Sunteți pe pagina 1din 27

STIMULARE COGNITIVA

NOTA DE PREZENTARE
Procesul construirii personalitatii incepe imediat dupa nastere si
continua toata viata.Uneori acest proces indelungat , complex poate fi perturbat
deviat de o serie de factori,inregistrind stagnari si retardari ,decurgand cu
perioade de inegalitate, de dezvoltare dizarmonica si chiar haotica.Ne referim la
situatiile complexe impuse de o serie de o serie de deficiente:intelectuale
,senzoriale ,motrice,asociate care pot surveni chiar de la nastere sau intr-un
anumit moment al existentei conducand la dificultati de invatare si adaptare
,probabilitatea de structurare a unor personalitati imature ,dizarmonice crescand
cu gradul deficientei.
Educatia cognitiva a copilului cu DSP este necesara si
specifica. Universul acestuia trebu 444g67e ie descompus in in termeni de
experienta interindividuala printr-un proces de directionari care sa duca la
achizitii de comportamente de invatare satisfacatoare.
In consecinta, structurarea proceselor de cunoastere constituie un modul
complex si dominant, caruia ii urmeaza dezvoltarea cognitiva si invatarea
instrumentala, intr-un parcurs diferit de invatarea copilului obisnuit.
Ca sa inceapa sa inteleaga sensul lucrurilor din jurul sau, un copil cu deficiente severe trebuie sa perceapa
informatii relevante din mediu, iar apoi sa le foloseasca in situatii curente de viata. Multi dintre copiii cu dizabilitati
intampina dificultati, fie la receptarea informatiilor, fie la recunoasterea si folosirea lor ulterioara. Antrenamentul de gandire
consuma un timp indelungat la acesti copii, dar este esential pentru dezvoltarea unei autonomii ulterioare reale
Pentru a adopta o atitudine de autodepasire in plan scolar , psihosocial si
cultural , elevul deficient mintal este stimulat printr-o metodologie speciala sa si
insuseasca ,,cultura instrumentala ,,(citit-scris , socotit ) ca etapa indispensabila in
procesul de patrundere in lumea valorilor de ordin cognitiv , moral , estetic etc
Cultura instrumentala este completata si amplificata prin parcurgerea
materiilor specifice ariilor curriculare din planul de invatamant , la care se adauga
disciplinele optionale , astfel incat scoala sa vina in intampinarea intereselor de
cunoastere ale elevului , sa dezvolte disponibilitatile sale de cunoastere , sa-l
orienteze in mediul social si informational , atat de complex si de vast , ce
caracterizeaza lumea de azi .
Copilul cu D.S.P. este dezorientat , actioneaza haotic , face adesea crize de
furie pentru ca nu este inarmat cu deprinderi/abilitati care sa-i permita un raspuns
adecvat in contexte diferite. Dupa cum observam exista toate premisele pentru a-l
considera candidat la o personalitate imatura psihologic si social.
Intr-adevar, daca e sa pornim de la ideea ca activitatea este modul esential de existenta al omului si al psihicului sau,
este cea care conduce la sedimentari si cristalizari psihice la aparitia unor structuri relativ invariante pare a fi logic faptul ca
orice actiune bine structurata care decurge dintr-una anterioara si deschide calea catre o alta , poate fi de un real folos
pentru un psihic in plin proces de formare si structurare.
Activitatile din programul de dupa amiaza sustinute de invatatorii-educatori si
profesorii -educatori din cadrul scolilor speciale ,constituie o oportunitate pentru
ducerea la indeplinire a unor obiective majore privind terapia compensarea
elevilor cu DSP .
Acordarea de sanse egale si elevilor cu deficienta mintala denota faptul ca
societatea noastra promoveaza valorile democratice si umaniste , valori
identificabile in politica scolara de integrare a elevilor cu deficiente in cadrul
invatamantului public .
Elevul cu deficienta mintala nu este segregat , ci instruit si educat alaturi de
elevul normal ,este pus in situatia de a intra in contact social , de a schimba
informatii , de a se compara si de a tinde catre personalitatea elevului normal din
punct de vedere intelectual chiar daca aceasta distanta este colosala in
cazulcopiilor cu deficiente severe /asociate .
Elevul deficient mintal trebuie sa atinga un nivel minim de cultura generala ,
sa dovedeasca minime capacitati de receptare , intelegere si comunicare a
informatiilor cu semnificarie culturala .
Stimularea cognitiva trebuie sa adauge sprijinirii dezvoltarii proceselor
cunoasterii elemente de genul : spatiu cultural (national si universal , domeniul
literaturii , artelor , geografic etc ) sau timp istoric , social , casnic etc care
safaciliteze adaptarea elevului cu DSP la mediul sau, diminuandu-i deficienta .
Construirea realului la copil necesita si aceasta dimensiune culturala fara de
care personalitatea sa nu se poate structura si organiza . Finalitatea educationala
vizeaza individul cat mai armonios integrat spatiului si timpului sau socio-
cultural, astfel - orice interventie intreprindem trebuie circumscrisa acestui
deziderat. Personalitatea constituita este expresia acestei multiple conjugari de
factori, unde doar educatia este bine structurata si intentionala, principiile sale de
actiune fiind formative si corective.

CICLUL PRIMAR
1. Invatarea conduitelor de orientare ,cunoastere, adaptare in mediul
ambiant.
Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare
Exersarea propriilor simturi pentru a
observa si a investiga mediul
inconjurator
Exercitii de detectare, identificare,
discriminare a surselor de stimulare, a
obiectelor si fiintelor cu care vine in
contact.
Exercitii de identificare a partilor
corpului propriu si ale partenerului .
Exercitii de miscare cu partile corpului
propriu .
Exercitii de stimulare si integrare
senzoriala .
Exercitii de identificare, discriminare a
formelor, culorilor, marimilor,
sunetelor, vocilor, mirosurilor,
gusturilor, texturilor, temperaturilor etc
Orientarea spatio-temporala in mediul
obisnuit
Exercitii de identificare a locului unde
se afla .
Exercitii de identificare a 4-5 pozitii in
spatiul proxim (prin raportare la
propriul corp ).
Exercitii de identificare a momentelor
zilei prin raportare la propria activitate .
Formarea unor scheme de conduita
implicate in operatii actiuni, simple .
Exercitii de manipulare a obiectelor cu
diverse forme, marimi, culori etc
Exercitii de coordonare oculo-manuala
; verbalizarea pasilor (sau utilizarea
limbajului mimico-gestual unde este
cazul )
Exercitii de miscare realizate cu ajutor,
dupa model (reproduse prin imitatii )
implicate in realizarea unor actiuni,
activitati, simple; verbalizarea pasilor
(sau utilizarea limbajuluimimico-gestual
unde este cazul )
2. Stimularea si dezvoltarea disponibilitatilor psiho-individuale in vederea
formarii unor comportamente independente.
Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare
Memorarea unor date ,fapte si
evenimente etc exersate
Exercitii de denumire a partilor
corpului, a momentelor zilei, a pozitiilor
spatiale (sus/jos, fata /spate ).
Exercitii de denumire a formelor
marimilor culorilor, sunetelor, vocilor,
texturilor, temperaturilor etc
Exercitii de repetare a unor cuvinte,
propozitii, poezii foarte scurte.
Intelegerea sirului logic din cadrul unei
actiuni simple
Exercitii de verbalizare/imitare a
miscarilor si operatiilor unei actiuni
Rezolvarea de probleme cotidiene
simple
Exercitii pentru :
- perceptia, recunoasterea si
identificarea problemelor, de
exemplu obtinerea jucariei care se
afla intr-un loc inaccesibil
- gandirea: descompunerea problemei
in elemente mai simple, de exemplu
pregatirea mesei care presupune mai
multe etape
- planificarea modului de rezolvare a
problemei
- actiune: reamintirea si reproducerea
modului in care o problema a fost
rezolvata anterior
- evaluare: evaluarea modului in care
a functionat planul de actiune, dar si
schimbarea planului initial, daca este
cazul.
Un exemplu simplu de rezolvare de
problema in situatii cotidiene:
mentinerea curateniei in sala de clasa
sau acasa.

3. Formarea si educarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi pentru
munca.
Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare
Manipularea si identificarea obiectelor
instrumentelor si materialelor folosite
in activitati
Exercitii de miscare cu partile corpului
propriu.
Exercitii de coordonare oculo-manuala
Exersarea gesturilor manuale
fundamentale.
Exercitii de diferentiere si folosire a
obiectelor in functie de utilitatea lor.
Coordonarea unor scheme de
conduita cu un scop precis
Exercitii practice pentru insusirea unor
actiuni simple si coordonarea lor;
verbalizarea pasilor necesari.
Exercitii practice pentru elaborarea unor
produse.
4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea in plan social.

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare
Cristalizarea constiintei de sine Exercitii pentru :
Constientizarea corpului propriu prin
identificarea, denumirea sau
indicarea prin gesturi a partilor
corpului propriu
Recunoasterea persoanelor
apropiate (membrii familiei, prieteni,
personal de ingrijire)
Cunoasterea functiilor de baza ale
diferitelor parti ale corpului (auz,
vaz, miscare, miros, gust, pipait).
Constientizarea senzatiilor de
durere, foame, sete, frig, cald si
denumirea lor sau indicarea prin
semne
Exercitii de identificare si denumire a
numelui propriu, a numelor membrilor
familei, a le colegilor, prietenilor etc.
Trezirea interesului pentru mediul
natural, scolar, social.
Exercitii de identificare si exersare a
formelor de salut, a formulelor de
adresare corecta, a formulelor pentru
exprimarea a trairilor, emotiilor,
sentimentelor
Reproducerea diferentiata si exersarea
miscarilor implicate in autoservire
Exercitii de imbracat/dezbracat cu
verbalizarea pasilor
Exercitii pentru igiena personala, pentru
auto-hranire etc cu verbalizarea pasilor
(sau utilizarea limbajului mimico-
gestual unde este cazul )
Exercitii pentru :
- antrenarea mecanismelor de
autocontrol asupra reactiilor motrice;
- controlul emotional in situatii noi,
Auto-control emotional si
comportamental
necunoscute
- experimentarea si controlul
sentimentelor de esec, de pierde, de
frustrare
- evitarea comportamentelor de auto-
mutilare
- evitarea stimulilor care perturba
derularea unei actiuni in bune
conditii
- evitarea comportamentelor agresive
sau emotional extreme
CICLUL SECUNDAR
1. Invatarea conduitelor de orientare ,cunoastere, adaptare in mediul
ambiant.
Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare
Integrarea perceptiva a informatiilor
receptate din mediul in care se afla
copilul
Exercitii de operare cu stimulii
senzoriali , cu obiecte din mediu etc
Exercitii de stimulare si integrare
perceptiva.
Exercitii de organizare spatio
temporala.
Exercitii de operare cu forme, culori,
marimi, sunete, voci, mirosuri, gusturi,
texturi, temperaturi etc
Exercitii de manipulare a obiectelor cu
diverse forme, marimi, culori etc
Organizarea spatio-temporala Exercitii pentru :
Intuirea spatiului distinct de timp (aici-
acolo, acum- apoi)
Exercitii de descriere, exercitii
demonstrative
Formulare de raspunsuri adecvate la
intrebari
Jocuri de rol.
Desfasurarea de actiuni independente in
spatii mai largi (traseul casa scoala in
curtea scolii ).
Reproducerea planurilor de actiune pe o
tema data
Exercitii de coordonare a operatiilor,
actiunilor intr-o insiruire logica astfel
incat sa conduca la desfasurarea unei
activitati /la obtinerea unui produs.
2. Stimularea si dezvoltarea disponibilitatilor psiho-individuale in vederea
formarii unor comportamente independente.
Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare
Reactualizarea unor date, fapte si
evenimente in functie de solicitari
Exercitii de analiza a miscarilor pe care
le face
Exercitii de miscarea care solicita
precizie, echilibru, aprecierea
distantelor
Exercitii de redare din memorie a unor
informatii, a unor actiuni
Efectuarea unor desene, scheme, din
memorie
Intelegerea sirului logic din cadrul unei
activitati situatii
Exercitii pentru reprezentarea mintala a
actiunilor .Exercitii pentru stabilirea
mintala a scopului, planului actiunii,
activitatii
Rezolvarea de probleme (inclusiv
cotidiene)
Exercitii pentru a sti cum sa rezolve
probleme cotidiene, pentru a aplica
cunostintele asimilate in situatii
concrete de viata
3. Formarea si educarea unor abilitati manuale si a unor deprinderi pentru
munca.
Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare
Dezvoltarea deprinderilor de a combina
materiale si a folosi instrumente pentru
realizarea unui produs .
Exercitii de miscare cu partile corpului
propriu.
Exercitii coordonare dinamica generala
Exercitii de coordonare statica
Exercitii de coordonare oculo-manuala
Exersarea gesturilor manuale
fundamentale.
Exercitii de diferentiere si folosire a
obiectelor in functie de utilitatea lor.
Constientizarea operatiilor si actiunilor
implicate in realizarea independenta a
unor produse finite
Exercitii practice pentru derularea unor
activitati; verbalizarea acestora
Exercitii practice pentru elaborarea unor
produse; verbalizarea acestora

4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea in plan social.
Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare
Structurarea constiintei de sine Discutarea documentelor personale
jocuri de rol .
Contientizarea si dezvoltarea unor
conduite sociale adecvate .
Exercitii pentru comunicarea unor
experiente personale, a unor
evenimente.
Jocuri de rol pentru stimularea nevoii de
apartenenta la grup
Exercitii pentru formarea unui
comportament imitativ pozitiv
Jocuri de rol pentru :
- dezvoltarea unor relatii sociale, de
exemplu atentia si toleranta fata de
ceilalti, empatia, impartasirea
sentimentelor, realizarea unui
echilibru intre a asculta si a raspunde
etc.
- castigarea si mentinerea atentiei
celor din jur, atunci cand copilul
doreste sa ia parte la activitatile de
grup
- adoptarea si acceptarea unor roluri
in grup
- recunoasterea si acceptarea regulilor
de grup
- recunoasterea si respectarea unui
scop comun in activitatile de grup,
de exemplu atunci cand copiii
pregatesc o serbare.
Discutii pe teme cum sunt :
-cultura
-gustul intre da si nu
-ce are valoare si ce nu are valoare
- ce modele (personale sau artistice sau
fictive (personaje din literatura, filme
etc) trebuie sa urmez si ce nu trebuie sa
urmez
-violenta nonviolenta
-drogul , moarte alba
-comportamente problema:
- agresiune / automutilare
- moda si bunul gust
- comunicarea preferintelor si a
optiunilor
- alegerea activitatilor de timp liber
- implicarea in organizarea acestor
activitati
- alegerea, evaluarea, interpretarea
informatiilor din media.
Dezvoltarea unor scheme de conduita
cu implicatii in autoservire.
Exercitii de imbracat /dezbracat
Exercitii pentru igiena personala, pentru
auto-hranire etc
Exercitii de fixare a actiunilor prin
verbalizare
Exercitii pentru :
- derularea cotidiana a unor proceduri
medicale
- deprinderea unor reguli de actiune si
comportament in grup
- deprinderea unor activitati cotidiene
(pregatirea mesei, cumparaturile etc)
- intelegerea modului de alimentatie
dietetic, acolo unde este cazul
- folosirea obiectelor casnice
(aspirator, cuptor cu microunde etc)
Autoevaluarea unor conduite, activitati Exercitii de analiza a unor produse
proprii sau ale celorlalti, a unor
activitati
Exercitii de redare verbala, de descriere
a impresiilor, concluziilor
Discutii in grup pe o tema data
CONTINUTURI
CICLU PRIMAR
I Organizarea perceptiv- motrica
- folosirea vazului (fixarea privirii, inspectarea, analiza imaginilor, urmarirea
detaliilor)
- folosirea auzului (ascultarea, raspunsul la un anumit sunet)
- folosirea perceptiei tactile (recunoasterea texturilor, a grosimilor, a
consistentei materialelor)
- coordonarea perceptiva (vazul si auzul, tactul si gustul etc)
- Integrare senzoriala
- Insusire schema corporala
- Orientare spatio-temporala
II Organizarea operational-cognitiva
- explorarea si manipularea obiectelor, care il ajuta pe copil sa inteleaga si sa
aplice ideea de permanenta a obiectului
- recunoasterea, predictia si interpretarea unor scheme si modele de situatii
cotidiene (succesiunea unor momente ale zilei, recunoasterea semnificatiei
clopotelului in pauza etc.)
- compararea, sortarea, gruparea, clasificarea obiectelor si a imaginilor
III Comportament cognitiv
Intelegerea semnificatiei unor mesaje auzite
Adecvarea situationala a mesajului verbal
Intelegerea smnificatiei unor gesturi actiuni
Exprimarea adecvata a unor trairi
Verbalizarea unor operatii ,actiuni
Elemente de prelexie /pregrafie
Elemente de lexie si grafie
Elemente de calcul elementar
Rezolvarea de probleme simple (inclusiv probleme cotidiene )
Operatii/ actiuni necesare in desfasurarea unor activitati concrete
Operatii/ actiuni necesare pentru formarea abilitatilor interpersonale
CONTINUTURI
CICLU SECUNDAR
I Organizarea perceptiv- motrica
-Integrare senzorial perceptiva
-Organizare spatio-temporala
-Organizare schema corporala
-Rationament perceptiv
II Organizarea operational-cognitiva
- analiza si sinteza elementelor
- predictia, anticiparea evenimentelor
- rememorarea informatiilor sau a rezultatelor actiunilor
- intelegerea cauzelor si efectului
- realizarea conexiunilor intre obiecte, evenimente si rezultatele actiunilor
III Comportament cognitiv
Intelegerea relatiilor cauza efect
Intelegerea semnificatiei unor mesaje auzite/citite
Intelegerea sirului logic din cadrul unor unor actiuni evenimente
Redarea verbala a etapelor unor activitati evenimente .
-Insusirea si automatizare achizitiilor fundamentale citit scris calcul
-Insusirea si automatizarea a unor operatii si actiuni necesare in desfasurarea unor
activitati concrete
-Insusirea si automatizarea a unor operatii si actiuni necesare pentru formarea
abilitatilor interpersonale
SUGESTII METODICE
Invatatorul educator si profesorul educator trebuie sa utilizeze tehnicile de
flexibilizare cognitiva pentru a valorifica la maxim potentialul de cunoastere al
elevului D.S.P dar si valentele educatiei pentru valori, adevarate cai de deschidere
catre valorile culturii nationale si universale catre mediul inconjurator natural,
cultural si tehnologic, catre cunoasterea de catre elevi a valorilor care intemeiaza
normele sociale, relatiile interpersonale si comportamentele sociale dezirabile
Cognitia combina mai multe procese mentale corelate: perceptia si reprezentarea, memoria, limbajul, gandirea si
rationamentul, rezolvarea de probleme. Ideea de baza este de a forma la copiii cu dizabilitati severe posibilitatea de a sti
cum sa reactioneze in situatii cotidiene de viata, dar si de a le imbogati sfera generala de informatii si cunostinte.
Activitatile educational terapeutice vor tine cont de achizitiile elevilor din
programul de dimineata si vor avea menirea de a pune copilul sa le exerseze in
contexte diferite initial cat mai familiale in cadrul unor teme ca de ex Eu si
familia mea La cumparaturi cu colegii meietc. Consideram foarte important
faptul de a organiza activitatile din cadrul temelor cu legatura intre ele in sensul
ca dupa o activitate cum ar fi Ne pregatim pentru teatru sa urmeze o alta
precum Ne pregatim pentru circ astfel incat elevul sa aiba prilejul sa foloseasca
o serie de informatii din prima tema ( ca de exemplu ne cumparam bilete, ne
pregatim masina etc), dar totodata sa poata face si diferentieri intre ceea ce
vizionam la teatru si ceea ce vizionam la circ. Este foarte important ca operatiile ,
actiunile, activitatile desfasurate sa fie bine exersate inainte de a trece la operatii,
actiuni, activitati noi astfel incat sa se obtina modificari durabile in plan cognitiv.
La un anumit interval este indicat sa se desfasoare activitati integratoarein
sensul ca elevul sa reia toate activitatile desfasurate anterior, la un alt nivel ca de
exemplu: in cadrul unei teme precum La cumparaturi elevii vor trebui sa stie sa
foloseasca formule de adresare, sa descrie anumite produse, sa stie sa le faca
reclama, sa stie sa citeasca o lista de marfuri, sa completeze chitante, sa
completeze biletele cu preturi,sa calculeze banii, sa exerseze diverse gesturi, etc.
In felul acesta avem certitudinea ca achizitiile scolare ale elevilor isi gasesc
expresia in comportamente adecvate.care sa le permita adaptarea. In cadrul unei
activitati de obicei este indicat sa se vizeze obiective operationale desprinse din
toate obiectivele cadru.
Este necesar ca elevii sa si foloseasca concomitent toate simturile, sa se
urmareasca stimularea perceptiva, integrarea perceptiva, formarea rationamentului
perceptiv verigi importante pentru trecerea spre cognitiv si logic. Este bine ca
activitatile sa fie alese de asa natura incat sa antreneze din punct de vedere afectiv
subiectii.
In continuare vom arata cum se poate raporta invatatorul educator si
profesorul educator la diversele discipline din programul diminetii pentru a si
eficientiza munca si a stimula adecvat elevii. Sugestiile sunt orientative si lasa loc
fiecarui cadru didactic sa-si organizeze cat mai creativ munca.
Matematica. Continutul invatarii sa vizeze fapte si circumstante (situatii)
care au semnificatie in viata cotidiana. De exemplu : sa compare cantitatile
folosind masuri si greutati, sa stie sa foloseasca banii si sa-si organizeze timpul .
In activitatile cotidiene, practice de viata sa invete sa compare, sa clasifice, sa
adune, sa scada, sa inmulteasca, sa imparta. Sa achizitioneze deprinderi aritmetice
prin manipularea cantitatilor si numerelor in mod gradual, dezvoltand intelegerea
onor relatii si algoritmi de calcul elementar. Educatorul sa selecteze procedeele si
alte metode de invatare care sa structureze perceptivitatea vizuala si capacitatile
tactil - kinestezice. Activitatile educatorului sa fie adaptate nivelului individual si
de varsta al elevului (clasei de elevi) sub raportul intelegerii limbajului si
intelegerii acestuia (acestora).
Geometrie. Activitatile educatorului trebuie sa se axeze pe perceptia
mediului inconjurator pentru dezvoltarea capacitatilor de diferentiere si orientare
spatiala (de exemplu, recunoasterea figurilor si formelor geometrice) si sa
urmareasca la elevul cu C.E.S formarea abilitatilor in detectarea relatiilor spatiale,
a distantelor. De asemenea trebuie sa intareasca prin activitatile de cunoastere
formarea si dezvoltarea unor abilitati practice de masurare si de calculare a
lungimilor si suprafetelor de diverse forme geometrice (in clasa, curtea scolii,
gradina etc).
Stiintele naturii
Biologie
Este extrem de utila pentru copiii cu dizabilitati severe cunoasterea plantelor,
a mediului in care se dezvolta ele, a ciclului lor de viata, a modului lor de
ingrijire. Nu trebuie uitat ca multi dintre copii pot invata relativ usor sa lucreze in
domeniul horticulturii.
Varietatea plantelor si animalelor, explorarea lor, ii ajuta pe copii sa
constientizeze diferentele dintre aspectele lumii inconjuratoare, sa recunoasca
similaritati, sa poata grupa sau clasifica.
Educatorul trebuie sa aiba in vedere ca un obiectiv important in activitatile de
cunoastere este sa dezvolte la elevul cu C.E.S relatii emotionale adecvate cu
privire la plante si animale sa-l invete sa respecte orice inseamna viata. Se va
insista si pe rolul acestora in viata lor. Astfel ca elevii vor fi antrenati in ingrijirea
plantelor din clasa si curtea scolii in organizarea coltului viu.
Anatomia si fiziologia omului Se va urmari cunoasterea partilor corpului si
a functiilor principalelor organe si in special a regulilor de igiena corporala pentru
prevenirea imbolnavirilor.
Fizico chimice
Cunostintele si intelegerea obiectelor si a materiei incepe de la explorarea
acestora cu ajutorul simturilor. Copilul va putea astfel sa sorteze si sa clasifice
materialele sau obiectele, sa recunoasca asemanarile si deosebirile dintre ele, sa le
numeasca, sa descrie proprietatile lor caracteristice.
Copiii trrebuie sa pusi in situatia de a experimenta schimbarile pe care
materialele le pot suferi: de forma, volum, stare (ex. inghetarea apei, topirea
ciocolatei, dizolvarea zaharului in apa etc.). Trebuie sa inteleaga diferentele
dintre schimbarile reversibile si ireversibile ale materiei.
Majoritatea copiilor cu dizabilitati severe pot intelege fenomene fizice simple (rolul electricitatii, al magnetismului,
fenomenele meteorologice). Ei trebuie sa fie capabili sa anticipe si sa isi organizeze actiunile in functie de derularea unor
astfel de fenomene. Copiilor li se vor explica notiuni simple legate de lumina si intuneric, de particularitatile pamantului, ale
soarelui, ale altor corpuri ceresti.
Educatorul trebuie sa prezinte clar anumite fenomene fizice (exemplu:
transformarile fizice ale apei) si fenomene chimice (exemplu: observarea rolului
oxigenului in mentinerea arderii) insistand pe aspecte de poluare a mediului de
prevenire a efectelor negative ale fenomenelor chimice etc. De asemenea trebuie
familiarizat cu o serie de cunostinte cu privire la curentul electric, cu privire la
pericolele pe care le implica si la modalitatile de prevenire a unor fenomene
nedorite.
Se vor intreprinde activitati care sa sublinieze importanta unor substante
chimice precum sarea de bucatarie, amidonul, bioxidul de carbon, oxigenul etc.
Geografie Educatorul trebuie sa creeze situatii de explorare a mediului
geografic apropiat (plimbari in cartier etc) si sa descrie elementele cu semnificatie
geografic intalnite (atat fizice cit si economice). Sa utilizeze jocuri de orientare pe
harta si sa imagineze localizari geografice care sa fie reprezentate prin simbolurile
geografice adecvate.
Istorie Educatorul trebuie sa-l familiarizeze pe elevul cu D.M cu conditiile
si modul de viata ale oamenilor in diferite epoci istorice astfel incat acesta sa
sesizeze evolutia istorica sub aspect social, economic, politic, cultural, stiintifico-
tehnic etc sa o raporteze la epoca actuala. Se pot realiza prin jocuri de rol, prin
vizionarea unor piese de teatru.
Educatie civica Educatorul trebuie sa organizeze vizitarea unor institutii
publice (Posta, Primarie, C.E.C etc) si sa puna elevii in situatii specifice in care
acestia sa exerseze comportamente sociale adecvate (cum sunt : intocmirea unei
cereri, completarea unei scrisori recomandate).
Educatie religioasa Educatorul trebuie sa valorifice cunostintele de religie
prin organizarea unor serbari in care elevii sa cante, sa recite, sa spuna rugaciuni
etc. Sentimentele religioase sa fie racordate la educatia morala si la adoptarea de
catre elevi a unor comportamente de respect si toleranta fata de cei din jur.
Tehnologii Este indicat ca educatorul sa organizeze vizitarea unor
ateliere, intreprinderi etc pentru ca elevii sa ia contact direct cu specificul
meseriilor pentru care vor opta la terminarea scolii. Se va pune accent pe
indeletnicirile muncitorilor, pe ceea ce au vazut in atelierele respective.Totodata
este foarte important sa se desfasoare activitati practic-aplicative.

EXEMPLE ORIENTATIVE DE SUBIECTE
APLICATIVE
1 Corpul uman
2 Familia
3 Scoala
4 Orasul
5 Tara noastra
6 Reguli de circulatie
7 Reguli igienico sanitare
8 Reguli de comportare civilizata
9 Meserii unelte
10 Evenimente festive
11 Excursii, vizionari de spectacole
12 Formulare cu destinatie oficiala
13 Povestiri, poezii
http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/STIMULARE-COGNITIVA34464.php

Nu exista persoana care sa nu isi doreasca sa fie mai creativa, mai sensibila, mai productiva, sa exceleze in tot ceea
ce face, insa din cauza haosului si a stresului de zi cu zi, este foarte greu de atins intregul potential de activitate al
creierului. Doar adoptand un stil de viata sanatos, imbinand medicatia cu exercitiile fizice si alimentatia sanatoasa,
vom descoperi mai multe moduri prin care ne putem stimula activitatea creierului.
1. Generalitati
2. Mediul inconjurator
3. Exercitii fizice si mentale
4. Dieta
5. Somnul
6. Socializarea
7. Invatatul
8. Obiceiurile
9. Provocarile
10. Vitaminele
11. Stilul de viata
Mediul inconjurator
Patrunderea in mediul inconjurator se face cu toate simturile, pentru ca persoana sa devina un
bun ascultator si sa observa toate detaliile si frumusetile naturii.

1. Ascultarea - devenind un bun ascultator veti reusi sa identificati toate subtilitatile care
definesc personalitatea cuiva sau care contribuie la solutionarea unei probleme. Persoana va
deveni mai constienta pe mediul in care traieste si de tendintele naturale de evolutie.
2. Pauza - pentru a preveni epuizarea este indicat sa plecati cu cateva ore mai devreme de la
serviciu sau sa va luati cateva zile libere pentru a va relaxa si pentru a va recapata linistea
interioara.
3. Vizualizarea ghidata - aceasta tehnica de medicatie ghidata ajuta mintea sa faca conexiuni
intre sentimentele si experientele, care aparent nu au nicio legatura.
4. Aerul curat - improspatarea aerului imbunatateste starea de spirit si puterea de concentrare a
creierului.
5. Internetul - navigarea pe internet implica persoana mental si fizic pe masura accesarii unui
numar tot mai mare de pagini online.
6. Plimbarile de cunoastere - cunoasteti-va cartierul intr-o noua maniere, astfel, mergeti la
plimbare si incercati sa observati mirosurile, zgomotele, textele existente pe peretii blocurilor
etc.
7. Identificarea "orei de varf" a creierului - potrivit, studiilor persoanele in varsta gandesc mai
bine dimineata, in timp ce persoanele tinere se concentreaza mai bine dupa-amiaza.
8. Parfum natural - aromele naturale, cum ar fi de santal, cresc fluxul sanguin de la nivelul
creierului.
9. Conectati noile amintiri/experiente la evenimente, senzatii sau amintiri mai vechi -
realizarea conexiunilor intre noile amintiri si lucrurile pe care creierul deja le cunoaste ajuta la
stimularea permanenta a memoriei.
10. Ascultati muzica clasica - potrivit studiilor, persoanele care asculta frecvent muzica clasica
reusesc sa faca mult mai repede conexiuni complexe.
11. Evitarea neurotoxicelor - poluantii, aditivii alimentari si alte substante chimice incetinesc
activitatea neuronala.
12. Trucuri anti-stres - stresul afecteaza memoria de scurta durata, motiv pentru care tot timpul
trebuie sa aplicam trucuri care ajuta la ameliorarea stresului.
13. Observatia - la finalul zilei, persoana trebuie sa treaca in revista ce a observat in ziua
respectiva (noul parfum al unui coleg, culoarea camasii pe care o purta directorul etc.) - lucruri
marunte care stimuleaza memoria.
Exercitii fizice si mentale
De fapt, aceste exercitii sunt trucuri care ajuta la mentinerea sanatatii mintii.

14. Desenul - stimuleaza functionarea creierului din emisfera dreapta, zona rar folosita pentru
realizarea activitatilor curente.
15. Jurnalul - tehnica utilizata de Leonardo da Vinci ajuta la patrunderea in propriul
subconstient, ajutandu-va sa va cunoasteti mai bine.
16. Vocea interioara - acest exercitiu ajuta la imbunatatirea intuitiei. Astfel, pentru aceeasi
problema se identifica 3 solutii, dupa o evaluare atenta a acestora, este pusa in practica cea mai
buna solutie, aleasa bineinteles, prin intermediul intuitiei.
17. Jucati "acest lucru sau acela" - reusita acestui joc se numeste intuitie. Astfel, trebuie sa
identificati munti, orase, tari etc. avand in fata o simpla fotografie, si o intrebare "este oras sau
tara?" sau "este munte sau plaja?", in functie de modulul jocului.
18. Sedinte de automasaj - acest exercitiu de acupresura stimuleaza activitatea creierului, deci,
implicit memoria, atentia, concentrarea etc.
19. Aerobicul - contribuie la buna oxigenare a sangelui si creste fluxul sanguin de la nivelul
creierului, conducand la o relaxare neuronala.
20. Jucati "Rosu sau verde" - este un test care se bazeaza pe spontaneitate si intuitie. Culoarea
rosu se asociaza cu nu/fals/stop iar culoarea verde cu da/adevarat/treci, dupa care primiti o
intrebare la care trebuie sa raspundeti cu rosu sau verde.
21. Dansul - contribuie la imbunatatirea conditiei fizice, oferind noi provocari creierului.
22. Puzzle-urile - toate tipurile de puzzle ajuta la stimularea activitatii creierului.
23. Neurobica - exercitii fizice realizate numai cu ajutorul simturilor, ca de exemplu: imbracatul
pe intuneric.
24. Crearea povestilor - ganditi-va la o poveste pe care o veti spune prietenilor, in care sa existe
un fir epic, glume si alte detalii.
25. Teste grila de cultura generala - contribuie la imbunatatirea culturii generale prin
acumularea zilnica de noi informatii.
26. Sudoku - este unul dintre cele mai solicitante exercitii pentru stimularea creierului.
Dieta

Exista alimente care contribuie la stimularea activitatii neuronale, iar consumarea regulata a
acestora ajuta la o mai buna functionare cerebrala.

27. Afinele - datorita continutului ridicat de antioxidanti, afinele stimuleaza dezvoltarea
celulelor.
28. Varza rosie - contine polifenoli, care imbunatatesc functionarea neuronala si scad riscul
aparitiei accidentului vascular cerebral si a bolii Alzheimer.
29. Legumele crucifere - aceasta grupa de legume cuprinde: varza, conopida, broccoli, varza de
bruxelles. Potrivit studiilor, consumul acestor legume impiedica declinul cognitiv cu pana la
40%.
30. Migdalele - contin fenilalanina, care stimuleaza producerea de dopamina, adrenalina si
noradrenalina.
31. Alunele de padure - contin proteine, acizi grasi omega-3 si ajuta la ameliorarea depresiei si
insomniei.
32. Somonul - contine acizi grasi omega-3 care ofera beneficii pentru buna functionare a
creierului.
33. Iaurtul - contine tirozina care imbunatateste atentia si durata de reactionare a creierului.
34. Ceaiul verde - stimuleaza productia de dopamina si conexiunile interneuronale.
35. Asparagus - o cana de asparagus contine 70% din necesarul zilnic de acid folic, una dintre
cele mai importantevitamine care stimuleaza memoria.
36. Capsunile - sunt bogate in antioxidanti care imbunatatesc capacitatea celulelor de a transmite
mesaje la creier.
37. Ouale - contin proteine si coline, care imbunatatesc memoria;
38. Cimbrul - potrivit studiilor, cimbrul imbunatateste activitatea neuronala chiar si in cazul
persoanelor in varsta.
39. Rosiile - ofera creierului carotenoizi valorosi care il ajuta sa se mentina tanar;
40. Alimentatie fara carbohidrati - alimentele bogate in carbohidrati conduc la instalarea
oboselii, mai ales daca sunt si alimente care contin zahar alb.
41. Alimentatia regulata - potrivit studiilor, creierul persoanelor care sufera de anorexie este
preocupat de perfectionare si detalii si nu de creativitate si impulsivitate.
42. Cofeina - aceasta ajuta la mentinerea temporara a starii de alerta si previne aparitia declinului
cognitiv.
Somnul

Somnul este important deoarece asigura necesarul de energie pentru realizarea activitatilor
zilnice si stimuleaza performanta cerebrala.

43. Trezirea dis-de-dimineata - "ziua buna de dimineata se cunoaste", astfel, treziti-va devreme
pentru a avea timp sa va pregatiti in tihna, fara graba.
44. Atipitul - numai 6 minute daca reusiti sa atipiti, creierul se va simti revigorat, iar memoria va
fi stimulata!
45. Somnul profund - dormiti atat cat este nevoie, pentru ca somnul dvs. sa atinga etapa REM
cand un sfert din creier trimite informatii celorlalte parti care sunt de obicei stimulate de
simturile noastre. Astfel, se ajunge la conexiuni si visare.
46. Respectarea programului de somn - un program regulat de somn va ajuta sa adormiti mai
repede si sa va treziti mai usor, si bineinteles, odihniti.
47. Culcati-va devreme - potrivit studiilor, somnul dinainte de ora 24:00 este mult mai odihnitor
si mai benefic creierului, decat cel de dimineata.
Socializarea
Stiati ca socializarea, petrecerea timpului in compania prietenilor, influenteaza starea de spirit si
activitatea creierului? Va prezentam cateva activitati sociale cu impact asupra sanatatii creierului.

48. Voluntariatul - reduce stresul, va ajuta sa legati noi prietenii si sa invatati lucruri noi;
49. Organizarea petrecerilor - in astfel de situatii creierul se concentreaza pe un nou tip de
detalii, si persoana in sine se va bucura de interactiunea sociala.
50. Impartasiti experientele - creierul este ajutat sa realizeze noi conexiuni prin repovestirea
anumitor intamplari prietenilor.
51. Petrecerea timpului liber in compania prietenilor - relatiile si activitatile sociale
imbunatatesc functia cognitiva si diminueaza stresul.
52. Aderati la un grup de discutii - aceste grupuri satisfac nevoia de socializare si ajuta orice
persoana sa vada lucrurile dintr-o noua perspectiva.
53. Inscrieti-va la cursuri cu prietenii - invatatul in echipa imbunatateste functia cognitiva a
creierului, prin repetarea in grup a lucrurilor invatate.
54. Interactiunea cu alte persoane - nu fiti sociabili doar cu cunoscutii, creierul dumneavoastra
va avea numai beneficii si atunci cand interactionati si cu alte persoane, de exemplu: puteti saluta
atat vecinii, cat si strainii.
Invatatul
Persoanele care invata constant ceva nou prezinta un risc mai scazut ca odata cu inaintarea in
varsta sa sufere de tulburari de memorie, sau de alte afectiuni degenerative.

55. Inscrieti-va la noi cursuri - explorati domenii noi pentru a va pune creierul in fata unor noi
provocari, de exemplu: practicati gandirea critica.
56. Memorati poezii - memorati o poezie in fiecare zi, iar seara spuneti-o unei alte persoane;
57. Lectura - cititul stimuleaza functia cognitiva si, totodata, dezvolta intuitia.
58. Invatati versurile melodiilor preferate - stimuleaza memoria.
59. Metoda brainstorming - aceasta metoda stimuleaza creativitatea. Principiul desfasurarii
acestei metode este: cantitatea genereaza calitatea.
60. Echilibrul cunoasterii - analizarea excesiva a unui subiect conduce la inhibarea creativitatii,
deci din cand in cand o pauza este bine venita.
61. Limitarea statului in fata televizorului - desi exista si programe educationale la televizor,
potrivit studiilor omul invata mai bine si mai repede daca se implica activ intr-o activitate;
62. Scrieti! - chiar daca nu sunteti scriitori, pentru stimularea creativitatii este indicat ca in
fiecare zi sa asterneti pe hartie cateva idei.
63. Aplicarea - puneti in practica toate abilitatile nou dobandite, pentru ca, creierul dvs. sa se
obisnuiasca cu noile strategii si moduri de a gandi.
64. Alegerea lecturilor - pentru a pune creierul in fata unei noi provocari sunt recomandate
revistele despre stiinta sau despre calatorii, in detrimentul romanelor politiste.
65. Experimentati cat mai mult posibil - chiar daca va ganditi ca este o idee nechibzuita pentru
solutionarea problemei, experimentarea ajuta la mentinerea creativitatii.
66. Notitele - persoanele care iau notite isi amintesc usor informatiile acumulate deoarece
asociaza evenimentele si subiectele din timpul cursului cu subiectul in sine.
67. Intrebati! - puneti intrebari ori de cate ori nu intelegeti ceva, aceasta activitate va antreneaza
in discutie si va ajuta sa va amintiti mai usor subiectele in jurul carora s-au purtat discutiile.
Obiceiurile

Va prezentam cateva obiceiuri care ajuta la imbunatatirea activitatii creierului.

68. Respirati profund - ajuta ca oxigenearea fluxului sanguin, care implicit, ajunge la creier.
69. Meditatia - va ajuta sa va eliberati de alte ganduri, si va invata cum sa va conectati asupra
prezentului, pe care il traiti.
70. Utilizarea degetelor - folosirea degetelor conduce la stimularea creierului, astfel, se
recomanda utilizarea pixului pentru a scrie, in locul calculatorului, sau rasucirea stiloului intre
degete.
71. Igiena orala - sanatatea orala precara conduce la aparitia declinului cognitiv.
72. Lista - conceperea listelor ajuta la realizarea de conexiuni dar si la analizarea sarcinilor atat
vizual, cat si prin folosirea memoriei.
73. Varietatea - spuneti NU rutinei deoarece nu este benefica creierului; astfel, diversitatea este
cuvantul de ordine si se impune in alegerea: alimentatiei, filmelor, locurile pentru petrecerea
timpului liber etc.
74. Renuntati la fumat - nicotina reduce capacitatea de functionare a creierului prin
restrictionarea fluxului de sange care ajunge la creier.
75. Limitati consumul de alcool - alcoolul afecteaza sanatatea mentala pe termen scurt, si
totodata, consumul frecvent de alcool conduce la declinul cognitiv pe termen lung.
76. Incredere in sine - intuitia si puterea naturala a creierului sunt stimulate numai prin
increderea in instinctele proprii.
77. Scrierea - numai simpla notare a faptelor, evenimentelor, cursurilor ajuta la memorarea lor.
78. Jurnalul - tinerea unui jurnal inseamna asigurarea unor noi conexiuni la sfarsitul zilei.
79. Traducerile - daca vorbiti o alta limba sau pur si simplu incercati sa invatati o alta limba,
incercati sa traduceti conversatii, scene de la televizor sau din filme.
Provocarile
Stimulati activitatea cerebrala prin aflarea limitelor creierului.

80. "Foloseste cealalta mana" - acest exercitiu se potriveste cu zicala romaneasca "te scarpini
la urechea stanga, cu mana dreapta". Deci, fortati creierul sa se concentreze asupra unei activitati
care de regula este realizata in mod involuntar.
81. Calatoriile - acestea inseamna pentru creier noi provocari, noi experiente, peisaje, sunete etc.
82. Jucati scrabble - acest joc determina creierul sa faca multiple conexiuni si sa gaseasca cele
mai eficiente solutii in cazul anumitor provocari.
83. Amintire-Reamintire - prin aducerea aminte a unor fapte, detalii importante sau conversatii
din ultimile zile, creierul este stimulat si activitatea neuronala imbunatatita.
84. Drumul spre serviciu/scoala - schimbarea traseului inseamna evitarea unei rutine, ceea ce
contribuie la cresterea activitatii neuronale.
85. Extra responsabilitati - asumarea unei responsabilitati in plus inseamna o noua provocare
pentru creier, astfel, nu desemnati toate sarcinile subordonatilor!
86. Memorarea numerelor de telefon - creierul va fi angajat intr-un efort intens cand incercati
sa va amintiti un numar de telefon.
87. Reamenajarea mobilei din casa - este uimitor cat de mult creierul se poate obisnui cu un
anumit mediu, dar daca totul este rearanjat acesta va trai o noua experienta odata cu intrarea in
fiecare incapere.
88. Realizarea aleatorie a sarcinilor - evitati rutina prin indeplinirea aleatorie a sarcinilor.
89. Intervievarea - intrebarile legate de locul de munca sau relatii ajuta la improspatarea
informatiilor si stimuleaza procesul de invatare.
90. Implicare fizica si mintala - creierul se implica mai mult intr-o activitate fizica atunci cand
este combinata cu o activitate mintala, si invers; ca de exemplu: rasucicea unui creion in timp ce
cititi.
91. Teste - rezolvarea testelor din diferite domenii contribuie la descoperirea punctelor slabe si la
gasirea solutiilor pentru imbunatatirea acestora.
92. Noile mijloace de comunicare - utilizati noile mijloace de comunicare pentru a interactiona;
de exemplu, daca o persoana este obisnuita sa vorbeasca la telefon cu clientii sai, poate incerca
sa foloseasca posta electronica pentru a dobandi o noua experienta.
93. Memorarea numelor proprii - se merge pe acelasi princiu ca memorarea numerelor de
telefon, astfel, se recomanda ca la fiecare petrecere sau eveniment social sa incercati sa retineti
numele tuturor invitatilor.
Vitaminele

Creierul, ca si alte organe ale corpului, are nevoie de vitamine pentru mentinerea sanatati si
imbunatatierea activitatii.

94. Vitamina E - o cantitate suficienta de vitamina E in organism ajuta la prevenirea bolii
Alzheimer.
95. Complexul de vitamine B - previne degenerarea neuronala la persoanele varstnice.
Stilul de viata
Un stil de viata sanatos mentine mintea ascutita la orice varsta!

96. Mentinerea sanatatii - consumul ridicat de grasimi saturate sau diabetul zaharat de tip 2
afecteaza sanatatea creierului.
97. Mentinerea unui nivel optim de energie - exercitiile fizice si dieta sanatoasa asigura
persoanelor nivelul necesar de energie pentru indeplinirea activitatilor cotidiene.
98. Sanatatea inimii - alimentele recomandate pentru mentinerea sanatatii inimii si activitatile
fizice sunt, de asemenea, utile pentru mentinerea sanatatii creierului.
99. Remediile naturiste - pentru a evita aparitia efectelor secundare provocate de anumite
remedii naturiste se recomanda consultul medical!
100. Protectie in timpul exercitiilor fizice - de exemplu, daca obisnuiti sa mergeti cu bicicleta
se recomanda utilizarea unei casti de protectie, deoarece fiecare comotie suferita creste riscul de
dementa.

http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/100-moduri-prin-care-putem-stimula-
activitatea-creierului_6209