TEATRU ÎN EDUCAŢIE

CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

CLASA a II-a
 ARGUMENT

Actoria este, fără îndoială, unul dintre mijloacele cele mai plăcute de a te
dezvolta ca fiinţă socială şi sociabilă, deoarece se bazează pe joc. Cu toţii ştim că
cele mai mari progrese le înregistrează copiii care acţionează cu plăcere în orice
tip de activitate întreprinsă. Comunicarea lejeră şi stabilirea de raporturi corecte şi
armonioase între semeni sunt esenţiale, iar educaţia prin teatru vizează şi aceste
necesităţi. Alegerea relaţiilor şi a grupurilor sociale potrivite pentru copii – viitori
adulţi – se poate educa şi îndruma încă din copilărie. Descoperirea a „ceea ce
vreau să fac/fiu când voi fi mare” va fi mai uşor de realizat dacă copilul va avea
posibilitatea să se cunoască, să se exprime, să experimenteze situaţii sau profesii,
aşa cum se întâmplă prin jocul complex al actoriei.
Teatru în educaţie are ca finalitate educarea şi dezvoltarea atenţiei, a
spiritului de observaţie, a lucrului în echipă, a gândirii creatoare, a imaginaţiei
active, a limbii şi vocabularului, a fizicalizării, precum şi formarea şi educarea
ritmului, a vocii ( pentru cântat şi vorbit), a vorbirii (comunicării) în public, pe
paliere de vârstă şi interese. Astfel se îmbină armonios mai multe arte şi
competenţe, astfel: mişcare (sport şi dans), vorbire (dicţie, limbă şi literatură),
cântat (impostaţie şi muzică), imagine (desen, pictură, manufactură). Prin
intermediul jocurilor şi al exerciţiilor propuse, se urmăreşte insuflarea copiilor cu
respect şi plăcere pentru propria muncă. Munca în cadrul atelierului de actorie
înseamnă jocuri create împreună, decoruri şi măşti construite împreună,
spectacole realizate împreună, cântece şi dansuri repetate şi create împreună.
Aducerea teatrului în şcoală înseamnă şi descoperirea copilului-spectator şi
a copilului-creator. De cele mai multe ori dimensiunea creativă este estompată de
învăţarea normativă. Teatrul şi dansul dezvoltă omul relaţional, empatic, deschis
spre relaţiile cu ceilalţi, spre dialog, abil şi competent în rezolvarea unor
probleme complexe de existenţă prin participare şi strategii de grup. Educaţia
contemporană trebuie să realizeze un echilibru între copilul-spectator şi copilul-
creator, în beneficiul adultului care va fi şi al societăţii din care face parte.
Educaţia prin teatru este o activitate 100% practică, iar la sfârşitul unei zile
trebuie să ne gândim la un lucru: şcoală să fie o sărbătoare şi o bucurie.
 COMPETENŢE GENERALE

1. Dezvoltarea abilităţilor creative şi expresive

2. Formarea competenţelor de comunicare, dezvoltarea limbajului şi a
gândirii
3. Dobândirea competenţelor prosociale

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE

ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea abilităţilor creative şi expresive

COMPETENŢE SPECIFICE EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE

La sfârşitul clasei I, elevul va fi
capabil:
1.1. Să exprime, prin
mişcare, postură, mimică
şi gestică, diverse emoţii
ÎNVĂŢARE
Pe parcursul clasei I se propun următoarele
activităţi:
- activităţi de stimulare a capacităţilor motorii
si relaţionale;
- însuşirea corectă a proporţiilor corpului
uman;
- activităţi de relaxare, încălzire, activare
senzorială, coordonare; sensibilizare a
corpului, gestică, mimică;
- jocuri privind explorarea mediului şi jocuri
de mişcare, cu rol în achiziţionarea
conceptelor legate de spaţialitate şi orientare
(înăuntru, în afară, sus, jos, la stânga, la
dreapta) şi în coordonarea dinamică generală;
- activităţi de dezvoltare a selectivităţii

1.2. Să utilizeze şi să
descrie obiectele şi
ansamblurile de obiecte
1.3. Să dobândească
instrumente şi metode
variate de exprimare
verbală şi nonverbală
1.4. Să utilizeze un
limbaj expresiv în
descrierea/proiectarea
unor situaţii.
2. Formarea competenţelor de comunicare, dezvoltarea limbajului şi a
gândirii
COMPETENŢE SPECIFICE
La sfârşitul clasei I, elevul va fi
capabil:
2.1. Să se exprime fluent - exerciţii de respiraţie, exerciţii de
şi corect în comunicarea
orală
percepţiei, a reprezentărilor complexe şi a
concentrării atenţiei.
- activităţi de analiză a proprietăţilor
obiectelor şi de transformare creativă a
acestora;
- activităţi de prezentarea a imaginilor, de
dialog pe baza imaginilor prezentate;
- activităţi de prelucrare a imaginilor, de
construcţie de obiecte (se vor utiliza diverse
materiale pentru a face colaje, printuri,
compoziţii şi construcţii)
- activităţi de prezentare a imaginilor, de
dialog pe baza imaginilor prezentate;
- jocuri de rol
- activităţi de imaginaţie dirijată pe teme
date;
- activităţi de dezvoltare a sincronizării cu
grupul şi cu mediul înconjurător prin
momente de ansamblu.
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
ÎNVĂŢARE
Pe parcursul clasei I se propun următoarele
activităţi:
concentrare, tehnici de relaxare;
- activităţi de descriere a obiectelor şi a
 particularităţilor acestora, a acţiunilor şi a
succesiunilor de acţiuni desfăşurate de o
persoană sau de mai multe persoane;
- activităţi de transpunere în vorbire a
produselor imaginaţiei creatoare: desene,
colaje, printuri etc.
2.2. Să povestească - activităţi de stimulare a imaginaţiei
situaţii şi întâmplări creatoare, corelate cu povestirea unor
întâmplări reale sau imaginare;
- jocuri de rol.

3. Dobândirea competenţelor prosociale

COMPETENŢE SPECIFICE EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE

ÎNVĂŢARE
La sfârşitul clasei I, elevul va Pe parcursul clasei I se propun următoarele
dobândi: activităţi:
3.1. Competenţe - activităţi interactive de exersare a lucrului
prosociale (altruism, în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei;
relaţii de cooperare - exprimarea intenţiilor, stimularea dialogului
armonioasă, promovarea între copii.
bunăstării)
3.2. Strategii - activităţi de învăţare a unor metode de
constructive de relaxare şi de autoconcentrare;
soluţionare a conflictelor - activităţi de învăţare a formulării unor
solicitări;
- activităţi de cerere şi de oferire de
informaţii;
- jocuri de rol;
- activităţi de susţinere a unor conversaţii cu
persoane din medii diferite.
CONŢINUTURI

1. Creativitate şi expresivitate:
1.1. Creativitate
- Obiectele şi utilitatea lor
- Utilizări ale obiectelor
- Acţiuni de transformare a obiectelor
1.2. Expresivitate
- Acceptarea propriei individualităţi
- Construirea relaţiilor armonioase cu colegii şi cu adulţii

2. Comunicarea orală, dezvoltarea limbajului şi a gândirii

- Autoprezentarea şi prezentarea celorlalţi
- Descrierea obiectelor şi a particularităţilor acestora
- Descrierea unor acţiuni simple şi a unor succesiuni de acţiuni
- Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare

3. Competenţe prosociale
- Susţinerea unor discuţii cu persoane din diverse medii
- Formularea politicoasă a unor solicitări

VALORI ŞI ATITUDINI
 Stimularea iniţiativei în comunicarea orală
 Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile celorlalţi
 Formarea obişnuinţei de a folosi deprinderile şi cunoştinţele specifice
cititului în scopul formării şi dezvoltării personale.
 MODALITATI DE EVALUARE

Strategia evaluării cuprinde mai multe forme de verificare, metode şi

procedee de examinare. Acestea pot fi clasificate astfel:

 observarea curentă a comportamentului elevilor;

 probe orale şi practice;
 analiza rezultatelor diverselor activităţi ale elevilor (proiect, portofoliu etc.).

În cadrul opţionalului aplicat vom utiliza atât metodele tradiţionale de

evaluare, cât şi metode alternative. Evaluarea este orientată pe lucrul în echipă şi
pe învăţarea prin cooperare în vederea stimulării iniţiativei şi a spiritului
întreprinzător al elevilor, realizându-se prin:

 fişe de lucru;
 teste docimologice;
 portofolii

BIBLIOGRAFIE

Creţu, T, : Psihologia vârstelor, Editura Polirom, Iaşi, 2009.

Cosmovici, A. Iacob, L. (coord.): Psihologie şcolară, Editura Polirom,
1998.
Munteanu, A. : Incursiune în creatologie, Editura Univesităţii Naţionale de
Muzică, Bucureşti, 2013.
Rotaru, D. : Jocuri teatrale. Manual pentru clasele I-IV, Editura UNATC
Press, Bucureşti, 2016