Anexa nr. ….. la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. ……… /…….

2019
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

ACTIVITĂŢI LUDICE

Învățământ special preșcolar

2019

Programă școlară ACTIVITĂȚI LUDICE - Învățământ special preșcolar

1
Notă de prezentare

Programa Activități ludice face parte din Domeniul socio-emoțional și este este elaborată
conform anexei la Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3593/18.06.2014 referitor la
aprobarea Metodologiei privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar- planuri-cadru
de învățământ și programe școlare. Prezentul Plan-cadru se aplică în toate unităţile de
învățământ special care organizează învățământ preşcolar pentru dizabilităţi intelectuale,
dizabilităţi senzoriale (de auz şi de văz), dizabilităţi severe, grave, asociate şi dizabilităţi
multiple/surdocecitate. În organizarea şi desfaşurarea activităţilor se va ţine cont de
particularităţile copilului, de vârsta de dezvoltare individuală şi specificul grupei.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
 Nota de prezentare
 Unităţi de competenţă
 Elemente de competenţă şi exemple de activităţi de învățare
 Conţinuturi
 Sugestii metodologice
Competenţa reprezintă un ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe,
deprinderi/ abilităţi şi atitudini (articolul 4 din LEN, https://legeaz.net/legea-educatiei-
nationale-1-2011/art).
Unităţile de competenţe reprezintă ansambluri integrate de achiziţii aşteptate de la
copii, în procesul de dezvoltare al acestora, în intervalul de la naştere până la intrarea în
învăţământul primar, ca urmare a participării lor la activităţile educaţionale din unitățile de
educație timpurie şi preşcolară.
Elementele de competență sunt enunțuri concrete care sunt derivate din unitățile de
competențe, fiind detalieri ale acestora. Elementelor de competenţe le sunt asociate exemple
de comportamente, precum și exemple de activități de învăţare, care sprijină cadrul didactic
în procesul de planificare calendaristică şi de proiectare curriculară.
Programa oferă un cadru larg de abordare pentru toate tipurile de dizabilitaţi, iar
responsabilitateaopţiunii în alegerea conţinutului, formelor şi mijloacelor de realizare revine
cadrului didactic.
Programa este structurată pe două unităţi de competenţă care urmează traseul firesc de
dezvoltare al copilului. Atât unităţile de competenţă, cât și elementele de competenţă vizează
achiziții dobândite și valorificate prin interdisciplinaritate. Activitățile propuse pot fi adaptate
la nevoile fiecărui copil în funcție de particularitățile psiho-individuale ale acestuia.
Dezvoltarea psihologică a copilului nu se realizează de la sine, în mod instinctiv, ci
prin două instrumente fundamentale: jocul şi imitaţia. Jocul este una din cele mai importante
forme de manifestare a copilului. Sub influența jocului se formeaza, se dezvoltă și se
restructurează întreaga activitate psihică; prin joc, copilul precepe, înțelege și învață.
Jocul este folosit de copil chiar de la naştere şi este prima lui formă de activitate.
 Jocurile senzoriale - în acest cadru se regăsesc toate jocurile care antrenează
capacităţile senzoriale;
 Jocurilor motrice - antrenează îndemânarea, coordonarea mişcărilor, agilitatea
 Jocurile psihice sunt, la rândul lor, de două feluri:
- intelectuale, care solicită o activitate intelectuală complexă, antrenează strategii ale
gândirii cu grade diferite de complexitate; acestea se bazează pe comparaţie şi
recunoaştere, pe asociaţie prin asonanţă, prin raţionament şi imaginaţie creatoare.
- afective, care antreneaza o gamă variată de emoţii cu conotaţii negative sau pozitive.
Fiecare copil este unic în modul în care creşte, se dezvoltă şi dobândeşte deprinderi şi
competenţe. Copiii trec prin stadii similare de dezvoltare, dar în ritmuri diferite. Nu trebuie să
ne așteptăm ca toţi copiii să atingã aceleaşi standarde în acelaşi timp sau la același nivel de
performanţă.

Programă școlară ACTIVITĂȚI LUDICE - Învățământ special preșcolar

2
 Copiii nu sunt recipiente pasive pentru cunoştinţe; ei învaţă prin joc, prin implicare
activă, angajare, explorare şi exploatarea simţurilor – auz, văz, gust etc.; toţi copiii trebuie
expuşi unei game cât mai bogate de oportunitãţi de învăţare, în moduri diferite şi în contexte
diferite.
A desfăşura un joc nu este „joacă” lipsită de importanţă şi seriozitate. Este, într-un fel,
unica modalitate de predare adaptată gradului de maturitate psihică a preşcolarului.
Principalele elemente structurale ale jocului sunt: scopul, subiectul, rolurile şi regulile.
Jocul este una din variatele activităţi ale oamenilor: e determinat de celelalte activităţi şi,
invers, le determină pe toate acestea. Învăţarea, munca şi creaţia nu s-ar realiza în afara
jocului, după cum acesta nu poate să nu fie purtătorul principalelor elemente psihologice de
esenţă neludică ale oricărei ocupaţii specific umane.
Jocul este o activitate conştientă. Cel care îl practică, inclusiv copilul preşcolar, îl
conştientizează ca atare şi nu-l confundă cu nici una dintre celelalte activităţi umane. O altă
particularitate a jocului ca formă de activitate instructiv-educativă este faptul că permite
cultivarea spiritului de independență în efectuarea diferitelor acțiuni cu grad sporit de
dificultate. Această particularitate derivă din faptul că în joc exprimarea simbolică nu este
limitată sau îngrădită. Prin ambianța pe care și-o creează, jocul înlătură orice acțiune
neplăcută a factorilor formativi și evită instalarea sub orice formă a blocajului psihic. Jocul
introduce pe acela care-l practică în specificitatea lumii imaginare pe care şi-o creează
jucătorul respectiv.
Caracterul larg al jocului este reglat de natura jocului, de regulile acestuia, în sensul că
se simte nevoia să se pună în acord deplin actul simbolic cu cel real, jocul cu realitatea
cotidiană. Este reglat și de modul în care se realizează îndrumarea jocului în sine, de poziția
aparent absentă de la joc a educatorului, care are datoria să îmbine armonios acțiunea
spontană și liberă a copilului cu normele și direcțiile prioritare ale educației.
Scopul jocului este acţiunea însăşi, capabilă să-i satisfacă jucătorului imediat dorinţele
sau aspiraţiile proprii. Prin atingerea unui asemenea scop, se restabileşte echilibrul vieţii
psihice şi se stimulează funcţionalitatea de ansamblu a acesteia. Numai prin joc copilul este
foarte activ și interesat de tot ceea ce face. El are libertatea să se miște în voie și să
gândească nestingherit așa cum îi dictează împrejurările, el este tot timpul fericit și bine-
dispus.
Jocul, ca formă de activitate instructiv-educativă, dă posibilitatea copiilor de a avea
preocupări variate sub aspectul conținutului. În toată etapa destinată jocului, copilul știe că
are voie să manifeste inițiativă, să rezolve singur sau împreună cu partenerii problemele
întâlnite; să facă ceea ce îi place sau îi produce satisfacție; să participe la activități care sunt
pe măsura sa și spre binele său.

Programă școlară ACTIVITĂȚI LUDICE - Învățământ special preșcolar

3
Unități de competențe

1. Manifestarea conduitelor ludice elementare

2. Valorificarea achiziţiilor psiho-individuale prin joc

Programă școlară ACTIVITĂȚI LUDICE - Învățământ special preșcolar

4
Elemente de competență şi exemple de activităţi de învăţare
1. Manifestarea conduitelor ludice elementare
Elemente de competență Nivelul I
1.1. Manifestarea interesului - Joc senzorio-motor
pentru joc și folosirea - Jocuri de stimulare senzorială
instrumentelor ludice cu obiecte/ jucării
luminoase,sonore, vibratorii
- Jocuri de stimulare senzorial-
cognitiva cu obiecte/ jucării
care redau sunete familiare din
natură
- Jocuri cu obiecte/ jucării
asupra cărora atunci când
copilul acţionează la un nivel
minimal (atingere, uşoară
apăsare sau mişcare a
corpului), vor produce efecte
luminoase, sonore, vibratorii
- Jocuri de descoperire (de ex.:
într-o cutie) de obiecte/jucării
si de manipulare a obiectelor în
co-acțiune
- Exerciții de prehensiune,
manipulare și explorare a
obiectelor și jucăriilor
1.2. Participarea pasivă și - Jocuri de explorare „mână pe
activă la jocuri mână” (participare pasivă)
- Jocuri imitative „în oglindă”
(educatorul imită copilul)
- Jocuri precedate de imitaţia
reflexă
Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A MOTRICITĂȚII GROSIERE ȘI FINE - Învățământ special preșcolar
Nivelul II
- Joc senzorio-motor
- Jocuri de stimulare senzorial-
cognitivă cu obiecte/ jucării care
redau sunete familiare din
natură/mediul familiar
- Jocul de vocalizare
- Jocuri de stimulare tactilă cu
obiecte/ jucării ce se deosebesc
prin textură, consistenţa, formă,
temperatură etc.
- Jocuri de stimulare olfactiv-
gustativă
- Jocuri de descoperire (de ex.:
într-o cutie cu nisip, orez) de
obiecte/jucării diverse (textură,
culoare, consistenţă etc.).
- Jocuri de manipulare a obiectelor
prin imitație (de mutare dintr-o
mână în alta, strângere în pumn,
apucare concomitentă a două
obiecte, lovirea, alăturarea,
suprapunerea lor)
- Jocuri precedate de răspunsul
prin imitaţie activă la conduita
altora
- Jocuri imitative (ex.: imitarea
expresiei faciale, a posturii, a
unui model acţional, mimică,
pantomimă etc)
5
Nivelul III
- Jocuri cu materiale din natură
(nisip, pământ, lemn, piatră,
rădăcini etc)
- Jocuri de stimulare senzorial-
cognitivă cu obiecte/ jucării care
redau sunete familiare din
natură/mediul familiar
- Jocuri de stimulare
polisenzorială și integrare
polisenzorială
- Jocuri de manipulare de
obiecte/jucării diverse (textură,
culoare, consistenţă etc.)
- Jocuri de manipulare a
obiectelor la comandă verbală
- Jocuri de utilizare a obiectelor,
instrumentelor în activități
cotidiene (La bucătărie,
Muzicanții etc.)
- Joc simbolic de scurtă durată
- Jocuri de imitaţie/recunoaștere
a emoţiilor mimate de adult
- Jocuri însoţite de cântec şi
mişcări
- Jocuri tip Sherborne: de
postură, echilibru, contact vizual,
ritm
Elemente de competență Nivelul I Nivelul II Nivelul III
- Jocuri precedate de răspunsul - Jocuri însoţite de cântec şi - Jocuri la alegerea adultului
prin imitaţie activă la conduita mişcări prin imitatie - Jocuri frontale la alegerea
altora - Jocuri tip Sherborne: de postură, copiilor/ adultului
- Jocuri motrice și psihomotrice echilibru, contact vizual, ritm
de imitație activă, în co-
acțiune (ex: Turnul din cuburi
– eu pun un cub, tu pui
următorul)
- Jocuri cu participare activă a
copilului și încercare-eroare
(ex: compunere-descompunere
păpuşa demontabilă, lego,
puzzle etc. – eu pun o piesă, tu
pui următoarea și încerci să
continui cu o a treia: educatorul
lasă copilului timp de răspuns și
încurajează inițiativa)
- Jocuri însoţite de cântec şi
mişcări în co-acțiune
- Jocuri imitative (ex.: imitarea
unui model acţional )
- Jocuri tip Sherborne
1.3. Iniţierea jocului - Jocuri de explorare în co- - Jocuri cu jucării la alegerea - Jocuri independente în centrele
acţiune sau “mână pe mână” copilului de activități (ALA)
-Jocuri preferate de copil în co- - Jocuri simbolice (în coacțiune cu - Jocuri simbolice (solitar sau în
acţiune adultul) grup mic)
- Jocuri de sprijinire şi încurajare - Jocuri de rol (în co-acțiune sau
a oricăror forme şi - Jocuri de rol
cu suport intuitiv) - Jocuri interactive
modalităţi de comunicare a
preferințelor pentru - Jocuri interactive (abilitaţi - Jocuri imaginative
joc/jucărie/activitate ale copilului complexe de joc) - Jocul de alternanţă (acelaşi
(semne neconvenţionale, - Jocuri de construcție (după copil are mai multe roluri
model sau cu ajutor minimal)

Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A MOTRICITĂȚII GROSIERE ȘI FINE - Învățământ special preșcolar

6
Elemente de competență Nivelul I Nivelul II Nivelul III
gesturi, sunete etc.). - Jocuri în centre de activități succesive)
(ALA) - Jocuri de construcţie (creativ,
fără model)

2. Valorificarea achiziţiilor psiho-individuale prin joc

Nivelul I Nivelul II Nivelul III

2.1. Utilizarea achiziţiilor - Jocuri de explorare liberă - Jocuri de explorare liberă - Jocuri de explorare dirijată
senzorio-motorii în joc - Jocuri de mişcare cu diferite - Jocuri de mişcare - Jocuri de mişcare prin
jucării ( cărucioare sau maşini Jocuri de tracțiune și transport de executare a unor acțiuni cu
pe care să le împingă) obiecte (Tricicletă, Kart etc.); viteză crescândă (Mergi cum
- Jocuri de manipulare - Jocuri de manipulare prin imitatie bat, Fluierul fermecat etc.);
(prindere, mânuire și deplasare (prindere, mânuire, deplasare si - Jocuri de schimbare a direcției
a unor obiecte mari, in co- apucare a unor obiecte de diferite de mers;
acțiune) dimensiuni și forme) -Jocuri de manipulare (prindere,
-Jocuri de reconstituire a -Jocuri de reconstituire a întregului mânuire și deplasare) a unor
întregului din 2-4 părți din 3-9 părți obiecte de diferite dimensiuni și
- Jocuri de suprapunere a 3-5 forme, la comandă verbală
- Jocuri de suprapunere a două
piese (lego, cuburi) după model piese (lego, cuburi) după model -Jocuri de manipulare prin
- Jocuri de construcție pe un -Jocuri de construcție pe 2-3 apucare a unor obiecte folosind
rând orizontal sau vertical rânduri orizontal sau vertical diferite instrumente de apucare
(Trenul, Patul etc.) (ex.:cu pensetă, magnet, cârlig,
(Turnul, Gardul etc.)
undiță, bețișoare etc.) la
- Jocuri de îndemânare prin - Jocuri de compunere şi
comandă verbală
mânuirea obiectelor cu 2 mâini descompunere a unor ansambluri
prin suprapunere, alăturare, -Jocuri de reconstituire a
(Umple sacul, Mută cutiile etc.)
îmbinare, înşirare etc. întregului din mai multe părți
- Jocuri de mişcare in co- (Puzzle);
acțiune (mişcări de dans, - Jocuri de îndemânare prin
mânuirea obiectelor cu o mână -Jocuri de construcție pe
imitarea mişcărilor unor orizontală sau verticală după
animale) - Jocuri de imitare a mişcărilor
unor animale, mişcări de dans model sau temă (Camionul cu
- Jocuri cu mingea jucării, Casa păpușii)
- Jocuri de exersare a coordonării

Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A MOTRICITĂȚII GROSIERE ȘI FINE - Învățământ special preșcolar

7
 Nivelul I
2.2. Utilizarea achiziţiilor -- Jocuri de asociere obiecte „la
cognitive prin joc fel” (legume, fructe, animale,
mobilier, îmbrăcăminte etc.)
- Jocuri de asociere formă-
contur, obiect-imagine
- Incastre simple
- Jocuri de „descoperire”- a
obiectelor/ jucăriilor
familiare/preferate
- Jocuri de sortare a jetoanelor
Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A MOTRICITĂȚII GROSIERE ȘI FINE - Învățământ special preșcolar
Nivelul II
bimanuale şi oculo-motorii
- Jocuri în aer liber
- Jocuri cu mingea
-Jocuri sportive în perechi
- Jocuri de ritm, dans şi mişcare,
pe muzică, prin imitatie
-Jocuri de sortare a jetoanelor
(legume, fructe, animale, mobilier,
imbracaminte etc.)
- Jocuri de asociere (2 criterii)
- Incastre
- Jocuri de reconstituire a întregului
din 3-9 părți (Puzzle)
- Jocuri de suprapunere a 3-5 piese
(lego, cuburi) după model
- Jocuri de „descoperire”-
8
Nivelul III
- Jocuri de compunere-
descompunere de structuri
complexe (ex.: lego, puzzle
etc.)
- Jocuri de îmbinare,
alăturare,suprapunere (lego,
cuburi etc.) dupa schema de
lucru
- Jocuri de îndemânare prin
mânuirea obiectelor cu o mână
și ocolire de obstacole
- Jocuri în aer liber
- Jocuri frontale de mişcare
(alergare, săritură, prindere,
aruncare etc)
- Jocuri de ritm, dans şi
mişcare pe muzică însoțite de
instrumente de percuție
- Jocuri de echilibru
- Jocuri sportive, în perechi sau
în echipă
- Jocuri de sortare a jetoanelor
după mai multe criterii sau
încadrare în grupe (intuirea
generalizărilor) (ex: de
măncare (alimente, legume,
fructe), animale (domestice,
sălbatice, insecte, păsări) etc.)
- Jocuri-exercițiu pentru
stabilirea apartenenţei sau
nonapartenenţei unui obiect la
 Nivelul I Nivelul II
după unul sau două criterii identificare și denumire a
concrete (culoare, formă etc.) obiectelor/ jucăriilor familiare
- Jocuri de reconstituire a ascunse, camuflate, acoperite etc.
întregului din 2-4 părţi - Jocuri-exercițiu pentru stabilirea
componente apartenenţei sau nonapartenenţei
- Jocuri de suprapunere a două unui obiect la o grupă
piese (lego, cuburi) după model
2.3. Valorificarea achiziţiilor - Jocuri-exerciţiu de - Jocuri-exerciţiu de recunoaştere a - Jocuri de recunoaştere și
socio-emoționale prin joc recunoaştere a emoţiilor de emoţiilor : bucurie, tristeţe, furie, denumire a emoțiilor exprimate
bază: bucurie, tristeţe mulţumire, teamă etc.
- Jocuri de comunicare -Jocuri de exprimare a emoțiilor
nonverbala prin imitatie
- Jocuri de cooperare copil-adult - Exerciţii-joc de mimare a unor
acţiuni/ mişcări simultan
cu desfăşurarea lor de către o
persoană (direct sau din
înregistrări
- Jocuri de mimă și pantomimă
- Jocuri cu reguli simple, jocuri tip
concurs (fair-play, cooperare)
- Jocuri de cooperare copil-copil
- Jocuri de rol
- Povești terapeutice, povești „cu
Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A MOTRICITĂȚII GROSIERE ȘI FINE - Învățământ special preșcolar
9
Nivelul III
o grupă:
- Jocuri de reconstituire a
întregului din părţile
componente (puzzle, incastre,
cuburi cu imagini, mozaic, lego,
hama etc.).
- Jocuri de construcţie şi
îmbinare fără model
-Jocuri de construcție pe
orizontală sau verticală după
model sau temă dată
- Jocuri de suprapunere (lego,
cuburi) după schemă de lucru
- Jocuri lacunare: „Pune ce
lipsește!”, „Arată ce lipsește!”
- Succesiuni logice
prin mimica educatoarei sau a
altui copil
- Jocuri de mima și pantomima
- Jocuri de imitare a unor
personaje din poveşti şi filme
pentru copii
- Jocuri cu reguli
- Jocuri de cooperare în echipe
(activități sportive, creative etc.)
- Jocuri-concurs
- Jocuri de creaţie frontale
(proiect comun pentru toată
grupa)
 Nivelul I
2.4.. Manifestarea conduitelor - Jocuri cu subiecte din viaţa
ludic-expresive cotidiană ce reflectă experienţe
trăite direct de copil
- Joc de rol imitativ (Familia)
Programă ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A MOTRICITĂȚII GROSIERE ȘI FINE - Învățământ special preșcolar
Nivelul II
tâlc”, modele comportamentale
(eroi animați, personaje din
povești)
- Jocuri cu subiecte din viaţa
cotidiană ce reflectă experienţe
trăite direct de copil sau dobândite
prin observaţie
- Joc de rol/ Dramatizare
- Dans și mișcare
1
0
Nivelul III
- Jocuri cu subiecte din viaţa
cotidiană ce reflectă experienţe
trăite direct de copil sau
dobândite prin observaţie sau
relatare
- Joc de rol/ Dramatizare
- Teatru de marionete
- Dans şi mişcare creativă
Conţinuturi

Domenii de conţinut Teme

Comportamente ludice Contemplare activă
elementare Verbalizare (gânguritul urmat de emisiile de silabe)
Imitație reflexă
Imitație activă la conduita altora
Capacităţi de manipulare obiecte (apucare, lovire,
împingere, tragere)
Deprinderi de explorare
Co-acţiune
Interacţiune
Integrare senzorial-kinestezică (Jocuri de tip Sherborne)
Achiziţii senzorio-motorii Stimulare şi diferenţiere polisenzorială
Recunoaştere și reproducere multi-senzorială
Deprinderi şi calităţi motrice (interdisciplinar cu
Activitățile de dezvoltare a motricitatii grosiere si fine)
 posturi corecte
 echilibru static şi dinamic
 prehensine corectă (apucare, manipulare,
controlul actului reflex)
 coordonări oculo-manuale, bi-manuale şi ochi-
mână-picior (alăturare, suprapunere, prindere,
aruncare, îmbinare etc.)
 abilităţi motrice de bază: mers, alergare, săritură,
târâre, rostogolire etc.
 calităţi motrice: viteză, rezistenţă, forţă,
îndemânare
Achiziţii cognitive Percepţie globală
Memorie
Atenţie
Reprezentare
Capacităţi analitico-sintetice
 diferenţieri
 sortări pe diferite criterii
 descompuneri
 reconstituiri
 asocieri
Achiziţii socio-emoţionale Comportamente dezirabile (interdisciplinar cu Activitățile
de dezvoltare a comportamentelor adaptative)
Reguli de conduită în contexte familiare
 formule de adresare și de politețe
 formule de salut
Iniţiativă în acţiuni şi relaţii
Independenţă în acţiuni şi relaţii
Adaptarea şi integrarea în mediul social (microgrupul
social)
Spirit competițional
Cooperare
Fair-play

Programă ACTIVITĂȚI LUDICE - Învățământ special preșcolar

1
1
 Domenii de conţinut Teme
Conduite ludic-expresive Activitaţi artistico-plastice
Dans
Transpunere în joc de:
 Situaţii cotidiene
 Modele de comportament
 Roluri şi statusuri sociale

Sugestii metodologice
În activitatea cu copiii cu dizabilitaţi severe sau profunde nu se poate pleca de la
premisa că aceşti copii învaţă spontan să se joace; jocul este o activitate, o deprindere
ce trebuie formată treptat, printr-o succesiune de etape cu grad progresiv de dificultate.
Astfel, cel mai bine iese în evidenţă funcţia terapeutic-compensatorie a jocului în
activitatea cu preşcolarii cu dizabilitate severă.
Fiecare copil atinge un anumit nivel în învăţarea acţiunii de „a se juca”; nu este
obligatoriu ca toate etapele să fie parcurse într-un timp anume, ci se impune menţinerea
ritmului propriu al copilului, evaluarea şi respectarea nivelului său real de progres şi
personalizarea activităţilor ludice.
În general, se recomandă observarea comportamentului copilului, care tinde să se
orienteze instinctiv spre obiectele, fenomenele sau persoanele care îi captează atenţia
la un moment dat, în felul acesta se stabileşte un punct de pornire.
Copilul trebuie învăţat să descopere plăcerea de a explora şi manipula mediul, prin
strategii în co-acţiune. Demonstraţiile frecvente trebuie însoţite de stimulare emoţională
pozitivă.
Jocurile ce presupun capacităţi analitico-sintetice (diferenţieri, sortări pe diferite
criterii, descompuneri, reconstituiri, asocieri) precum și alăturare, suprapunere, vor
crește gradual ca dificultate, în funcție de particularitatile psiho-individuale și de
dezvoltare ale fiecărui copil. Gradul de dificultate al sarcinilor presupuse de fiecare joc
în parte poate să crească sau să scadă în funcție de particularitățile psiho-individuale și
vârsta de dezvoltare a fiecărui copil.
Jocul didactic, având ca scop organizarea învăţării ludice, trebuie adaptat la
aptitudinile şi preferinţele copilului (cu alte cuvinte, metoda trebuie adaptată la copil şi
nu copilul la metodă).
Terapia Sherborne înseamnă experienţă şi nu exerciţiu, deoarece latura fizică se
combină cu cea psihică. Astfel, experienţele depăşesc stadiul de simplă mişcare, ele
devenind mişcări de joc, implicând mai mult decat o latură pur fizică.
Multe din activităţile utilizate în terapia Sherborne sunt prezente în relaţionarea
cotidiană cu copilul - se fac fără scop în jocurile părinte-copil, educator-copil şi de aceea
ele nu sunt noi pentru copil. Prin urmare, activităţile Sherborne sunt realizate prin
intermediul unei relaţii ludice, stabilită între o persoană aflată într-un stadiu de
dezvoltare superior celui al copilului.
CE INVAŢĂ COPIII PRIN JOCUL DE TIP SHERBORNE?
 Conştientizarea corpului şi organizarea mişcărilor;
 Delimitarea unui anumit spaţiu al mişcării-orientare spaţială;
 Delimitarea temporală a mişcării- orientare temporală;
 Rezolvarea unor dificultăţi/depăşirea unor obstacole în realizarea unor mişcări;
 Realizarea unor mişcări expresive, prin care îşi comunică nevoile;
 Perseverenţă, rapiditate, putere, flexibilitate, mobilitate.

Programă ACTIVITĂȚI LUDICE - Învățământ special preșcolar

1
2
Bibliografie:
 Bocoş, M., Catalano, H., Avram, I., Someşan, E. (coord.), (2009). Pedagogia
învăţământului primar şi preşcolar. Instrumente didactice, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
 Breben, S., Ruiu, G., Fulga, M., Tuturugă, M., (2005). Mediul educaţional în
grădiniţă, Editura Reprograph, Craiova.
 Buică, C. B. (2004). Bazele defectologiei. Ed. Aramis, București.
 Ciolan, L. (2008). Învățarea integrată: Fundamente pentru un curriculum
transdisciplinar. Iași: Polirom.
 Cucoș, C. (coord.), (2009). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și
grade didactice. Iaşi: Polirom.
 olar (3 – 6/7 ani)” (2008). Bucureşti:
Ministerul Educaţiei, Cercetării și Tineretului.

profunde sau asociate prin alternativa educațională de pedagogie curativă”
(2008). București: Bucureşti: Ministerul Educaţiei, Cercetării și Tineretului.

(Editată sub egida Reprezentanţei UNICEF în România şi a Asociaţiei RENINCO
România)” (2002). Bucureşti.

multisenzoriale” (2008). Bucureşti: Ministerul Educaţiei, Cercetării și Tineretului.
 Gherguț, A. (2005). Sinteze de psihopedagogie specială, Ed. Polirom, Iași.
 Gherguţ, A. (2006). Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii.
diferenţiate şi incluzive în educaţie. Editura Polirom, Iaşi.
 Gherguț, A., Frumos, L. Raus, G. (2016). Educația specială. Ghid metodologic,
Ed. Polirom, Iași.
 Glava, A., Glava, C., (2002). Introducere în pedagogia preşcolară, Editura Dacia,
Cluj-Napoca.
 Glava, A., Pocol, M., Tătaru L., (2009). Educaţia timpurie. Ghid metodic pentru
aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti.
 Ionescu, M. (coord.), (2010). Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea
timpurie a copilului de la naștere la 7 ani. București: Vanemonde.
 Kolumbus, E.S., (1998). Didactica preşcolară (“Is it tomorrow yet?” – titlu original,
traducere în limba română de Magdalena Dumitrana), Editura V&I Integral,
Bucureşti.
 Manolescu, M., (2004). Curriculum pentru învăţământul primar şi preşcolar.
Teorie şi practică, Editura Credis, Bucureşti.
 „Material orientativ pentru stimularea dezvoltării copilului de la naștere la 3
ani” (2008). București, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.
 McInnes, J. M., Treffry, J. (f.a.). Copilul cu surdocecitate – ghid de dezvoltare.
București: Ed. Semne.
 Muşu Ionel, Taflan Aurel (coord.), (1997). Terapia educaţională integrată, Editura
Pro Humanitate, Bucureşti.
 Păun, E., Iucu, R. (2002). Educaţia preşcolară în România. Iaşi, Polirom.
 Popovici, D. ( 2005).Terapii ocupaționale pentru persoane cu deficiențe, Ed.
Muntenia, Constanța.
 Preda V., (2002). Psihopedagogia intervenţiei timpurii la deficienţii vizuali, PUC,
Cluj Napoca.
 Radu Gh., (1999). Psihopedagogia dezvoltării şcolarilor cu handicap, Editura
Didactică şi Pedagogică Bucureşti.

Programă ACTIVITĂȚI LUDICE - Învățământ special preșcolar

1
3
  Radu Gh. (2001). Psihologie şcolară pentru învăţământul special. Sinteze,
Editura Fundaţiei Humanitas, Bucureşti.
 Roșan, A. (2015). Psihopedagogie specială. Modele de evaluare și intervenție,
Ed. Polirom, Iași.
 Stilmann, R. (2010). Instrumente de evaluare a copiilor cu deficiențe senzoriale
multiple. Scalele Callier-Azusa (trad. rom. şi adapt.). București: Semne.
 Stănică I., Muşu I., Popa M., Popovici D. V., Rozorea A. (1997). Psihopedagogia
specială - Deficienţa senzorială, Pro Humanitate, Bucureşti.
 Ştefan M. (1981). Educarea copiilor cu vedere slabă, Bucureşti, Editura Didactică
şi Pedagogică.
 Ștefan, C.A., Kallay, E. (2011). Dezvoltarea competențelor emoționale și sociale
la preșcolari. Ghid practic pentru educatori, Ed. ASCR, Cluj-Napoca.
 Verza, E., Verza E. F. (coord.) (2011). Tratat de psihopedagogie specială, Ed.
Universității din București, București.
 Vrăsmaș E. (1999). Educația copilului preșcolar – Elemente de pedagogie la
vârsta timpurie. Ed. Pro Humanitate, București.
 Tomşa, Gh., Oprescu, N., (2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei
preşcolare, Editura V&I Integral, Bucureşti.
 Voiculescu, E., (2001). Pedagogie preşcolară, Editura Aramis, Bucureşti.
 Vraşmaş, E., (coord.), (2010). Premisele educaţiei incluzive în grădiniţă, Editura
Vanemonde, Bucureşti.

http://impreuna.arts.ro/articol.php?limba=1&id_articol=141
http://www.tribunainvatamantului.ro/joc-invatare-timp-liber-si-educatie/
http://www.academia.edu/12376297/PSIHOPEDAGOGIA_JOCULUI

Grup de lucru

- Liana Maria MITRAN, Coordonator Ministerul Educației Naționale

- Romeo Adrian COZMA, Inspectoratul Școlar al Municipiului București

Nume, prenume Instituţie de apartenenţă

Monica Justina Marin Grădinița Specială pentru Hipoacuzici Nr. 65 București
Oana Buică-Belciu Grădinița Specială pentru Hipoacuzici Nr. 65 București
Mariana Meran Școala Gimnazială Specială ”Sfântul Nicolae” București
Nicoleta Mihaela Radu Școala Gimnazială Specială ”Sfântul Nicolae” București
Ioana Raluca Vlad Școala Gimnazială Specială ”Sfântul Nicolae” București
Marinela Vasile Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu” București
Monica Doru Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu” București

Programă ACTIVITĂȚI LUDICE - Învățământ special preșcolar

1
4