4. A last time, paying attention only to punctuation

Strategies for helping your students:

- When teaching, it helps if you supplement written material with pictures and repetition
- Supplement words with symbols or color coding (for example, when teaching vocabulary –
you can use yellow for nouns, green for verbs etc,)

- Before teaching or reading a new text you can make a preview (e.g., explain new terms,
highlight what is most important)

- Don’t assume that kids understand what they have read (e.g. talk about material and use
illustrations to enhance comprehension)

- Break written material into small sections

- Keep reading material short and simple

- Link the reading with prior knowledge, examples, real-life experiences,

- Be patient and provide extra time for reading

- Offer material in a different way (e.g., audiobooks)

- Read together with the student.

There are three stages in developing literacy skills:

1. Work on word level - phonics, spelling and vocabulary

2. Work on sentence level - grammar and punctuation
3. Work on text level - comprehension and composition
Materials for easy reading

- Audiobooks (simultaneous reading and listening to the text has a positive effect on reading
skills)

- Easy-to-read formats

- E-books (the advantages of e-books are: you can change the font color, size and contrast,
you can use programs that convert text into spoken language, you can teach the child to
navigate through chapters, pages or at other levels)

- Synchronized text and audio recording

- Images, comics, graphic novels, videos (reading is easier if the dyslexic students can rely on
pictures)

- Readers and assistive technologies

- Mobile devices

- Auxiliary devices (for example, built-in dictionary and spelling checker function)

CONTEXT NAȚIONAL

În România, legea educației a fost completată abia în 2016 cu o dispoziție care vizează
persoanele cu tulburări specifice de învățare. Înainte de acest moment, copiii cu TSI nu erau
recunoscuți ca având un handicap individual. De obicei, la școală erau considerați a fi leneși,
nemotivați, rebeli și erau cei mai expuși și vulnerabili la fenomenul abandonului. Deci, situația
DYS este foarte importantă pentru părinți, profesori, terapeuți și alți profesioniști. În conformitate
cu Legea 6/2016 pentru completarea Legii educației naționale nr.1 / 2011, în ceea ce privește
educația persoanelor cu dizabilități de învățare, este pentru prima dată recunoscută de legea
învățământului românesc existența categoriei de dislexic, disgrafic, discalculic. Noțiunes de
dislexie, disgrafie, și discalculie, precum și tipul de intervenție pentru a le oferi învățarea
personalizată și individualizată a fost inclusă în lege.
Vă invităm să vizionați un filmuleț care rezumă acest ordin.

Mai jos vă oferim o imagine cu principalele măsuri de compensare pe care le puteți solicita spre
a fi folosite la clasă cu copiii dvs.

De asemenea vă prezentăm pașii de urmat pentru a putea accesa aceste măsuri

compensatorii.
Pe lângă măsurile compensatorii mai găsiți în lege o serie de măsuri de dispensare care pot
ușura viața copilului cu TSI la scoală.