Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Initierea unui curriculum pentru copiii cu dizabilitati severe si profunde raspunde unei cerinte imperative a
educatie comprehensive si integrative pe care scoala romaneasca si societatea se straduiesc sa o implementeze de
cativa ani incoace.
Integrarea educationala a copiilor cu dizabilitati severe si profunde nu inseamna inscrierea formala a
acestora alaturi de copiii fara dizabilitati, ci presupune elaborarea unor programe de lucru proprii, articulate pe
principii comune si strategii incluzive.
Pornind de la valentele invatarii comutative, caracteristica pentru copii cu dizabilitati, prezenta programa
propune o interventie modulara pe domenii progresive.
La baza proceselor de invatare recuperatorie sta educatia senzorial motrica primara, socializarea, capatarea
autonomiei personale care asigura temeliile unei educatii cognitive si de integrare in comunitate, pas cu pas in
masura permeabilitatii si consolidarii asteptate.
Finalitatile acestei programe sunt pragmatice si accesibile pentru toti cei interesati sa lucreze cu copiii cu
dizabilitati severe si profunde. In acest mod se poate vorbi de o programa deschisa si dinamica, flexibila si
inovatoare
OBIECTIVE GENERALE
1.
2.
1.
2.
FORMAREA
AUTONOMIEI
PERSONALE
NOTA DE PREZENTARE
Numeroasele eforturi intreprinse de factorii institutionali interesati in protectia, recuperarea, integrarea scolara,
sociala si profesionala a copiilor cu cerinte educative speciale, se concretizeaza in documente diverse dar
convergente in ideile privitoare la normalizarea conditiilor de viata si invatatura, la pregatirea lor pentru o existenta
comuna, alaturi si cu ceilalti, indiferent de nivelul realizarilor performantiale.
Procesul de invatamant reprezinta un amplu complex de activitati didactice, care au ca scop, modelarea fizica
si psihica a copilului; acest proces de predare - invatare - evaluare se desfasoara intr-un spatiu si in ambianta
adecvata, utilizandu-se continuturi stiintifice practice si artistice, ca si metode specifice .
Invatamantul special, parte integranta a invatamantului preuniversitar, are drept obiectiv major, pregatirea
copilului pentru viata sociala si profesionala, pentru integrarea lui activa in societate. Devine astfel esentiala
realizarea autonomiei personale si sociale, construita pe baza unor structuri de cunostinte, norme, priceperi,
deprinderi, abilitati, modalitati de expresie si actiune, toate constituind performante, daca le raportam la stadiul
anterior de dezvoltare al copilului si daca ele se definesc prin nivele diferentiate de reusita, corespunzator
particularitatilor individuale. Se remarca astfel, necesitatea elaborarii unor programe educationale complexe, care sa
asigure formarea si dezvoltarea autonomiei personale in paralel cu procesul de recuperare si reabilitare psiho-sociala.
Aceste programe de interventie vor fi concepute ca structuri interdisciplinare cu continut specific, astfel incat sa
raspunda cerintelor individuale de dezvoltare, dar si dezideratului general, de dezvoltare al unei personalitati
armonioase, apta de a participa activ la viata in familie, grup profesional Si social.
In scopul atingerii acestui deziderat major, este necesara cunoasterea propriei persoane, a mediului si a
normelor de compatibilizare cu acesta, structurarea abilitatilor de ordin psihomotric ce il sustin ca membru activ al
acestor grupuri, cunoasterea si respectarea regulilor de existenta independenta conditionata de maturizarea
emotionala si atitudinala prin responsabilizarea lui fata de activitate si fata de ceilalti .
CICLUL PRIMAR
1.
Obiective de referinta
cu structurarea schemei
corporale si a lateralitatii
- identificarea corecta
senzatiilor de baza
cu structurarea schemei
cuplurilor morfo-functionale
corporale si a lateralitatii
- identificarea corecta
senzatiilor de baza
- dezvoltarea conduitelor
perceptiv-motrice spatiale
3.
- dezvoltarea deprinderilor de
igiena a incaltamintei
- dezvoltarea deprinderilor de
igiena alimentara
- dezvoltarea deprinderilor de
intretinere si igienizare a
locuintei
( scolar )
1.
pozitii si de constientizare a
cu structurarea schemei
a dominantei
corporale si a lateralitatii
- identificarea si utilizarea co -
cuplurilor morfo-functionale
de baza
criterii diverse
- dezvoltarea conduitelor
perceptiv-motrice spatiale
notiunior spatiale
3.
- dezvoltarea
personala
deprinderilor
- dezvoltarea deprinderilor de
toaleta
igiena vestimentara
- exercitii de identificare a reperelor orare
- dezvoltarea deprinderilor de
ale vietii familiale si scolare (regimul
igiena a incaltamintei
zilnic )
- dezvoltarea deprinderilor de
-exercitii de recunoastere a unor semne de
igiena alimentara
boala, cu masuri de prim ajutor
- dezvoltarea deprinderilor de
intretinere si igienizare a
locuintei
familiei
CONTINUTURI
CICLUL PRIMAR
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Clasele I - IV
1. Invatarea conduitelor de orientare, cunoastere, adaptare in mediul ambiant
executa corect gesturile de baza (izolate, combinate sau structurate in actiuni)
isi poate controla capacitatile fizice in cadrul unor actiuni simple sau complexe
isi poate coordona (static sau dinamic), membrele superioare, cele inferioare, combinate cu privirea, etc.
manevreaza corect obiecte pe care le asambleaza in structuri, pe baza de model sau din imaginatie
efectueaza operatii concrete cu obiectele, sau cu simbolurile lor: serieri, ordonari
poate receptiona si transmite mesaje simple prin gesturi semnificativ umane, cu formarea unor
comportamente independente
2. Stimularea, dezvoltarea disponibilitatilor psihoindividuale
- diferentiaza segmentele corpului omenesc
- utilizeaza corect aceste notiuni, pe care le asociaza corect cu functiile corespunzatoare
- recunoaste si reda grafic segmentele sale principale
- recunoaste directia si executa comenzi de raportare la aceasta, cu privire la sine sau la obiectele din jur
- cunoaste casa, scoala, strada, cartierul
- se orienteaza corect in casa, scoala; cunoaste functionalitatile celor mai importante sali
- cunoaste vesela, tacamurile si modul corect de folosire a lor
- cunoaste alimentele si regulile obligatorii ale igienei alimentare
- isi cunoaste obiectele de imbracaminte si de incaltaminte
3. Formarea si educarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi de munca
- utilizeaza corect sala de baie cu instalatiile sale
- se spala singur
- utilizeaza corect bucataria si sala de mese
- se serveste singur la masa, cu tacamuri si vesela adecvate
- se imbraca si se incalta singur
- respecta regulile igienei alimentare si vestimentare
- participa la actiuni simple de igienizare in locuinta si in clasa
4. Exersarea conduitei independente pentru integrarea in plan social
- isi cunoaste si utilizeaza corect adresa, datele de identitate
- cunoaste numele si adresa scolii
- stie si aplica regulile de comportare civilizata in grup
- cunoaste si utilizeaza insotit mijloacele de transport
GHID DE EVALUARE
CICLUL SECUNDAR
1. Invatarea conduitelor de orientare, cunoastere, adaptare in mediul ambiant
isi poate controla miscarile in cadrul unor actiuni simple sau complexe
isi poate coordona (static sau dinamic), membrele superioare, cele inferioare, combinate cu privirea, etc.
manevreaza corect obiecte pe care le asambleaza in structuri, pe baza de model sau din imaginatie
efectueaza operatii concrete cu obiectele, sau cu simbolurile lor: serieri, ordonari, clasificari .
poate receptiona si transmite mesaje simple prin gesturi semnificativ umane, cu formarea unor
comportamente independente
2. Stimularea , dezvoltarea disponibilitatilor psihoindividuale
- diferentiaza segmentele corpului omenesc
- utilizeaza corect aceste notiuni, pe care le asociaza corect cu functiile corespunzatoare
- recunoaste si reda grafic segmentele sale principale
- cunoaste senzatiile de baza si le asociaza cu obiectele-stimul care le declanseaza
- recunoaste si utilizeaza corect notiunile spatiale si temporale
- cunoaste casa, scoala, strada, cartierul
- se orienteaza corect in casa, scoala; cunoaste functionalitatile celor mai importante sali
- cunoaste vesela, tacamurile si modul corect de folosire a lor
- identifica alimentele de baza, le incadreaza in categorii
- cunoaste si regulile obligatorii ale igienei alimentare
- cunoaste regimul zilei cu cele mai importante momente, le descrie corect si le asociaza cu reperele orare
corespunzatoare
- isi cunoaste obiectele de imbracaminte si de incaltaminte
3. Formarea si educarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi de munca
- utilizeaza corect sala de baie cu instalatiile sale
- se spala singur
- utilizeaza corect bucataria si sala de mese
NOTA DE PREZENTARE
Aceste tipuri de activitati sunt parte componenta a programului complex, integrativ de evolutie si
dezvoltare a copiilor/tinerilor cu CES.
Prin continutul lor, aceste activitati se refera predominant la aria de dezvoltare personala si sociala, avand
ca scop final independenta copilului/tanarului precum si integrarea lui intr-un mediu in continua schimbare.
Complexitatea solutiilor educationale asigura un curriculum deschis bazat pe principiul normalizarii fiind
centrat pe copil.
Acesta este considerat atat ca individ, urmarindu-se evolutia biofiziologica, cat si ca membru al societatii
unde trebuie sa se adapteze, sa se integreze.
O caracteristica importanta a acestor tipuri de activitati complementare este integrativitatea programelor
de interventie.
Obiective de referinta
Cunoasterea
membrilor
familiei
identificarea spatiilor locuintei
Cunoasterea si
clasei si a scolii
identificarea
colegilor,
Exercitii de identificare imagistica
(membrii familiei)
Manevrari de jucarii imagini, jocuri de constructii
(Locuinta)
Exercitii aplicative (adresa scolii)
Exercitii de identificare imagistica (spatii scolare)
Exercitii individualizate (nume profesori si
colegi)
2.
Obiective de referinta
Respectarea regulilor de
civilizata in diferite situatii
convietuire
Conversatii
Joc de rol
Povestiri
Exercitii aplicative individualizate
Observare, demonstrare
Deplasari stradale
Deplasari cu mijloacele de transport
Activitati cultural sportive
Joc de rol
Activitati aplicative
3.
Obiective de referinta
Formarea abilitatilor
obiectelor personale
ingrijire
a Exemplul
Observarea
Participarea la actiuni gospodaresti in
interiorul si exteriorul clasei
Activitati practice individualizate
Cunoasterea unor profesii si meserii
Observarea
Exemplul
Exercitii individuale / microgrup
Exercitii de infrumusetare a clasei
Exercitii de identificare
Povestiri
Joc de rol
4.
Obiective de referinta
transport
Joc de rol
cumparaturi
Deplasari in localitate
vizite
Povestiri
excursii
Joc de rol
Obiective de referinta
pasaport
Exercitii de identificare imagistica (familie/grade
de rudenie)
Exercitii individualizate
Joc de rol
Joc didactic
Conversatii
Joc de rol
Studiu de caz
Exercitii de identificare si orientare in spatii
scolare
Observarea si descriere utilizarii spatiilor scolare
Exercitii aplicative (topografie scolara)
2.
Obiective de referinta
Studiu de caz
Exercitii aplicative
3.
Obiective de referinta
scolare,
spatiilor, a
obiectelor
4.
Obiective de referinta
probleme
simboluri
de
familia
scoala
regimul zilei
mijloace de transport
autoservire
manuirea banilor
cumparaturi
serbari
plimbari, vizite
CICLUL SECUNDAR
Clasele V - X
MODULUL I: Cunoasterea mediului inconjurator apropiat elevului
- mediul inconjurator
MODULUL II: Comportamente individuale
-
regimul zilei
regulamentul scolar
mijloace de transport
cartierul
autoservire
manuirea banilor
cumparaturi colective
cumparaturi individuale
serbari
plimbari, vizite
ocupatii si meserii
relatii in societate
ATITUDINI SI VALORI
-
stabilirea unor relatii interpersonale corecte diferentiate in functie de varsta si situatii concrete
SUGESTII METODOLOGICE
Metodologia folosita pentru invatarea, formarea si dezvoltarea comportamentelor pentru munca si autonomie
sociala vor raspunde cerintelor:
-
raportarea tuturor stadiilor de invatare/formare a comportamentelor la viata obisnuita, cat mai normal
posibila
elevii sunt pusi in situatii concrete, practice de invatare fiind stimulati in manevrare / manipulare de
materiale, obiecte, aparate
mentionarea unui climat optim, securizant pozitiv de stimulare si incredere in posibilitatile proprii, in
rezolvarea cu succes a unei sarcini
BIBLIOGRAFIE
-
Asociatia RENINCO Romania "Curriculum pentru copiii cu deficiente (dizabilitati) severe si profunde"
Iunie, 2002
Asociatia RENINCO Romania - Ghid de predare invatare pentru copiii cu CES, 2000
- Liiceanu Aurora, Popescu Andrei - Programul educational Decizia e a mea ! , Bucuresti, 2000
- Mitulescu Sorin (coordonator) - Formarea deprinderilor de viata independenta - manual pentru
formatori, realizat de UNICEF
-
Paunescu C. Musu I. " Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat mintal " Ed. Medicala
Bucuresti, 1990
Paunescu C. " Deficienta mintala si procesul invatarii "- EDP Bucuresti 1977
Paunescu C. " Deficienta mintala si organizarea personalitatii"- EDP Bucuresti 1977
Paunescu C. " Coordonate metodologice pentru recuperarea minorului inadaptat "- EDP Bucuresti 1984
ACTIVITATI OCUPATIONALE
NOTA DE PREZENTARE
Aceste tipuri de activitati sunt parte componenta a programului complex, integrativ de evolutie si
dezvoltare a copiilor/tinerilor cu CES.
Prin continutul lor, aceste activitati se refera predominant la aria de dezvoltare personala si sociala, avand
ca scop final independenta copilului/tanarului precum si integrarea lui intr-un mediu in continua schimbare.
Complexitatea solutiilor educationale asigura un curriculum deschis bazat pe principiul normalizarii fiind
centrat pe copil.
Acesta este considerat atat ca individ, urmarindu-se evolutia biofiziologica, cat si ca membru al societatii
unde trebuie sa se adapteze, sa se integreze.
O caracteristica importanta a acestor tipuri de activitati complementare este integrativitatea programelor
de interventie.
Obiective de referinta
Invatarea
conduitei
de
organizare Joc didactic
temporala, localizare in timp a unor actiuni
Incastre
Activitati practice individualizate
Joc miscare
Joc constructii
Exercitii aplicative in raport cu regimul zilnic
Joc didactic
Observarea fenomenelor naturale zilnice
2.
Stimularea si dezvolarea
comportamente independente
Obiective de referinta
disponibilitatilor
psihoindividuale
cu
formarea
Exersarea grafemelor
Desen liber
Exercitii de ascultare a unor povesti, lecturi,
povestiri scurte, povesti in imagini, recitari,
lectura dramatizata, teatru de marionete
Auditii muzicale
Invatarea unor cantece scurte
Exercitii cu instrumente muzicale
3.
Obiective de referinta
unor
Obiective de referinta
Obiective de referinta
Joc de constructie
- Situatii spatiale
Incastre
- Pozitie
Puzzle
- Directie
- Miscare
Exercitii aplicative
Joc de miscare
Obiective de referinta
Educarea
expresivitatii Desen figurativ
grafice, sensibilizarea
cromatica
si
formarea simtului estetic
Desen schematizat bazat pe linii
Stimularea abilitatii de exprimare si de Desen in spatiu
utilizare a vocabularului
Desen, pictura dupa natura si din imaginatie
Exersarea disponibilitatilor de ascultare,
reproducere si intelegere muzicala
Pictura decorativa (sticla, lemn, hartie, ceramica)
Recitari, interpretari de rol, dramatizarea unor
povestiri, scenete, povestirea unor intampari
cotidiene
Auditii muzicale
Grup vocal
Joc de imitatie (pantomima)
Serbari scolare
Ansambluri artistice
Joc popular
Teatru de marionete
3.
Obiective de referinta
Invatarea gesturilor manuale fundamentale: Exercitii de taiere libera dupa sablon, contur
taiere, cusut, festonat, tesut
Exercitii de decupare
Utilizarea unor instrumente simple: ac, ata,
foarfeca, cutit, masina de cusut, masina de Exercitii de cusut, tesut la gherghef sau manual
calcat, s.a.
Exercitii aplicative de utilizare a materialelor si
Organizarea locului de munca si a uneltelor in diferite situatii
activitatilor de realizare a obiectelor pe
etape
Confectionare de obiecte
4.
Obiective de referinta
Demonstratia
Utilizarea cunostintelor si deprinderilor in
activitati de lucru in bucatarie
Activitati practice de utilizare a aparatelor de uz
casnic
Folosirea uneltelor de gradinarit in
pregatirea spatiilor pentru cultivat
Exercitii de pastrare a principalelor produse
si alimentare
Activitati demonstrative de manipulare si igiena a
alimentelor
Activitati demonstrative de ingrijire si utilizare a
aparatelor de bucatarie
Exercitii aplicative de alcatuire a unor meniuri
Activitati individualizate de folosire a retetelor,
cartilor de bucate, sfaturi practice
Alcatuiri de caiete cu retete si sfaturi practice
Exercitii de identificare si descriere a uneltelor
Activitati practice de greblat, spalat, plivit, udat
Activitati practice pentru cumpararea de obiecte
personale alimente, legume, medicamente
Exercitii de utilizare corecta a banilor
Exercitii demonstrative de stimulare a atitudinii
de cooperare, ajutor in realizarea activitatilor
Studiu de caz
CONTINUTURI
MODULUL I: Formarea si exersarea capacitatilor perceptive-motrice
-
lucrari in bucatarie
ATITUDINI SI VALORI
-
activitatile ocupationale abordeaza dezvoltarea personalitatii sub cele trei mari aspecte: senzorio-motor,
cognitiv, psihosocial
dezvoltarea unor stari afective pozitive, de liniste, reducand starile de tensiune, anxietate,
comportament agresiv
contribuie la dezvoltarea unor functii si procese psihice incepand cu cele primare senzatii, perceptii,
reprezentari si terminand cu cele mai complexe din sfera afectivitatii, imaginatie, comportament.
SUGESTII METODOLOGICE
Metodologia folosita pentru invatarea, formarea si dezvoltarea comportamentelor pentru munca si autonomie
sociala vor raspunde cerintelor:
-
elevii sunt pusi in situatii concrete, practice de invatare fiind stimulati in manevrare / manipulare de
materiale, obiecte, aparate
mentionarea unui climat optim, securizant pozitiv de stimulare si incredere in posibilitaatile proprii, in
rezolvarea cu succes a unei sarcini
BIBLIOGRAFIE
-
Asociatia RENINCO Romania "Curriculum pentru copiii cu deficiente (dizabilitati) severe si profunde"
Iunie, 2002
Ausubel P.D.- " Invatarea in scoala " - EDP Bucuresti 1986
Beniuc M., Chircev A.- " Probleme fundamentale ale psihopedagogiei" Ed. ASSP 1980
Cretu E. " Psihopedagogia scolara pentru invatamantul primar "-Ed. Aramis Bucuresti 1999
Lambert Luc. - " Enseignement special et handicap mentale " Paris 1986
Paunescu C., Musu I. " Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat mintal " Ed. Medicala
Bucuresti, 1990
Paunescu C. -" Deficienta mintala si procesul invatarii "- EDP Bucuresti 1977
Paunescu C. -" Deficienta mintala si organizarea personalitatii"- EDP Bucuresti 1977
Paunescu C. " Coordonate metodologice pentru recuperarea minorului inadaptat "- EDP Bucuresti 1984
Radu T.I. -" Teorie si practica in evaluarea eficientei invatamantului "- EDP Bucuresti 1983
Stanica I. -" Psihopedagogie speciala. Deficiente senzoriale ", Ed. Pro- Humanitas, Bucuresti 1997
Zazzo R. -" Debilitatile mintale ", EDP Bucuresti 1979
STIMULARE COGNITIVA
NOTA DE PREZENTARE
Procesul construirii personalitatii incepe imediat dupa nastere si continua toata viata. Uneori acest
proces indelungat, complex poate fi perturbat deviat de o serie de factori, inregistrind stagnari si regrese, cu
perioade de inegalitate, de dezvoltare dizarmonica si chiar haotica. Ne referim la situatiile complexe impuse de o
serie de deficiente: intelectuale, senzoriale, motrice, asociate care pot surveni chiar de la nastere sau intr-un
anumit moment al existentei. Acestea pot conduce la dificultati de invatare si adaptare.
Educatia cognitiva a copilului cu DSP este necesara si specifica. Universul acestuia trebuie descompus in
termeni de experienta interindividuala printr-un proces de directionari care sa duca la achizitii de comportamente
de invatare satisfacatoare.
In consecinta, structurarea proceselor de cunoastere constituie un modul complex si dominant, caruia ii
urmeaza dezvoltarea cognitiva si invatarea instrumentala, intr-un parcurs diferit de invatarea copilului obisnuit.
Ca sa inceapa sa inteleaga sensul lucrurilor din jurul sau, un copil cu deficiente severe trebuie sa perceapa
informatii esentiale din mediu, iar apoi sa le foloseasca in situatii curente de viata. Multi dintre copiii cu
dizabilitati intampina dificultati, fie la receptarea informatiilor, fie la recunoasterea si folosirea lor ulterioara. La
acesti elevi, antrenamentul de gandire consuma un timp indelungat, dar este esential pentru
dezvoltarea autonomii reale.
Pentru a adopta o atitudine de autodepasire in plan scolar, psihosocial si cultural, elevul deficient mintal
este stimulat printr-o metodologie speciala sa - si insuseasca ,,cultura instrumentala,, (citit-scris , socotit ) ca
etapa indispensabila in procesul de patrundere in lumea valorilor de ordin cognitiv, moral, estetic etc.
Cultura instrumentala este completata si amplificata prin parcurgerea materiilor specifice ariilor curriculare
din planul de invatamant, la care se adauga disciplinele optionale, astfel incat scoala sa vina in intampinarea
intereselor de cunoastere ale elevului, sa dezvolte disponibilitatile sale de cunoastere, sa-l orienteze in mediul
social si informational, atat de complex si de vast, ce caracterizeaza lumea de azi .
Copilul cu D.S. P. este dezorientat, actioneaza haotic, face adesea crize de furie pentru ca nu este inarmat cu
abilitati / deprinderi care sa-i permita un raspuns adecvat in contexte diferite. Dupa cum observam exista toate
premisele pentru a-l considera candidat la o personalitate imatura psihologic si social.
Intr-adevar, daca e sa pornim de la ideea ca activitatea este modul esential de existenta al omului si al
psihicului sau, este cea care conduce la sedimentari si cristalizari psihice la aparitia unor structuri relativ
invariante pare a fi logic faptul ca orice actiune bine structurata care decurge dintr-una anterioara si deschide
calea catre o alta, poate fi de un real folos pentru un psihic in plin proces de formare si structurare.
Activitatile din programul de completare, consolidare sustinute de invatatorii-educatori si profesoriieducatori din cadrul scolilor speciale, constituie o oportunitate pentru realizarea a unor obiective majore privind
terapia, compensarea elevilor cu DSP.
Acordarea de sanse egale si elevilor cu DSP denota faptul ca societatea noastra promoveaza valorile
democratice si umaniste, valori identificabile in politica scolara de integrare a elevilor cu deficiente in cadrul
invatamantului public.
Elevul cu deficienta mintala nu este segregat, ci instruit si educat alaturi de elevul normal, este pus in situatia
de a intra in contact social, de a schimba informatii, de a se compara si de a tinde catre personalitatea elevului
normal din punct de vedere intelectual chiar daca aceasta distanta este mare in cazul copiilor cu deficiente severe
/asociate.
Elevul deficient mintal trebuie sa atinga un nivel minim de cultura generala, sa dovedeasca minime
capacitati de receptare, de intelegere si de comunicare a informatiilor cu semnificatie culturala.
Stimularea cognitiva trebuie sa adauge metode suplimentare sprijinirii dezvoltarii proceselor cunoasterii
elemente de genul : spatiu cultural (national si universal, domeniul literaturii, artelor, geografic etc.) sau timp
istoric, social, casnic etc. care sa faciliteze adaptarea elevului cu DSP la mediul sau, diminuandu-i deficienta.
Construirea realului la copil necesita si aceasta dimensiune culturala fara de care personalitatea sa nu se
poate structura si organiza. Finalitatea educationala vizeaza individul cat mai armonios integrat spatiului si
timpului sau socio-cultural, astfel - orice interventie intreprindem trebuie circumscrisa acestui deziderat.
Personalitatea constituita este expresia acestei multiple conjugari de factori, unde doar educatia este bine
structurata si intentionala, principiile sale de actiune fiind formative si corective.
CICLUL PRIMAR
1.
Obiective de referinta
partilor
corpului
in
Memorarea unor date, fapte si evenimente etc. Exercitii de denumire a partilor corpului, a
exersate
momentelor zilei, a pozitiilor spatiale (sus/jos,
fata /spate ).
Exercitii de denumire a formelor marimilor
culorilor,
sunetelor,
vocilor,
texturilor,
temperaturilor etc.
Exercitii de repetare a unor cuvinte, propozitii,
poezii foarte scurte.
Intelegerea sirului logic din cadrul unei actiuni Exercitii de verbalizare/imitare a miscarilor si
simple
operatiilor unei actiuni
Rezolvarea de probleme cotidiene simple
Exercitii pentru :
-
practice
pentru elaborarea
unor
Obiective de referinta
Cristalizarea constiintei de sine
Trezirea interesului pentru mediul natural, scolar, Exercitii de identificare si exersare a formelor de
social.
salut, a formulelor de adresare corecta, a formulelor
pentru exprimarea a trairilor, emotiilor, sentimentelor
Reproducerea diferentiata si exersarea miscarilor Exercitii de imbracat/dezbracat cu verbalizarea pasilor
implicate in autoservire
Exercitii pentru igiena personala, pentru auto-hranire
etc cu verbalizarea pasilor (sau utilizarea limbajului
mimico-gestual unde este cazul )
Auto-control emotional si comportamental
Exercitii pentru :
- antrenarea mecanismelor de autocontrol asupra
reactiilor motrice;
-
CICLUL SECUNDAR
Clasele: V - X
1. Invatarea conduitelor de orientare, cunoastere, adaptare in mediul ambiant.
Obiective de referinta
Exercitii pentru :
Intuirea spatiului distinct de timp (aici- acolo,
acum- apoi)
Exercitii de descriere, exercitii demonstrative
Formulare de raspunsuri adecvate la intrebari
Jocuri de rol.
Desfasurarea de actiuni independente in spatii
mai largi (traseul casa -scoala in curtea scolii ).
produs.
2. Stimularea si dezvoltarea disponibilitatilor psiho-individuale in vederea formarii unor comportamente
independente.
Obiective de referinta
Reactualizarea unor date, fapte si evenimente Exercitii de analiza a miscarilor pe care le face
in functie de solicitari
Exercitii de miscarea care solicita precizie,
echilibru, aprecierea distantelor
Exercitii de redare din memorie a unor
informatii, a unor actiuni
Efectuarea unor desene, scheme, din memorie
Intelegerea sirului
activitati situatii
logic
din
cadrul
2.
Obiective de referinta
Constientizarea
operatiilor
si
actiunilor Exercitii practice pentru derularea unor activitati;
implicate in realizarea independenta a unor verbalizarea acestora
produse finite
Exercitii practice pentru elaborarea unor produse;
verbalizarea acestora
4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea in plan social.
Obiective de referinta
- gustul intre da si nu
- ce are valoare si ce nu are valoare
- ce modele (personale sau artistice sau fictive
(personaje din literatura, filme etc.) trebuie sa
urmez si ce nu trebuie sa urmez
- violenta - nonviolenta
- drogul, moarte alba
-comportamente problema:
- agresiune / automutilare
- moda si bunul gust
- comunicarea preferintelor si a optiunilor
-
implicarea
activitati
in
organizarea
alegerea,
evaluarea,
informatiilor din media.
acestor
interpretarea
Integrare senzoriala
Orientare spatio-temporala
explorarea si manipularea obiectelor, care il ajuta pe copil sa inteleaga si sa aplice ideea de permanenta a
obiectului
recunoasterea, predictia si interpretarea unor scheme si modele de situatii cotidiene (succesiunea unor
momente ale zilei, recunoasterea semnificatiei clopotelului in pauza etc.)
SUGESTII METODICE
Invatatorul -educator si profesorul educator trebuie sa utilizeze tehnicile de flexibilizare cognitiva pentru a
valorifica la maxim potentialul de cunoastere al elevului D.S.P dar si valentele educatiei pentru valori, adevarate
cai de deschidere catre valorile culturii nationale si catre mediul inconjurator natural, si cultural, catre
cunoasterea de catre elevi a valorilor care intemeiaza normele sociale, relatiile interpersonale si comportamentele
sociale dezirabile.
Cunoasterea combina mai multe procese mentale corelate: perceptia si reprezentarea, memoria, limbajul,
gandirea si rationamentul, rezolvarea de probleme. Ideea de baza este de a forma la copiii cu deficiente severe
posibilitatea de a "sti cum" sa reactioneze in situatii cotidiene de viata, dar si de a le imbogati sfera generala de
informatii si cunostinte.
Activitatile educational terapeutice de stimulare cognitiva vor tine cont de achizitiile elevilor din programul
de dimineata si vor avea menirea de a pune copilul sa le exerseze in contexte diferite cat mai familiale, in cadrul
unor teme ca: "Eu si familia mea", " La cumparaturi cu colegii mei" etc. Importanta este organizarea activitatilor
din cadrul temelor cu legatura intre ele in sensul ca dupa o activitate cum ar fi "Ne pregatim pentru teatru " sa
urmeze o alta precum " Ne pregatim pentru circ" astfel incat elevul sa aiba prilejul sa foloseasca o serie de
informatii din prima tema ( ca de exemplu ne cumparam bilete, ne pregatim masina etc), dar totodata sa poata
face si diferentieri intre ceea ce vizionam la teatru si ceea ce vizionam la circ. Este foarte important ca operatiile,
actiunile, activitatile desfasurate sa fie bine exersate si insusite inainte de a trece la operatii, actiuni, activitati noi
astfel incat sa se obtina modificari durabile in plan cognitiv. La un anumit interval de timp, este indicat sa se
desfasoare "activitati integratoare" in sensul ca elevul sa reia toate activitatile desfasurate anterior, la un nivel
superior. Astfel: in cadrul unei teme precum "La cumparaturi" elevii vor trebui sa stie sa foloseasca formule de
adresare, sa descrie anumite produse, sa stie sa le faca reclama, sa stie sa citeasca o lista de marfuri, sa
completeze chitante, sa completeze biletele cu preturi,sa calculeze banii, sa exerseze diverse gesturi, etc. In felul
acesta avem certitudinea ca achizitiile scolare ale elevilor isi gasesc expresia in comportamente adecvate.care sa
le permita adaptarea. In cadrul unei activitati de obicei este indicat sa se vizeze obiective operationale desprinse
din obiectivele cadru in ansamblul lor.
Este necesar ca elevii sa - si foloseasca simultan simturile, sa se urmareasca stimularea perceptiva,
integrarea perceptiva, formarea rationamentului perceptiv, verigi importante pentru trecerea spre cognitiv si logic.
Este bine ca activitatile sa fie alese astfel incat acestea sa antreneze din punct de vedere afectiv subiectii.
In continuare vom arata cum se poate raporta invatatorul educator si profesorul educator la diversele
discipline din programul diminetii pentru a -si eficientiza munca si a stimula adecvat elevii. Sugestiile sunt
orientative si lasa loc fiecarui cadru didactic sa-si organizeze cat mai creativ munca.
Elemente de matematica aplicata. Continutul invatarii sa vizeze fapte si circumstante (situatii) care au
semnificatie in viata cotidiana. De exemplu: sa compare cantitatile folosind masuri si greutati, sa stie sa
foloseasca banii si sa-si organizeze timpul . In activitatile cotidiene, practice de viata sa invete sa compare, sa
clasifice, sa adune, sa scada, sa inmulteasca, sa imparta. Sa-si poata forma deprinderi aritmetice prin manipularea
cantitatilor si a numerelor in mod gradual, dezvoltand intelegerea onor relatii si algoritmi de calcul elementar.
Invatatorul/profesorul-educator trebuie sa selecteze procedeele si metodele de invatare care sa structureze
perceptivitatea vizuala si capacitatile tactil - kinestezice. Activitatile sa fie adaptate nivelului individual si de
varsta al elevului (clasei de elevi) sub raportul intelegerii limbajului si intelegerii acestuia (acestora).
a. Cunoasterea mediului inconjurator
Este extrem de utila pentru copiii cu dizabilitati severe cunoasterea plantelor,
a mediului in care se dezvolta ele, a ciclului lor de viata, a modului lor de ingrijire. Nu trebuie uitat ca multi
dintre copii pot invata relativ usor sa lucreze in domeniu.
Varietatea plantelor si animalelor, explorarea lor, ii ajuta pe copii sa constientizeze diferentele dintre
aspectele lumii inconjuratoare, sa recunoasca similaritati, sa poata grupa sau clasifica.
Educatorul trebuie sa aiba in vedere ca un obiectiv important in activitatile de cunoastere este sa dezvolte
la elevul cu deficiente severe, profunde asociate relatii emotionale adecvate cu privire la plante si animale sa-l
invete sa respecte orice inseamna viata. Se va insista si pe rolul acestora in viata lor. Astfel ca elevii vor fi
antrenati in ingrijirea plantelor din clasa si curtea scolii in organizarea " coltului viu"; acvariu, cresterea si
ingrijirea unor manuale mici.
b. Cunoasterea si igiena corpului uman. Se va urmari cunoasterea partilor corpului si a functiilor
principalelor organe si in special a regulilor de igiena corporala pentru prevenirea imbolnavirilor.
c. Obiecte si fenomene din mediul inconjurator
Cunostintele si intelegerea obiectelor si a materiei incepe de la explorarea
acestora cu ajutorul simturilor. Copilul va putea astfel sa sorteze si sa clasifice materialele sau obiectele, sa
recunoasca asemanarile si deosebirile dintre ele, sa le numeasca, sa descrie proprietatile lor caracteristice.
Copiii trebuie sa pusi in situatia de a experimenta schimbarile pe care materialele le pot suferi: de forma,
volum, stare (ex. inghetarea apei, topirea ciocolatei, dizolvarea zaharului in apa etc.). Trebuie sa inteleaga
diferentele dintre schimbarile reversibile si ireversibile ale materiei.
Majoritatea copiilor cu deficiente severe pot intelege fenomene fizice simple (rolul electricitatii, pamantul,
natura, fenomenele meteorologice). Ei trebuie sa fie capabili sa-si organizeze actiunile in functie de derularea
unor astfel de fenomene. Copiilor li se vor explica notiuni simple legate de lumina si intuneric, de particularitatile
pamantului, ale soarelui, ale altor corpuri ceresti.
Invatatorul/profesorul-educator trebuie sa prezinte clar anumite fenomene fizice (exemplu: transformarile
fizice ale apei) si fenomene chimice (exemplu: observarea rolului oxigenului in mentinerea arderii) insistand pe
aspecte de poluare a mediului de prevenire a efectelor negative ale fenomenelor chimice etc. De asemenea trebuie
familiarizat cu o serie de cunostinte cu privire la curentul electric, cu privire la pericolele pe care le implica si la
modalitatile de prevenire a unor fenomene nedorite.
Se vor intreprinde activitati care sa sublinieze importanta unor substante chimice precum sarea de
bucatarie, amidonul, bioxidul de carbon, oxigenul etc.
Este indicat ca invatatorul/profesorul-educator sa organizeze vizitarea unor ateliere, intreprinderi etc
pentru ca elevii sa ia contact direct cu specificul meseriilor pentru care vor opta la terminarea scolii. Se va pune
accent pe indeletnicirile muncitorilor, pe ceea ce au vazut in atelierele respective.Totodata este foarte important
sa se desfasoare activitati practic-aplicative in completarea instruirii practice.
5 Tara noastra
6 Reguli de circulatie
7 Reguli igienico sanitare
8 Reguli de comportare civilizata
9 Meserii unelte
10 Evenimente festive
11 Excursii, vizionari de spectacole
12 Formulare cu destinatie oficiala
13 Povestiri, poezii
ACTIVITATI LUDICE
NOTA DE PREZENTARE
Una din cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. Sub influenta jocului se
formeaza, se dezvolta si se restructureaza intreaga activitate psihica a copilului.
Copiii cu deficiente medii, severe, profunde sau asociate reactioneaza pozitiv la acest tip de activitate si isi
pot insusi cunostinte si comportamente elementare cel mai usor prin joc.
Prezenta programa se doreste a fi un ansamblu unitar de modele de abordare a copiilor cu deficiente
medii, severe, profunde sau asociate in scopul dobandirii si exersarii unor structuri psihoindividuale capabile sa
potenteze procesele de invatare si dezvoltare, de integrare scolara si sociala a acestora. Aceste modele de
interventie sunt subordonate obiectivelor generale urmarite in activitatile educationale complementare desfasurate
la clasa de invatatorul/profesorul-educator din scoala speciala, pe parcursul ciclului primar si secundar de
scolarizare.
Programa ofera un cadru larg, perfectibil de abordare pentru toate tipurile de deficiente, iar responsabilitatea
optiunii in alegerea continutului, formelor si mijloacelor de realizare revine invatatorului-educator si
profesorului-educator din scoala speciala.
1.
CICLUL PRIMAR
Invatarea conduitelor de orientare, cunoastere, adaptare in mediul ambiant
Obiective de referinta
timpului)
Obiective de referinta
Valorificarea
psihioindividuale
independente
in
bimanuale
Jocuri de constructie
Jocuri de asamblare
Jocuri de expresie corporala
Jocuri de indemanare
Jocuri de expresie grafico-plastica
Jocuri-intreceri
Jocuri de indemanare
4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea in plan social
Obiective de referinta
povesti
Jocuri-dramatizare, dramatizari
Sezatori, serbari, aniversari
Jocuri de miscare
Jocuri de rol
Jocuri cu subiecte din viata cotidiana
Jocuri de socializare
Jocuri de relaxare
Jocuri cu reguli (individuale, colective)
Jocuri-competitii
Jocuri distractive
CICLUL SECUNDAR
Clasele: V - X
1. Invatarea conduitelor de orientare, cunoastere, adaptare in mediul ambiant
Obiective de referinta
Obiective de referinta
Dezvoltarea unor procese psihice ca baza Jocuri de stimulare a atentiei, memoriei, imaginatiei
pentru
formarea
comportamentelor
independente
Jocuri de dezvoltare a inhibitiei voluntare si
autocontrolului
Exersarea structurilor psihoindividuale
dobandite in diferite tipuri de comunicare Jocuri functionale
Valorificarea
psihioindividuale
independente
in
Jocuri de indemanare
Jocuri de expresie grafico-plastica
Jocuri-intreceri
Jocuri de indemanare
4.
Obiective de referinta
Jocuri de miscare
Jocuri de rol
Jocuri cu subiecte din viata cotidiana
Jocuri de socializare
Jocuri de relaxare
Jocuri cu reguli (individuale, colective)
Jocuri-competitii
Jocuri distractive
Jocuri de societate
CONTINUTURI
Modulul I: Pregatirea conduitei ludice in diferite campuri senzoriale
- jocuri senzoriale in camp vizual
- jocuri senzoriale in camp auditiv
- jocuri senzoriale in camp tactil-kinestezic
- jocuri senzoriale in camp olfactiv
- jocuri senzoriale in camp gustativ
Modulul II: Organizarea conduitei ludice in camp perceptiv-motric
- jocuri perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale si lateralitatii
- jocuri perceptiv-motrice pe criterii de culoare, marime, forma
- jocuri perceptiv-motrice de orientare, organizare spatiala si temporala
Modulul III: Dezvoltarea conduitei ludice prin exersarea si educarea motricitatii generale si manuale
- jocuri de imitare gestuala
- jocuri de miscare
- jocuri de echilibru
- jocuri de manipulare
- jocuri de constructie, jocuri de asamblare
- jocuri-dramatizare, dramatizari
- jocuri de socializare
- jocuri de relaxare
- jocuri cu reguli (individuale, colective)
- jocuri-competittii
- jocuri distractive
- jocuri de societate
TEMATICI ORIENTATIVE PENTRU SUBIECTE APLICATIVE
OMUL SI FAMILIA
Alimente
NATURA
Sentimente pozitive (individuale si de grup) fata de natura, plante, animale, fenomene ale naturii
etc.), comportamente ecologice
SCOALA
Grupul scolar, personalul din scoala -relatii, atitudini, sentimente, comportamente pozitive)
Meserii, unelte
SUGESTII METODICE
-
Prin joc se va urmari ca achizitiile elevilor sa-si gaseasca expresia in comportamente adecvate care sa
le permita adaptarea si integrarea.
ATITUDINI SI VALORI
-
Crearea unui mediu favorabil manifestarii libere a copilului cu deficiente medii, severe, grave,
profunde, asociate
Asigurarea unui climat socio-afectiv securizant, placut, stimulativ in cadrul colectivitatii, mediului
scolar