Anexa nr. ….. la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. ……… /…….

2019
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A
COMPORTAMENTELOR ADAPTATIVE

Învățământ special preșcolar

2019

Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR ADAPTATIVE - Învățământ special preșcolar 1

1
1
Notă de prezentare
Programa Activități de dezvoltare a comportamentelor adaptative este
elaborată conform anexei la Ordinul Ministrului Educației Naționale nr.
3593/18.06.2014, referitor la aprobarea Metodologiei privind elaborarea și aprobarea
curriculumului școlar- planuri-cadru de învățământ și programe școlare.
Activitățile de dezvoltare a comportamentelor adaptative sunt prevăzute în
planul-cadru pentru învățământul special preșcolar, aprobat prin Ordinul Ministrului
Educației Naționale nr. 3622/2018 din 27.04.2018, în cadrul Domeniului socio-
emoțional, care mai cuprinde disciplinele Activități ludice și Activități de autonomie
personală și socială. Bugetul de timp total al acestor trei tipuri de activități este de 6-7
ore/ săptămână la grupa mică și mijlocie și de 5-6 ore/ săptămână la grupa mare.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Unități de competențe
- Elemente de competență și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice.
În organizarea programei am optat pentru un model curricular centrat pe
elemente ale competenței sociale și ale competenței emoționale, accesibil preșcolarului.
Competența socială reprezintă abilitatea copilului de a stabili relații funcționale cu
ceilalți copii și cu adulții din viața lui (C. Kallay; C.A. Ștefan, 2010), în timp ce
competența emoțională este definită ca abilitatea de a cunoaște, înțelege și regla
propriile emoții, precum și abilitatea de a înțelege emoțiile celor din jur (D. Goleman,
2008).
Unitățile de învățare se definesc la nivelul disciplinei, se formează pe durata
învățământului preșcolar şi au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale
ale copilului.
Elementele competențelor socio-emoționale specifice sunt organizate pe
unități de învățare. Acestor elemente le corespund o serie de exemple de activități de
învățare, ce valorifică experiența concretă a copilului și integrează strategii didactice
adecvate unor contexte de învățare formale și non-formale.
Conținuturile, respectiv componenta dinamică a curriculumului, reprezintă
ansamblul valorilor ce sunt selectate și structurate în cunoștințe științifice care conduc la
formarea unor deprinderi, capacități, priceperi, modele de acțiune și trăiri afective, în
conformitate cu idealul educațional al societății.
Sugestiile metodologice aduc în prim plan un ansamblu de repere pentru o
învățare centrată pe elev. Acestea includ strategii didactice ce au la bază un design
universal în învățare, recomandări privind proiectarea activității didactice, precum și
elemente de evaluare continuă.
Programa școlară Activități de dezvoltare a comportamentelor adaptative
cuprinde totalitatea activităților de învățare ce vor conduce la formarea unor
comportamente adaptative prin achiziția unor abilități sociale și emoționale de către
preșcolari. Aceștia vor dobândi :
 elemente ale competenței emoționale, reprezentând abilități de adaptare la
propriile emoții, cât și la emoțiile celorlalți;
 elemente ale competenței sociale, constând în abilități de stabilire a unor relații
sociale funcționale cu ceilalți copii și cu adulții din viața lor.
Dezvoltarea abilităților emoționale ale copiilor este importantă întrucât ajută la
formarea și menținerea relațiilor cu ceilalți, îi ajută pe copii să se adapteze la mediul
grădiniței și previne apariția problemelor emoționale și de comportament. Abilitatea

Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR ADAPTATIVE - Învățământ special preșcolar 2

1
1
copiilor de a stabili relații cu cei din jur se constituie în principalul predictor al calității
performanțelor în grădiniță, dar și al rezultatelor școlare ulterioare.
Activitățile de dezvoltare a abilităților sociale și emoționale se pot desfășura atât
în cadrul prevăzut de planul-cadru în vigoare, cât și în mod interdisciplinar, prin
integrarea conținuturilor educației socio-emoționale în toate categoriile de activități
desfășurate în grădiniță.
Activitățile de învățare îmbracă forma predominantă de joc, întrucât jocul este o
modalitate agreabilă, relaxantă de relație a subiectului cu ceilalți și cu lumea obiectelor,
de antrenare a dispoziției, atenției, de încorporare a diverselor deprinderi, conduite,
experiențe, informații în vederea facilitării adaptării copilului la solicitările mediului
înconjurător.
Programa propusă reprezintă un element de noutate în peisajul educației
preșcolarilor cu dizabilități, prin conținuturile, activitățile de învățare propuse și
capacitățile specifice vizate, articulate într-un demers educațional focalizat pe
dezvoltarea laturii socio-emoționale a personalității copiilor.
Aceasta oferă cadrului didactic oportunitatea de a adapta actul educațional la
particularitățile psihoindividuale de învățare și dezvoltare, la ritmul și preferințele
copilului, alegând activitățile accesibile în funcție de potențialul și nivelul de dezvoltare a
acestuia, pentru a asigura o educație socio-emoțională centrată pe copil.

Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR ADAPTATIVE - Învățământ special preșcolar 3

1
1
Unități de competențe

1. Manifestarea unor comportamente funcțional adaptative în relația

cu persoanele din mediul apropiat

2. Exprimarea și controlul elementar al emoțiilor

Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR ADAPTATIVE - Învățământ special preșcolar 4

1
1
Elemente de competență şi exemple de activităţi de învăţare
1. Manifestarea unor comportamente funcțional adaptative în relație cu persoanele din mediul apropiat
Elemente de competență Nivelul I
1.1. Manifestarea - Exerciții de imitare a unor
interesului pentru gesturi și sunete produse de
relaționarea socială către persoanele din mediul
apropiat
- Exerciții de imitare a unor
mișcări corporale/ gesturi
pentru a iniția interacțiuni
sociale (ex: Atinge-mă cu
palma!, Întinde mâinile pentru
a te lua în brațe!)
- Exerciții de imitare a
activităților persoanelor din
mediul familiar (ex: Strânge
jucăriile!, Adu-mi paharul!,
Pune farfuria pe masă!,
Decojește banana!, Pune
laptele în cănuță! etc.)
- Jocuri de exprimare a
afecțiunii față de alți copii/
adulți (ex: O iubesc pe ... , Îmi
place de ... etc.)
- Jocuri de utilizarea a numelui
fraților/surorilor
Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR ADAPTATIVE - Învățământ special preșcolar
Nivelul II
- Jocuri de interacțiune cu adulții
familiari în contexte sociale
simple
- Jocuri de solicitare a ajutorului
adultului
- Jocuri de împărțire a
obiectelor, jucăriilor cu ceilalți
copii
- Jocuri de colaborare în grup
mic pe o sarcină impusă
- Jocuri-exercițiu de oferire de
ajutor a persoanelor din mediul
familiar în sarcini simple (udatul
florilor, aranjarea mesei etc.)
- Jocuri de colaborare în grup
mic pe o sarcină la alegere
- Jocuri de familiarizare a
copiilor cu persoane, experiențe,
cântece, oameni din medii
diferite
5
1
1
Nivelul III
- Jocuri bazate pe ascultare
activă (așteaptă în timp ce
adultul termină solicitarea,
oferă ulterior un răspuns)
- Jocuri de interacțiune cu
adulții familiari în diverse
contexte sociale (ex: să ceară
informații, să răspundă la
întrebări, să facă cumpărături
simple etc.)
- Jocuri de rol pe criterii de
asociere la grup (ex: Cu cine
vrei să te joci?)
- Jocuri de rol pentru a
înțelege responsabilitățile și
ideea de conviețuire (ex. cel
ce are grijă de plante,
responsabilul de curățenie
etc.)
- Jocuri de familiarizare cu
diversitatea culturală (povești
ce prezintă oameni din culturi
și cu caracteristici diferite,
cântece ce reflectă
diversitatea culturală etc.)
- Jocuri de identificare a
asemănărilor și deosebirilor
dintre persoane după diferite
Elemente de competență Nivelul I
- Jocuri-exercițiu de respectare - Jocuri de utilizare a formulelor
1.2. Inițierea și menținerea a unor rutine simple legate de
interesului pentru hrană, igienă, somn, ordine
relaționare socială
- Jocuri de respectare a unor
reguli simple de participare în
activități și joc (Strângem
jucăriile când ieșim afară!, Ne
spălăm pe mâini înainte de
masă etc.)
- Jocuri de așteptare a
rândului (Acum așteptăm ...,
Întâi faci ..., Facem rândul apoi respectării acestora
... etc.)
- Jocuri de solicitare a
1.3. Manifestarea unor ajutorului unui adult din mediul
comportamente de familiar
cooperare și prosociale - Jocuri de imitare a unor
comportamente pozitive pe
baza unor situații concrete (ex:
Așa da, așa nu!)
Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR ADAPTATIVE - Învățământ special preșcolar
Nivelul II
de politețe ( Bună! Pa! Merci!
etc.)
- Jocuri-exercițiu de respectare
a unor reguli simple de conduită
– să nu ia jucăriile altor copii, să
nu împingă, să nu lovească etc.
(ex: Dă-mi jucăria, Vreau și eu
... etc.)
- Jocuri de asociere a unor
reguli simple cu consecințele
- Jocuri de cooperare în grup
extins pe o sarcină impusă
- Jocuri-exercițiu de oferire a
ajutorului unui adult/copil
- Jocuri-exercițiu de manifestare
a unor comportamente pozitive
în situații concrete (ex: Așa da,
așa nu!)
- Jocuri de exersare a unor
modalități de rezolvare a
conflictelor
6
1
1
Nivelul III
criterii (gen, aspect exterior,
mediu cultural și lingvistic
etc.)
- Jocuri-exercițiu de inițiere a
unei conversații simple cu un
alt copil (ex: Cum te cheamă,
Pe mine mă cheamă... etc.)
- Jocuri de respectare a unor
reguli simple de conduită în
interacțiunea cu ceilalți
- Jocuri de exprimare adecvată
în cazul oferirii și primirii de
complimente
- Jocuri de asociere a unor
reguli cu consecințele
respectării acestora
- Jocuri de conștientizare a
consecințelor nerespectării
regulilor
- Jocuri-exercițiu de
manifestare a unor
comportamente dezirabile în
diferite situații concrete
- Jocuri de utilizare a
compromisului
- Jocuri de manifestare a
toleranței față de ceilalţi.
 2.Exprimarea și controlul elementar al emoțiilor
Elemente de competență Nivelul I
2.1. Recunoașterea și - Jocuri de consolidare a
exprimarea emoțiilor identificării și conștientizării de
sine (schemă corporală, nume,
sex, senzații proprii etc.)
- Exerciții de semnalizare a
dorinței/ disconfortului prin
sunete și mișcare
- Exerciții de formare a
reactivității emoționale la
stimuli (plăcere, neplăcere,
interes la contactul cu stimuli
olfactivi, gustativi, vizuali,
auditivi, zâmbet în prezența
persoanelor agreate, a
jucăriilor preferate, respingerea
unor persoane străine, a unor
obiecte periculoase)
- Exerciții de recunoaștere a
propriilor emoții pe baza
indicilor non-verbali (expresia
facială, postură) – bucurie,
furie, tristețe
- Jocuri de imitare a expresiilor
faciale și mișcărilor corporale
(jocuri față-în-față, jocuri în fața
oglinzii – Cum mă simt astăzi?)
- Jocuri-exercițiu de exprimare
non-verbală a emoțiilor de
Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR ADAPTATIVE - Învățământ special preșcolar
Nivelul II
- Jocuri de consolidare a
identificării și conștientizării de
sine (schemă corporală, nume,
sex, senzații proprii etc.)
- Exerciții de recunoaștere a
propriilor emoții/ a emoțiilor
altora pe baza indicilor non-
verbali (expresia facială,
postură, intonație) – bucurie,
furie, tristețe, teamă, dezgust,
surpriză
- Jocuri de identificare a unor
emoții în imagini/ pictograme
- Jocuri de imitare a mimicii,
gesturilor și a modului de
exprimare emoțională a
personajelor din desene
animate/ povești ilustrate
- Jocuri-exercițiu de exprimare
non-verbală a emoțiilor (gesturi,
mimică) - bucurie, furie, tristețe,
teamă, dezgust, surpriză
- Exerciții de exprimare a
propriilor emoții folosind strategii
de comunicare augmentativă și
alternativă
- Jocuri-exercițiu de asociere a
emoțiilor cu expresiile faciale și
cuvintele
7
1
1
Nivelul III
- Jocuri de recunoaștere și
exprimare verbală și non-
verbală (gesturi, mimică,
intonație) a unor emoții simple:
bucurie, furie, tristețe, teamă,
dezgust, surpriză
- Jocuri de identificare și
exprimare non-verbală și
verbală a unor emoții mai
complexe în diferite situații
sociale - rușinerea,vinovăția,
mândria
- Jocuri de identificare a unor
emoții în imagini/ pictograme
- Jocuri-exercițiu de asociere a
emoțiilor cu expresiile faciale și
cuvintele
- Jocuri de permutare a
rolurilor, pentru intuirea
empatiei (În ”papucii” celuilalt,
În ”haina” celuilalt)
- Jocuri de apreciere a
reacțiilor emoționale în situații
colective (aniversări,
concursuri, meciuri, la grădina
zoologică etc. )
- Jocuri de exprimare a
emoțiilor în cadrul unor
activități artistice (de asociere
Elemente de competență Nivelul I
bază (expresie facială,
postură) - bucurie, furie,
tristețe
- Jocuri de rol cu exprimarea
non-verbală a nevoilor
afective, în situații date, cu
sprijinul adultului
- Jocuri de recunoaștere a
propriilor emoții pozitive și
2.2. Controlul elementar
negative (simte plăcere/
al emoțiilor
neplăcere; se simte bucuros/
trist, liniștit/ agitat)
- Jocuri de exprimare non-
verbală a emoțiilor pozitive și
negative
- Exerciții de diminuare a
intensității răspunsurilor
afective, folosind recompense
Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR ADAPTATIVE - Învățământ special preșcolar
Nivelul II Nivelul III
- Exerciții de utilizare a a emoțiilor cu diverse sunete,
cuvintelor/ expresiilor/ culori, mișcări, demonstrarea
pictogramelor ce denumesc stări unor variante de exprimare a
emoționale (de ex. Omul vesel, emoțiilor)
Omul trist etc.)
- Jocuri de manifestare
incipientă a empatiei față de
stările emoționale negative ale
celorlalți, cu ajutor din partea
adultului (non-verbal: prin
mângâiere sau îmbrățișare;
verbal: Nu fi supărat, o să
treacă!)
- Jocuri care încurajează
transmiterea (împărtășirea)
emoțiilor prin utilizarea muzicii
ca acompaniament al unor
acțiuni în grup
- Exerciții de conștientizare a - Exerciții de diferențiere a
asocierii dintre situații și reacțiile stărilor emoționale proprii și
emoționale proprii (este vesel ale altora raportat la același
când trăiește o situație fericită – context socio-emoțional (de
de ex. primește un cadou; este ex. Am terminat de lucrat
trist când trăiește o situație puișorul din plastilină – Cum
nefericită – de ex. jucăria s-a mă simt eu? Cum se simte
stricat) colegul?)
- Jocuri de recunoaștere a - Exerciții de identificare și
propriilor emoții pozitive/ verbalizare a consecințelor
negative și ale altora (se simte emoțiilor proprii/ ale altora, în
8
1
1
Elemente de competență Nivelul I
- Jocuri de învățare a unor
modalități de control elementar
al reactivității emoționale și
comportamentului (când nu
are acces la jucăria dorită
acceptă să își reorienteze
atenția către alt obiect/ altă
situație; când manifestă
stereotipii gestuale acceptă să
se implice în acțiuni cu o
finalitate cunoscută)
- Exerciții de formare a
comportamentului de
așteptare (amânarea obținerii
imediate a recompensei,
așteptarea rândului etc.)
Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR ADAPTATIVE - Învățământ special preșcolar
Nivelul II
bine/ rău; simte plăcere/
neplăcere; bucuros/ trist, liniștit/
agitat, respingere/ interes)
- Jocuri de exprimare non-
verbală a emoțiilor pozitive/
negative, jocuri de verbalizare a
acestor tipuri de emoții, cu sau
fără ajutorul adultului
- Exerciții de diferențiere a
stărilor emoționale proprii
raportat la același context socio-
emoțional (de ex. Am terminat
de lucrat puișorul din plastilină –
Cum se simte fiecare?)
- Exerciții de identificare și
verbalizare a consecințelor
emoțiilor proprii în anumite
situații, cu ajutor din partea
adultului (Ce s-a întâmplat când
ai fost furios?)
- Exerciții de identificare și
numire a unor cauze distincte
pentru propriile trăiri, cu sprijinul
adultului (E întuneric, mi-e frică!
Sunt bucuros la cumpărături!
Sunt trist la doctor!)
- Exerciții de diminuare a
intensității răspunsurilor
afective, folosind recompense
- Exerciții de formare a
9
1
1
Nivelul III
anumite situații, cu ajutor din
partea adultului (Ce s-a
întâmplat când a fost furios
băiatul?)
- Exerciții de identificare și
numire a unor cauze distincte
ale emoțiilor celorlalți sau ale
diferitelor personaje, cu
sprijinul adultului
- Jocuri de conștientizare a
unor reguli de exprimare a
emoțiilor în concordanță cu un
context social (exprimă tristețe
când cuiva i se întâmplă un
lucru neplăcut; când este
certat exprimă o emoție
adecvată situației)
- Exerciții de formare a unor
conduite elementare ce denotă
toleranță la frustrare (poate
amâna momentul începerii
jocului preferat; minimalizează
importanța unei jucării/ obiect
inaccesibil, a unei situații, de
ex. Mă pot juca și cu altceva;
acceptă să reinterpreteze
pozitiv situația, de ex. Am și
alți prieteni cu care să mă joc)
- Jocuri de dezvoltare a
capacității de cooperare, în
scopul evitării unor situații
Elemente de competență Nivelul I Nivelul II Nivelul III
comportamentului de așteptare conflictuale
(poate amâna, pentru scurt timp,
momentul începerii jocului
preferat, vizionarea unor desene
animate până la final, audierea
unor povești scurte etc.)

Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR ADAPTATIVE - Învățământ special preșcolar 1

0
1
Conţinuturi

Domenii de conţinut Învățământ preșcolar special

1. Conștientizarea de - Schemă corporală
sine - Senzații, emoții proprii
- Autoprezentarea (nume, sex, elemente de identificare,
pașaport personal etc.)

2. Grupul de - Tipuri de interacțiuni (copil- adult, copil- copil, copil-

apartenență microgrup)
- Date de identificare ale celorlalți (nume, sex, elemente de
identificare)
- Familia ( membri, relații între membri, roluri în familie)
- Grupul de învățare (relații, reguli)
- Grupul de prieteni (relații, reguli)

3. Modalități de - Activități în co-acțiune

interacțiune socială - Jocuri de imitație
- Jocuri de interacțiune socială
- Activități ludice (jocuri de mișcare, onomatopeice, jocuri de
identificare cu un model, jocuri cu reguli, jocuri de rol etc.)
- Audiții, vizionări (cântece pentru copii, desene animate,
povești)
- Activități distractive, competiții
- Serbări, aniversări, vizite, excursii etc.

4. Norme de conduită - Reguli de politețe ( formule de salut, formule de adresare și

în societate mulțumire, reguli elementare de conversație)
- Norme de conduită în contexte familiare: la școală, în
familie, pe stradă, în mijloacele de transport în comun, în
excursie, la muzeu etc.

5. Reactivitatea și Reacție afectivă față de:

expresivitatea - Obiecte/ jucării
emoțională
- Persoane/ ființe
- Solicitarea de efort/ învățare
- Produsele activității personale
- Reguli de conviețuire în colectivitate
- Situații conflictuale
- Stările afective ale celorlalți

Trăire afectivă și expresivitate :

- Trăiri afective elementare, pozitive și negative (plăcere,
interes, neplăcere, disconfort, respingere, bucurie, tristețe)

Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR ADAPTATIVE - Învățământ special preșcolar 1

1
1
 Domenii de conţinut Învățământ preșcolar special
- Emoții de bază (bucurie, furie, tristețe, teamă, dezgust,
surpriză)
- Emoții complexe (rușinea, vinovăția, mândria)

Control elementar al trăirilor proprii:

- Comportament de așteptare
- Capacitate de cooperare
- Cauze ale unor stări afective proprii (identificate cu ajutorul
adultului)
- Consecințe ale unor emoții proprii (identificate cu ajutorul
adultului)
- Modalități incipiente de control emoțional și
comportamental

Sugestii metodologice
Studiile recente din domeniul neuropsihologiei învățării realizate de către
cercetătorii americani ne relevă faptul că învățarea este unică pentru fiecare individ în
parte, iar în acest sens, o clasificare a copiilor în buni-slabi sau cu /fără dizabilitate nu
mai este de actualitate. Problematica nevoilor de învățare este abordată din ce în ce
mai mult ca o posibilitate de explorare esențială a adaptării individuale și sociale.
Educatorii trebuie să aibă în vedere unicitatea fiecărui copil, să observe punctele forte
ale copiilor, pentru a le valorifica în vederea satisfacerii nevoilor acestora de dezvoltare
și de adaptare la mediul în care trăiesc.
Actuala programă își propune să elimine barierele din curriculum eliminând
viziunea greșită conform căreia copiii cu diverse nevoi de învățare sunt mai dificil de
instruit. Astfel, vom avea în vedere promovarea unui design universal curricular flexibil
și inovativ ce va lua în considerare nevoile de dezvoltare ale copiilor și va individualiza
învățarea în funcție de aceste nevoi. Se conturează astfel o nouă teorie a învățării,
respectiv cea de design universal în învățare.
Cadrul designului universal în învățare ne ajută să înțelegem că metodele,
mijloacele și evaluările inflexibile, constituie bariere în învățare și să abordăm cu
flexibilitate modalitățile în care informația este prezentată copiilor, modul în care aceștia
își demonstrează cunoștințele sau sunt angajați în activitate.
În proiectarea procesului instructiv-educativ, vom lua în calcul:
a. Oferirea unor modalități multiple de reprezentare:
- Opțiuni pentru percepție (imagini, înregistrări audio-video);
- Opțiuni pentru limbaj (oral, augmentativ și alternativ);
- Opțiuni pentru înțelegere (accesibilizarea informației ).
b. Oferirea unor modalități multiple de acțiune și exprimare:
- Opțiuni de exprimare și comunicare (acțiune fizică, înregistrări audio, diverse
forme de tehnologie asistivă, comunicare augmentativă și alternativă).
c. Oferirea unor modalități multiple de angajare în învățare:
- Valorificarea resurselor afective în învățare, ca resurse esențiale;

Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR ADAPTATIVE - Învățământ special preșcolar 1

2
1
 - Opțiuni pentru captarea interesului (posibilitatea copiilor de a alege pentru ca ei
să se simtă responsabili pentru munca pe care o depun, să dobândească
sensul proprietății);
- Opțiuni pentru susținerea efortului și persistență (unii preferă spontaneitatea,
alții rutina, unii învață singuri, alții în perechi);
- Opțiuni pentru conduite primare de autoreglare (controlul emoțiilor, dezvoltarea
motivației, orientarea către scop).
Pentru angajarea copiilor în activitate se pot avea în vedere o serie de modalități
practice:
 Nu încărcați excesiv clasa;
 Implicați copiii în realizarea avizierelor/decorațiunilor în funcție de capacitățile și
preferințele lor;
 Asigurați copiilor modalități flexibile și confortabile de așezare în clasă (așezați pe
scaun/ pe covoraș/ la mese înalte /joase/ în picioare)
 Utilizați lumină diferită în sala de clasă (filtre din țesături/veioze pentru mese/becuri
de intensități diferite), implicând copiii în aranjarea spațiului educativ;
 Folosiți o gamă variată de jucării; unii copii procesează informațiile auditive mult mai
eficient dacă își mențin mâinile ocupate în același timp; utilizarea jucăriilor
facilitează comunicarea dintre ambele emisfere ale creierului, stimulând învățarea;
 Apelați la activități tactile pentru exprimarea emoțiilor sau pentru a exprima diverse
modalități de relaționare socială; desenarea unor imagini cu ajutorul diverselor
materiale oferă creierului o altă modalitate de a învăța, iar utilizarea mai multor
simțuri determină creșterea legăturilor neuronale facilitând integrarea noilor
cunoștințe în cele deja existente;
 Utilizați aplicațiile de realitate virtuală și augmentată, precum și gamificarea;
 Utilizați artele în identificarea, exprimarea și recunoașterea emoțiilor, precum și în
cadrul activităților care au ca scop relaționarea socială sau controlul asupra unor
situații sociale (muzica, fotografia, filmul, dramatizarea);
 Dați-le libertatea să aducă diverse obiecte, costume, fotografii ce au legătură cu
activitatea
 Utilizați cărți audio, tactile sau multisenzoriale;
 Fundamentați strategia didactică pe principiul pașilor mărunți, de trecere progresivă
de la simplu la complex/ de la concret la abstract;
 Includeți mișcarea integratoare în cadrul activităților de învățare; cercetările în
domeniu au demonstrat că executarea unor exerciții fizice conduce la creșterea
performanței copiilor, scade anxietate, sporește concentrarea și dezvoltă memoria;
 Utilizați fotografia/desenul/pictura pentru exprimarea ideilor și comunicare;
 Permiteți copiilor să înregistreze audio sau video răspunsurile;
 Învățați copiii să comunice în perechi, în grup, utilizând comunicarea ca mijloc de
socializare în orice context.
În ceea ce privește procesul de evaluare, recomandăm elaborarea unui plan de
evaluare individualizat pentru fiecare copil. Vom asigura modalități multiple de evaluare
în funcție de particularitățile elevului. Evaluarea formativă va avea ponderea cea mai
mare, aceasta acționând în zona proximei dezvoltări, ca instrument de reglare a
procesului de predare-învățare, utilizând punctele tari ale copiilor, în scopul maximizării
rezultatelor învățării. Evaluarea finală se va realiza diferențiat, în funcție de obiectivele
propuse pentru fiecare copil.
Prezentăm câteva modalități practice de evaluare a procesului instructiv-
educativ:
 utilizarea fotografiei și a desenului pentru exprimarea ideilor;

Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR ADAPTATIVE - Învățământ special preșcolar 1

3
1
  posibilitatea înregistrării audio sau video a răspunsurilor de către copii;
 crearea unei cărți / portofoliu cu ajutorul pozelor, care să evidențieze capacitățile
dobândite (ne vom focaliza pe ceea ce copilul poate să facă și vom arăta unde
acesta a ajuns și nu unde trebuie să ajungă);
 realizarea de jurnale - copiii pot desena/ utiliza imagini pentru a-și aprecia
activitatea desfășurată, folosind o diversitate de materiale (hârtie colorată, hârtie
liniată sau milimetrică); jurnalele pot fi interactive, educatorul notând/ desenând
diverse sugestii/ încurajări.
Asigurarea unui mediu stimulativ-reacțional este esențială pentru dezvoltarea
socio-emoțională a copilului. Dacă mediul nu reacționează adecvat la în raport cu
copilul, acesta va deveni frustrat și vor apărea dereglări de comportament, ca reacții la
mediu. Cu privire la mediul reacțional, toți intervenienții (educatori, specialiști, părinți
etc.) reprezintă o parte importantă menită să-i stimuleze copilului interacțiunea cu
mediul, rezolvarea problemelor și comunicarea cu ceilalți, dezvoltându-i, astfel,
capacitatea de a influența mediul.
Din perspectiva explorării mediului, modalitățile de interacțiune trebuie planificate
cu grijă, iar achizițiile sociale și afective să conducă la câștigarea încrederii în propriile
forțe, având la bază o experiență personală cât mai bogată.
Interacțiunea cu mediul va presupune o serie de etape. Pentru început, un copil
cu dizabilitate severă/ asociată se va opune interacțiunii cu cei din jur, apoi acesta va
tolera interacțiunea, acceptând un sprijin sub formă de co-acțiune din partea adultului
(tip mână-pe mână), având la bază recompensa primită și contactul plăcut stabilit cu
intervenientul. Urmează o etapă de cooperare pasivă cu adultul (în care se trece de la o
abordare palme-pe palme la o una mână-pe încheietura mâinii), pentru ca ulterior, prin
acomodarea cu activitatea, să fie interesat, să o înțeleagă și să agreeze activitatea
datorită intervenientului (îndrumarea adultului scade treptat, până la simple atingeri cu
degetul, pentru începerea și continuarea activității). Următoarea etapă constă în
răspunsul cooperant la cererea adultului, având nevoie doar de ușoară dirijare (tip
atingere umăr) sau puțină încurajare din partea acestuia. Urmează o etapă în care
copilul poate prelua conducerea activității, după ce a primit explicații de la adult, pentru
ca ulterior să poată imita activitatea, la cererea intervenientului. În final, copilul va putea
să inițieze independent acțiunea, pentru a rezolva problema sau pentru obținerea
plăcerii, ca urmare a realizării activității prin forțele proprii.
Activitățile desfășurate în cadrul procesului educațional sunt adevărate ocazii de
învățare situațională, în cadrul cărora părinții copiilor cu dizabilități ocupă un loc
primordial. Aceștia reprezintă parteneri-cheie în educația acestor copii, iar relația
familie- grădiniță- comunitate este hotărâtoare pentru formarea și dezvoltarea unor
comportamente adaptative la preșcolar.
Sugestiile metodologice prezentate își propun să răspundă la cerințele
individuale de dezvoltare ale copiilor și să ofere alternative cadrelor didactice pentru
proiectarea unor activități didactice atractive și accesibile tuturor copiilor, promovând
permanent strategiile activ-participative.

Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR ADAPTATIVE - Învățământ special preșcolar 1

4
1
Bibliografie
 Botiș A., Mihalca L. (2007). Despre dezvoltarea abilităților emoționale și sociale
ale copiilor, fete și băieți, cu vârsta până la 7 ani, Ed. Alpha MDN, Buzău;
 Ionescu M. (coord.) (2010). Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea
timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, Ed. Vanemonde, București;
 Jordan R. (1997). Educația copiilor și tinerilor cu autism – Ghid pentru educația
specială, (trad. rom. 2001), ed. sub egida UNESCO, Reprezentanței UNICEF în
România, Asociației RENINCO România, București;
 McInnes J.M., Treffry J.A. (1982). Copilul cu surdo-cecitate – Ghid de dezvoltare,
(trad. rom. 2002), Tipografia Semne ‘94, București;
 Popovici D.V. (coord.) (2016). Strategii de comunicare augmentativă și
alternativă pentru copiii nonverbali, Ed. Univ. din București;
 Preda V., Pletea M., Grama F. (2011). 450 de jocuri educaționale – Repere
fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului, Ed.DPH, București;
 Rapp, W. H. (2014). Universal Design for Learning in Action: 100 Ways to Teach
All Learners, Baltimore, Maryland, Paul H. Brookes Publishing Co;
 Rose D. H., & Meyer, A., Hitchcock, H. (2006). The Universally Designed
Classroom: Accesible curriculum and Digital Technologies, Center for Applied
Special Technology, Cambridge, MA, Harvard Education Press;
 Sas C. (coord.) (2010) Cunoașterea și dezvoltarea competenței emoționale, Ed.
Univ. din Oradea;
 Șchiopu U.( coord.), 1997, Dicționar de psihologie, Ed. Babel, București;
 Ștefan C.A., Kallay E. (2010). Dezvoltarea competențelor emoționale și sociale la
preșcolari – Ghid practic pentru educatori, Ed. ASCR, Cluj-Napoca;
 Ștefan M. (2006). Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, București;
 Toma C.M. (2015). Competențele -temă pentru schimbarea de paradigmă în
educație, disponibil la https://ec.europa.eu/epale/ro/node/13729;
 Vrăsmaș E. (1999). Educația copilului preșcolar – Elemente de pedagogie la
vârsta timpurie, Ed. Pro Humanitate, București.

Grup de lucru

- Liana Maria MITRAN, Coordonator Ministerul Educației Naționale

- Romeo Adrian COZMA, Inspectoratul Școlar al Municipiului București

Nume, prenume Instituţie de apartenenţă

Monica Justina Marin Grădinița Specială pentru Hipoacuzici Nr. 65 București
Oana Buică-Belciu Grădinița Specială pentru Hipoacuzici Nr. 65 București
Mariana Meran Școala Gimnazială Specială ”Sfântul Nicolae” București
Nicoleta Mihaela Radu Școala Gimnazială Specială ”Sfântul Nicolae” București
Ioana Raluca Vlad Școala Gimnazială Specială ”Sfântul Nicolae” București
Marinela Vasile Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu” București
Monica Doru Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu” București

Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR ADAPTATIVE - Învățământ special preșcolar 1

5
1