Sunteți pe pagina 1din 26

0020LICEUL TEHNOLOGIC VOINEȘTI

PROFESOR PSIHOLOG: GEORGESCU ARIADNA CONSTANTINA


AN ȘCOLAR 2021-2022

PROGRAM DE CONSILIERE DE GRUP PENTRU ELEVI

„NU FI AGRESOR! NU FI VICTIMĂ! NU FI SPECTATOR!”

SCOP:
Dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale la elevi prin promovarea comportamentelor prosociale şi a relaţiilor sănătoase, oferindu-le informații corecte cu privire

la fenomenul „bullying”: definire, forme de manifestare, cauze, efecte, forme de prevenție, modalități de a lua atitudine, de a interveni pentru ei înșiși și/sau

pentru alții, în vederea diminuării numărului cazurilor de acest fel.

OBIECTIVE operaţionale:
În urma derulării programului, elevii vor fi capabili
1.să defineasca fenomenul de bullying
2.)să identifice formele de bullying
3.să identifice trasaturile de personalitate ce alcatuiesc profilurile psihologice ale victimei
bullying-ului si ale potentialului agresor
4.)să isi dezvolte unele deprinderi de a face fata unor situatii cu potential de bullying
1.METODE: brainstorming, comentarea unui material video; prezentare; exerciţii; discuţii şi
analiza; dezbaterea în grupuri
2.MATERIALE NECESARE: foaie albă, televizor, stick de memorie, fisa de lucru; flipchart,
marker
3.FORME DE ORGANIZARE:
frontal, individual si în grupe de 4-5 elevi
4.TIPURI DE INTERACTIUNI:
profesor-elev, elev-profesor, elev-elev
EVALUAREA:
Modul în care se realizează obiectivele stabilite se urmăreşte prin: observaţia directă la clasă,
tehnici autoevaluative
PERIOADA DE IMPLEMENTARE: An scolar 2021-2022

Coordonator:Prof psiholog Georgescu Ariadna


FIȘĂ DE IDENTIFICARE a violenței psihologice-bullying în mediul școlar
(adaptare după ordinul MEC nr. 4343/2020)

Nr Acțiunea de bullying Frecvența


crt niciodată rar(1-2ori)pe lună 1-2 ori pe de mai multe ori pe
săptămână săptămână
A Bullying relațional

1 Îmi pun porecle


2 Pleacă atunci când ajung lângă
grupul lor
3 Mă înjură
4 Mă tachinează
5 Îmi spun că sunt prost
6 Mă jignesc și îmi spun cuvinte
urâte
7 Mă învinovățesc pentru lucruri pe
care nu le-am făcut
8 Râd de familia mea
9 Mă tachinează și râd de mine
când răspund în clasă
10 Fac glume pe seama notelor mele
B Bullying fizic

1 Mă împing sau trag de mine


2 Îmi distrug lucrurile
3 Dau cu pumnul sau mă pălmuiesc
4 Aruncă în mine cu obiecte
5 Nu mă lasă să trec
6 Fură de la mine (mâncare,bani)
7 Trag scaunul de sub mine
8 Mă amenință că mă bat sau îmi
fac rău dacă nu fac ce vor ei
C Cyberbullying

1 Postează comentarii negative și


răutăcioase la pozele, postările
sau statusurile mele pe grupuri și
rețele de socializare
2 Răspândesc zvonuri despre mine
prin mesaje
3 Mă sună în mod repetat
4 Postează mesajele mele private
5 Mă amenință sau mă hărțuiesc la
telefon și pe rețelele de
socializare
6 Fac grupuri separate unde
vorbesc despre mine
7 Scriu și spun altora despre
lucrurile stânjenitoare pe care le-
am făcut sau care mi s-au
întâmplat
8 Postează filmulețe stânjenitoare
cu mine pe grupuri și rețele de
socializare
D Bullying bazat pe diferențe de rasă,cultură,religie,sexualitate

1 Râd sau mă tachinează cu privire


la credințele sau practicile mele
religioase
2 Râd de înfățișarea mea
3 Râd de stilul meu de viață(ce
mănânc ,cum mă îmbrac etc)
4 Fac comentarii rasiste despre
mine
5 Mă batjocoresc pe internet,pentru
că sunt diferit
6 Râd de locuința ,cartierul,de
orașul meu
7 Mă tachinează din cauza
accentului meu
8 Râd de tradițiile familiei mele
9 Spun lucruri răutăcioase despre
etnia mea
Nr Gradul de afectare
crt

1 Cât de afectat te simți? deloc puțin mult foarte mult

PREZENTAREA ACTIVITĂȚILOR
Nr. Tema/denumirea activității Obiective
crt.
O1. Să definească bullying-ul și tipurile de bullying.
,,COMPORTAMENTUL AGRESIV ȘI O2. Să analizeze cauzele bullying-ului.
1. DOI PARTICIPANȚI PRINCIPALI – O3. Să formuleze caracteristicile unui comportament
AGRESORUL ȘI VICTIMA” corect în situațiile cu care se confruntă sau sunt martorii
fenomenului de bullying.

O1. Să enumere tipurile de bullying.


,,TERMOMETRUL BULLYING- O2. Să exploreze diferite tipuri de comportamente de
2. ULUI” bullying.
O3. Să observe impactul pe care îl are bullying-ul
asupra unei persoane.

3. ,,BULLYING-UL SUB LUPĂ: O1.Să dovedească nevoia de a combate și a stopa


IMPLICAŢII PROFUNDE” bullyingul.
O2. Să dezvolte reacții de profunzime în gândirea
elevilor cu privire la bullying.
O3. Să îşi exerseze abilităţile de a face faţă unor situaţii
cu potenţial de bullying.
O1. Să recunoască emoțiile negative simțite de victima
4. ,,RECUNOAȘTEREA EMOȚIILOR” bullying-ului.
O2. Să asocieze faptul că reacțiile corporale, cu reacțiile
comportamentale au legătură cu emoțiile.
,, MITURI ȘI ADEVĂRURI DESPRE O1. Să gestioneze eficient și cu succes pe cont propriu
5. BULLYING” majoritatea situațiilor de bullying întâmpinate.
O3. Să analizeze mituri / realități despre bullying.

O1.Să exerseze empatia față de


copiii excluși/marginalizați.
6. „ HARTA AJUTORULUI” O2. Să definească fenomenul de bullying.
O3. Să identifice resurse utile de ajutor în situaţii de
bullying.
EXERCIȚIU
,,HÂRTIA MOTOTOLITĂ”
(Program anti-bullying, coordinator Radu Nita, Academia AIKI SEISHIN RYU http://www.combatbullying.eu)

• Profesorul dă fiecărui elev câte o hârtie albă și le cere să o mototolească, să o strângă în mână, să o facă praf, dar să aibă grijă să nu orupă.

• Apoi ea/el le cere elevilor să o desfacă, să o întindă și să se uite la cât de speriată și de murdară este.

• Ea/el cere elevilor să-și ceară scuze hârtiei.

• Cu toate că și-au cerut scuze și au încercat să repare hârtia, profesorul le arată toate cicatricile pe care le-au lăsat, acestea nevindecându-se

niciodată, oricât de tare ar încerca ei să le repare. Exact la fel este și situația în care un copil/elev este agresat de un altul. Își pot cere scuze, însă cicatricile vor

rămâne pentrutotdeauna!

FIȘA - FRAGMENT DIN CARTEA „AGRESORUL” DE PAUL LANGAN (Pag. 22-27)


*
Mergând pe stradă, Darrell își văzu umbra în fereastra unui magazin. Își aminti de un șoricel ce alerga pe alee, sperând să nu fie văzut de nicio pisică. Își dădu

seama că, pentru restul lumii, el părea a fi un copilaș ce se teme de propria saumbră.

Mai în față, văzu un grup de 5 băieți stând în fața unui mic magazin de sendvișuri. Păreau a avea în jur de 15 sau 16 ani, toți fiind mai mari decât Darrell. Nu

semănau cu huliganii pe care îi știa de acasă. Păreau a fi copii obișnuiți care își petreceau timpul împreună, așa cum și el făcea împreună cu prietenii săi, Malik,

Reggie și Mark. Doi dintre ei aveau doze de suc, se înghioldeau și râdeau. Darrell se întreba dacă vreunul dintre ei era boboc laBluford.

Se gândi ce să facă. N-ar fi drăguț să zâmbesc și să mă prezint, iar ei să se dovedească a fi


băieți prietenoși, își spuse el. Poate ei sunt la fel ca Malik, Reggie și Mark. Dacă voi ajunge
să îi cunosc, prima zi la Bluford nu ar fi chiar așa de rea.
Darrell se apropie și încercă să urmeze sfatul mamei sale. Le zâmbi, încercând să ascundă faptul că îi tremurau genunchii teribil.

- La ce râzi, fraiere? spuse cel mai mare dintre băieți. Era aproape la fel de înalt și bine făcut ca Malik. Crezi că suntem amuzanți sauce?

- Nu, nu, spuse repede Darrell, panicat, căutând cuvintele potrivite. Fusese simplu să vorbesc cu Malik și cu băieții de acasă, dar aceștia

sunt altfel, se gândiDarrell.

Nu avea nici cea mai mică idee ce ar putea să le spună.

- Sunt… sunt nou pe aici, mormăi el emoționat, și merg laBuford.

- Buford? Ce-i asta? Ești prost sau ce? spuse cel mare, ceilalți râzând parcă însincron.

- Vreau… vreau să spun Bluford-, rectifică Darrell, da…Bluford.

- Decenuaispusașadelabunînceput?Țiseplimbălimba-ngurăsauce?întrebăcelmare.

Oricum, nu prostești pe nimeni. Tu, ăla de clasa a șasea, ce pretinzi că ești la liceu.

Se apropie atât de mult încât Darrell nu mai putu nici măcar să respire sau să zâmbească, lovind-ul un miros puternic de ceapă și țigări.

- Care-i numele tău, puștiule? întrebăel.

- Sunt Darrell…Mercer.
- Darrell… Mercer repetară ei,chicotind.

Numele lui Darrell îi amuzau teribil. Continuau să îl tot repete, luându-l în derâdere. Darrell încerca să găsească o cale să fugă, să scape de ei, dar băieții îl

înconjurară.

În sfârșit, cel mare întrebă:

- Ai ceva bani, DarrellMercer?

- Pentru ce? întrebăDarrell.

- Ne gândeam că ne împrumuți, ca să nu-ți îndesăm fundul ăla sfrijit în tomberonul acela, spuse celmare.

Prietenii lui începură să râdă tare. Unul dintre puști, îmbrăcat într-un tricou foarte larg cu Lakers, îi acoperea pe toți cu râsul său.

Arată de parcă ar fi pe punctul de a-și uda pantalonașii, zise băiatul cu tricoul Lakers, neputând
nici măcar să mai
- respire derâs.

Darrell le dădu 3.25$, tot ce avea. Le înmână banii cu mâinile ce-i tremurau groaznic.

- Trei biștari? Atât ai? se rățoi băiatul musculos lael.

Darrell se holba la el, cu gura deschisă de spaimă. Apoi, fără să scoată vreun cuvânt, Darrell încercă să treacă pe lângă ei, dar toți se puseră în calea lui. Băiatul mai

mare întinse degetul arătător și îl împunse pe Darrell în piept.

- Sunt Tyray Hobbs. Sunt boboc la Bluford, iar eu conduc lucrurile pe aici. Ai auzit ce amzis?

- Da, zise Darrell, plecându-șicapul.

Voia să meargă acasă, nu la unchiul Jason, ci înapoi în Philadelphia. Încă o dată, încercă să treacă de ei. De această dată, băieții se dădură la o parte. Dar, grăbindu-

se să treacă de ei, Tyray îi puse piedică. Neputând să treacă de adidașii Nike ai lui Tyray, Darrell se împletici și căzu pe marginea trotuarului. Își mușcă buza când

se lovi de pământ. Simți gustul sărat al sângelui care îi țâșni din buză.

- Ești împiedicat sau ce? întrebăTyray.

- Ești vreun prostălău sau ceva de genu’? întrebă altbăiat.

Darrell se ridică ușurel. Rana era mică. O ascunse, mușcându-și buza de jos. Nu voia ca cineva să observe că sângera.

- Deci așa are să fie, gândi Darrell.


- Uite cum tremură, zise Tyray sfidându-l, iar băieții se puseră din nou pe râs, scoțând un sunet asemănător mașinilor prinse în aglomerația din oraș de la orele de

vârf.

Darrell se întoarse și începu să meargă ușurel către noul său apartament.

Un cuplu tânăr ce împingea un cărucior de bebeluș se îndrepta către el. Bărbatul era solid. Darrell crezu că Tyray și prietenii lui nu vor îndrăzni să se ia de el. Când

mai avea puțin de 1 metru până la cărucior, se întoarse. Băieții dispăruseră.

Tyray și prietenii săi dispărură în umbră, dar Darrell știa că avea să îi vadă din nou. Ajungând la Bluford, ei aveau să fie acolo, plimbându-se pe coridoare, stând în

vestiar, relaxându-se în sala de sport.

Îl vor aștepta.

(* Darell este un băiat orfan de tată, care trăia, foarte modest, cu mama sa, în Philadelphia. Darell este în clasa a IX-a și este un băiat mai mic de statură decât

băieții de aceeași vârstă cu el. Unchiul lui Darell i-a găsit mamei acestuia o slujbă mai bună în California și Darell, împreună cu mama sa s-au mutat în timpul

anului școlar.)

FIȘĂ DE LUCRU STUDIU DE CAZ


„Primii mei ani la liceu au fost o adevărată tortură. Nu era suficient de rău să fii nou în școală,
dar unii oameni de acolo aveau grijă să îți facă viața și mai grea decât atât. Erau câțiva care
obișnuiau să scrie bilețele jignitoare, să te urmărească în drumul tău spre casă sau să facă farse la
telefon. Un anumit agresor obișnuia să îmi necăjească sora, care avea doar 11 ani pe atunci. Se
întâmpla numai când eu nu eram prin preajmă. Nu a durat mult până ce agresorul a început să mă
necăjească și pe mine. După ce am mers la profesorul consilier pentru a-i povesti ce se întâmplă, mi-au promis că vor discuta cu cei implicați. Nimic nu s-a

schimbat. Am mers și la director și, surprinzător, nimic nu s-a schimbat până ce în clasă, odată, pe când agresorul m-a lovit și mi-a apucat mâna, aproape reușind

să mi-orupă.

Se uită atunci la mine și îmi spuse:

- Ești la fel de ușor de rănit, precum sorata.”

Sarcină de grup - dezbatere

 Identificaţi actorii acestor evenimente şi tipurile de violenţă incluse în studiul decaz

 Imaginaţi-vă care ar fi motivul pentru care elevul are un asemeneacomportament.

 Cum aţi interveni în acest caz pentru a preveni declanşarea unui comportamentviolent?

 Aduceţi argumente care să susţină soluţiapropusă.

 Cum credeți că s-a rezolvat acestcaz?

CHESTIONAR
Pentru fiecare întrebare de mai jos, alegeți răspunsul corect:

a) ,,Bârfa” este o formă debullying?

b) Apare bullying-ul de cele mai multe ori în cadrul unui grup?

c) Sunt agresorii mai populari decât colegii lor mai puțin îndrăzneți?

Ar trebui ca un copil ce este necăjit să vorbească cu cineva (părinte, prieten, profesor)?


O situație de bullying poate fi ștearsă doar cu ajutorul scuzelor?

ACTIVITATEA NR. 2: ,,TERMOMETRUL BULLYING-ULUI”

FIŞĂ DE LUCRU
Clip video: De ce hărţuiesc oamenii? https://youtu.be/Hizno9UvWEs

ACTIVITATEA NR. 3: ,, BULLYING-UL SUB LUPĂ: IMPLICAŢII PROFUNDE”


(https://youtu.be/QJt_zlzVrqo)

FIŞA DE ANALIZĂ A SECVENŢEI DE FILM „RONAN’S ESCAPE”*

Nr. Observaţii
crt.

1. Victima
2. Hărţuitorii

3. Susţinătorii/Martorii

4. Cauzele bullyingului

5. Reacţii în bullying

6. Soluţii

ACTIVITATEA NR. 4: ,, RECUNOAȘTEREA EMOȚIILOR”

FISĂ DE LUCRU

EXPRESIILE FACIALE ALE EMOȚIILOR

Furie Sprâncene ridicate și fruntea încruntată, creșterea pulsului, postură rigidă, mers rapid, mușchi încordați, vorbire rapidă, pumni strânși, țipat sau îmbufnare.

Tristețe privire aplecată, sprâncene coborâte, colțurile gurii coborâte, umeri aplecați, corp retras, bărbie tremurândă, voce scăzută și emoțională, pauze lungi și

numeroase, vorbit și mers încet, energiescăzută.


Fericire față relaxată, colțurile gurii și ale ochilor ridicate, zâmbet, energie, visare cu ochii deschiși, contact vizual cu ceilalți, mers relaxat, mișcare armonioasă.

Dezgust strâmbat din nas, colțurile gurii coborâte și presate, frunte încruntată, dorința de a te depărta de stimulul emoțional.

Frică sprâncene ridicate, ochi larg deschiși, picioare sau mâini tremurânde, mâini reci, puls ridicat, mușchi încordați, țipat, voce tremurândă și salivație

scăzută.

Uimire ochi larg deschiși, sprâncene ridicate, gură deschisă. Uimirea este, în general, o emoție de scurtă durată, urmată de obicei de o altă emoție, precum fericire,

tristețe, dezamăgire, frică.

Vina este în general caracterizată de privire evitantă, cap aplecat, tensiune corporală, umeri aplecați, acoperirea sau atingerea feței.

Rușinea este caracterizată de cap și ploape coborâte, creșterea pulsului, respirație rapidă, mușchi încordați, față și gât roșu sau, din contră, față palidă și senzație de

slăbiciune.

ANEXA 2

FISĂ DE LUCRU

,,HARTA EMOȚIEI”
(https://gov.wales/sites/default/files/publications/2020-03/romanian-version-challenging-
bullying-rights-respect-equality-guidance-for-parents-and-carers.pdf
Programul de intervenție anti-bullying "Bullying-ul în Îngrijirea Instituțională" (BIC)
https://combatbullying.eu/ro/toolkit)
CE AM FĂCUT EU?

EMOȚIA
IDENTIFICAT

CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎNAINTE?


CUM MĂ SIMT?
CE SIMT?
ACTIVITATEA NR. 5: ,, MITURI ȘI ADEVĂRURI DESPRE BULLYING”

FIȘĂ DE LUCRU

MITURI ȘI ADEVĂRURI DESPRE


BULLYING/AGRESIVITATE
(Program anti-bullying, coordinator Radu Nita, Academia AIKI SEISHIN RYU,2018
http://www.combatbullying.eu)

Analizați următoarele mituri și adevăruri despre bullying.

MIT: Agresiune este doar atunci când copilul este lovit fizic. Cuvintele nu îl pot afecta.

REALITATE: Poreclele și insultele pot lăsa urme dureroase, uneori pentru tot restul vieții. Au existat chiar și cazuri extreme în care copiii s-au omorât între ei sau au

comis suicid, după ce au fost implicați în agresiuni verbale sau relaționale repetate. Cuvintele dor și ele pot avea un efect devastator asupra stării generale emoționale

ale unui copil sau adolescent. Aceștia trebuie să învețe cum să le gestioneze.

MIT: Copilul meu nu va fi niciodată un agresor.

REALITATE: Toți copiii pot face greșeli; aceasta este o parte din dezvoltarea lor. Părinții care neagă această posibilitate, că fiul sau fiica lor ar putea fi capabil(ă) să

rănească pe cineva, îngreunează ajutorul pe care un agresor îl poate primi.

MIT: Agresorii sunt, pur si simplu, persoane rele care ar trebui să fie pedepsite/exmatriculate din școală.

REALITATE: Sunt multe motive pentru care copiii devin agresori. Unii dintre ei au fost, de asemenea, agresați, acasă sau în altă parte, în timp ce alții agresează

atunci când se simt foarte stresați sau copleșiți. În majoritatea situațiilor (cu excepția bolilor psihice), agresorii sunt doar niște persoane care fac niște ALEGERI greșite

în anumite momente. Dar ele nu sunt, în sine, niște persoane rele! Cel mai important lucru este că aceste persoane pot (re)învăța normele de relaționare și să-și schimbe

comportamentul.

MIT: Copiii pot fi fie agresori, fie victime, dar nu amândouă odată.

REALITATE: Copiii pot, adeseori, sa schimbe rolurile, în funcție de contextul sau situația cu care se confruntă, schimbându-și rolul de la victimă la agresor și

viceversa. Doar ca exemplu, un elev de clasa a 5-a poate fi agresor pentru unii copii din clasa a 4-a, dar și victima unor alți agresori mai mari decât el.

MIT: Elevii au mereu nevoie de intervenția adulților în fiecare conflict pe care îl au.

REALITATE: Elevii au nevoie să învețe să rezolve singuri conflictele pe care le au într-un mod corect. Însă, pentru a face acest lucru, au nevoie în prealabil și de

îndrumarea părinților și a profesorilor privind modul în care pot rezolva în mod corectconflictele.

Atenție! Sunt situații în care integritatea fizică și emoțională ale elevului sunt puse grav în
pericol, iar acestea necesită intervenția imediată din partea adulților.

MIT: Elevii trebuie să se răzbune pe cei care i-au agresat.

REALITATE: Răzbunarea cauzează răni serioase. Persoanele care agresează, de cele mai multe ori, sunt mai mari și mai puternice în comparație cu victimele lor. De

asemenea, răzbunarea transmite ideea că violența este un mod normal de a rezolva conflictele. De multe ori, copiii învață să agreseze pentru că văd comportamentul

agresiv al adulților sau provin dintr-o familie unde violența este prezentă în relaționarea dintre membrii acesteia (sau cu oamenii din afara familiei). De asemenea,

televizorul (mass-media în general) și expunerea vizuală necorespunzătoare a copilului la violență și agresivitate dăunează enorm.
MIT: Fenomenul bullying și consecințele sale dezvoltă caracterul copilului.

REALITATE: Copiii care sunt agresați în mod repetat au o stimă de sine scăzută și nu au încredere nici în sine, nici în ceilalți. În cazuri grave, ei pot rămâne marcați

pentru o perioadă foarte lungă de timp! În plus, fenomenul bullying nu dezvoltă nici caracterul agresorului, acesta învățând că orice se poate obține prin abuzarea

puterii și supunerea celorlalți.

Atenție! Ceea ce dezvoltă cu adevărat caracterul și mărește stima de sine este educarea copiilor pentru ca aceștia să poată gestiona eficient și cu succes pe cont propriu

majoritatea situațiilor de bullying întâmpinate. Succesul resimțit de un copil care se convinge că prin propriile forțe poate evita sau gestiona o agresiune venită din

partea altor copii este fenomenal în ceea ce privește încrederea în sine

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII NR. 6

Tema/denumirea „ÎMPREUNĂ PUTEM COMBATE BULLYING-UL -


activităţii HARTA AJUTORULUI”
Tipul de activitate Consiliere și orientare
Grup ţintă Învăţământ liceal
Profesor Georgescu Ariadna Constantina
Scop Dezvoltarea abilităților de gestionare eficientă a situațiilor de bullying.
O1. Să exerseze empatia față de copiii excluși/marginalizați
Obiective O2. Să definească fenomenul de bullying
O4. Să identifice resurse utile de ajutor în situaţii de bullying
1. Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, analiza, discuţia
Resurse procedurale facilitată, jocul de rol, observaţia,brainstorming
2. Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, coli flipchart,markere
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
Resurse de timp 1. 50 minute
DESCRIEREA ACTIVITĂŢII ( SCENARIUL):
(
Tzvetina Arsova Netzelmann, Elfriede Steffan, Marina Angelova – Strategii pentru o clasă fără
bullying, 2016)

1. Moment organizatoric - 1 min – Salutul//Pregătirea pentru începereaactivităţii

2. Captarea atenţiei (10 min)


 Activitatea începe cu următorul joc „Treci în cerc”: Un voluntar va părăsi clasa; restul grupului primește următoarele instrucțiuni: trebuie să se țină de

mână și să formeze un cerc închis; odată ce voluntarul revine, sarcina lor este să se țină de mâini strâns și să nu îl lase în niciun fel să intre în cerc, decât dacă el le cere

acest lucru. Cerem voluntarului să revină și dăm instrucțiunea: „Acum ai sarcina de a intra în cerc, găsindu-ți propria cale”. Elevii se joacă 2 min, având grijă ca

niciunul să nu fie rănit. Jocul se încheie când voluntarul reușește să intre în cerc; dacă acesta nu reușește după câteva încercări, oprim jocul.

 Elevii sunt invitați să vorbească despre cum s-au simțit în timpuljocului:

 Întrebări pentru voluntar: Cum a fost pentru tine să fii exclus din grup?/La ce strategii te-ai gândit că să intri în cerc?/Cum s-a comportat

grupul?/Te-a ajutat cineva?/Ce a funcționat?/Cum te simțiacum?

 Întrebări pentru grup: Cum v-ați simțit să faceți parte din grup?/ Ce ai simțit pentru cineva exclus din grup?/Cum a făcut față

respectării/încălcării instrucțiunilor? Cum te simțiacum?

Această situație de excludere/marginalizare are legătură cu fenomenul de bullying, un fenomen foarte frecvent în mediul școlar.

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale (1min):


„Împreună putem combate bullying-ul – Harta ajutorului” - Activitate în cadrul căreia vom
identifica şi analiza atitudinile şi comportamentele eficiente într-o situație de bullying și vom
stabili ce resurse putem folosi.
4. Dirijarea învăţării (33min)
 Se solicită elevilor să definească fenomenul de bullying. Ideile lor vor fi scrise pe flipchart și vor fi analizate. Se stabileşte astfel, ce înseamnă

bullying, cauze și efecte ale acestuifenomen.

 Activitatea continuă cu un joc pentru a vedea cât de multă informație subiectivă și mituri are grupul despre bullying lașcoală.

 Se citesc 3-4 afirmații despre bullying și se cere elevilor să se plaseze în partea stângă sau dreaptă a sălii, în funcție de cum consideră ca fiind

afirmația respectivă - mit/realitate. (ANEXA 1)

 Analizăm motivele alegerii și stabilim dacă afirmațiile sunt mituri saurealități.

 Concluzie: înțelegerea faptelor versus mituri despre agresori și victime este importantă pentru intervenție. Toți cei implicați, agresori, victime și

martori trebuie să învățăm că bullying-ul este o problemă a întregii școli, în care fiecare esteresponsabil.

 De aceea, propunem exercițiul următor: elevii să se gândească la persoanele, grupurile sau serviciile/organizațiile la care ar putea apela într-o

situație dificilă și în ce fel i-ar puteaajuta.

 Se împart elevii pe grupe și fiecare grupă va stabili sub forma unei hărți persoane/servicii/organizații care îi pot ajuta și în ce constăajutorul

(activități/modalități) – elevii primesc o fişă cu harta conturată (ANEXA 2)

 Fiecare grupă își va prezenta „Harta Ajutorului”.

 Harta fiecărei grupe este o piesă (ca la un puzzle) a unei hărți a grupului. Fiecare grupă va găsi locul potrivit pe Harta grupului mare. Astfel, elevii

vor obține o Hartă a ajutorului în situații de bullying, hartă pe care vor fi încurajați să o afișeze în clasă și să o folosească în caz de nevoie.

 Concluzie: elevii trebuie încurajați să caute ajutor și să nu se simtă singuri în problemele lor. Trebuie promovate comportamentele de căutare a

ajutorului ca un punct forţe și nu ca un semn de slăbiciunepersonală.


5. Feedback şi evaluare (5min)
 Se analizează activitatea:
 Solicităm elevilor să exprime un gând/o idee despre activitatea desfășurată, ceva util învățat, ceva ce vor încerca să aplice dacă vor ajunge în situațiidificile
 Se fac aprecieri asupra participării elevilor laactivitate.

http://www.bullying.co.uk/general-advice/bullying-myths-and-facts/, accesat: 12 iulie 2016

ANEXA 1

EXERCIŢIUL „MITURI SAU REALITĂŢI”


(http://www.bullying.co.uk/general-advice/bullying-myths-and-facts/, accesat: 12 iulie 2016)

1. Elevii vor depăşi victimizarea. Victimizarea, de obicei, se termină atunci când un elev se duce la facultate, adesea după primulan.

2. Durează de un an. Ce mai contează acum? Adolescentul poate să gestioneze.

3. Adolescenţii scapă de bullying când sematurizează.

4. Aceasta nu este bullying. Este doar tachinare.

5.,,HARTA AJUTORULUI”
(http://www.bullying.co.uk/general-advice/bullying-myths-and-facts/, accesat: 12 iulie 2016)

ANEXA 2
Activitate practică
,,

LEGENDĂ:

PERSOANE/INSTITUTII/SERVICII LA CARE PUTETI APELA


ÎN CE FEL NE POT AJUTA?( DIN DREPTUL PERSOANELOR SE TRASEAZĂ LINII
PUNCTATE CU VERDE PÂNĂ LA FORMA DE AJUTOR OFERITĂ)

LICEUL TEHNOLOGIC “CONSTANTIN BRÂNCOVEAN”, TÂRGOVIȘTE


PROFESOR PSIHOLOG: GEORGESCU ARIADNA CONSTANTINA
AN ȘCOLAR 2021-2022

Fii Online în siguranță!


Program de consiliere pentru prevenirea cyberbullying-ului

Titlul programului Fii Online în siguranță!

Tipul de program Program de consiliere de grup/la clasă, desfășurat în format online

Grup ţintă Elevi de nivel liceal


Ariadna Constantina Georgescu , profesor consilier școlar, CJRAE
Profesori
Dâmbovița
Dezvoltarea abilităților de a face față situațiilor neplăcute,
Scop dăunătoare şi ilegale întâlnite de către tineri în mediul online și a
abilităților de utilizare sigură și responsabilă a noilor tehnologii.
Obiective O1. Să dezvolte abilitățile de protecție a datelor personale
care conturează identitatea virtuală;
O2. Să dezvolte abilități de utilizare sigură a rețelelor sociale;
03. Să dezvolte atitudini și valori specifice relaționării pozitive în
mediul online;
04. Să dezvolte abilități de identificare și abordare eficientă a
situațiilor de cyberbullying cu care se confruntă;
O5. Să dezvolte abilități de gestionare eficientă a timpului petrecut în
mediul online;
06. Să dezvolte abilități de utilizare sigură și responsabilă a
Internetului
Metode și procedee: studii de caz, problematizarea, conversaţia,
metode de dezvoltare a gândirii critice, exerciţiul, explicaţia,
chestionarul, realizarea de desene, texte, afişe, procedee ale analizei
Resurse procedurale cantitative şi calitative a datelor;
Materiale utilizate: chestionare, fişe de lucru individual şi pe grupe,
coli de hartie, prezentări PPT, calculator, videoproiector, aplicații
web, filme, prezentări video
Resurse de timp 6 activități a câte 50 minute

Descrierea programului:
Contextul pandemic și trecerea unităților școlare din învățământul preuniversitar în scenariul
roșu de activitate a impus integrarea TIC şi utilizarea Internetului în cadrul activităţilor didactice.
S-a conturat astfel, mai mult ca oricând, nevoia de a asigura mecanisme de protecţie a elevilor în
mediul online. Programul Fii Online în siguranță! vine în întâmpinarea nevoilor de formare și
dezvoltare în rândul tinerilor a abilităților de utilizare sigură și responsabilă a noilor tehnologii și
poate fi implementat de cadrele didactice în cadrul orelor de Consiliere și orientare care
abordează problematica provocărilor pe care mediul online le ridică.

Prezentarea activităților:

Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
O1.1. Să identifice caracteristicile imaginii virtuale
Cine sunt eu în mediul virtual? (Identitatea prin analiza conținutului postat în mediul online;
1
virtuală și protecția datelor personale) O1.2. Să exemplifice cu stategii de protejare a
imaginii în mediul virtual;
O2.1. Să identifice comportamentele
Comunicarea online – o provocare a
acceptabile și inacceptabile în comunicarea online;
2 momentului! (Retelele sociale și reputația în
O2.2. Să exprime regulile de comunicare responsabilă
mediul online)
în mediul virtual;
3 Cine sunt ”prietenii” mei virtuali? O3.1. Să realizeze portretul prietenului din mediul
(Atitudini și valori în mediul online) virtual;
Nr.
Tema/denumirea activității Obiective
crt.
O3.2. Sădezvolte abilitățile de relaționare pozitivă în
mediul virtual;
O4.1. Să analizeze comportamente online de tip
cyberbullying;
O4.2. Să identifice situațiile în care apare fenomenul
Hărțuirea online – Cyberbullying
de cyberbullying;
4 (Forme de cyberbullying și strategii de
O4.3. Să evalueze consecințele cyberbullying-ului în
rezolvare a situațiilor problematice)
viața reală;
O4.4 Să identifice strategii de rezolvare a situațiilor
de cyberbullying cu care se confruntă;
Dependența de internet O5.1. Să identifice comportamentele specifice
(Utilizarea excesivă a TIC și strategii de dependenței de internet;
5
reducere a timpului petrecut în mediul O5.2. Să dezvolte abilități de utilizare pozitivă a
online) internetului;
O6.1. Să identifice regulile de utilizare sigură și
Sunt în siguranță pe NET! (Ghid de utilizare responsabilă a internetului;
6
sigură și responsabilă a internetului) O6.2. Să exerseze modalități de raportare a situațiilor
neplăcute, dăunătoare şi ilegale din mediul online.

Anexe
Fișa de lucru 1
Cine sunt eu în mediul virtual?
Consideri că informațiile și imaginile Dorești ca aceste informații să fie
descoperite îți conturează identitatea?
accesibile tuturor? Care sunt datele
Este o diferență între identitatea virtuală personale strict confidențiale?
și cea reală?
Tastează pe motorul
de căutare Google
numele tău. Ce
informații și imagini ai
descoperit?
Dacă ar accesa informațiile un viitor
Dacă profesorii și părinții ar afla angajator, te-ar ajuta în procesul de
informațiile postate, ar descoperi despre selecție pentru ocuparea unui loc de
tine ceva ce ei nu știu? muncă?

Cum ne protejăm imaginea în mediul virtual?


 Fă o selecție a informațiilor pe care le posteazi și chiar a activităților pe care le întreprinzi în mediul online;

 Folosește setările de siguranță.

 Revizuiește setările de siguranță și asigură-te că doar prietenii pot vedea profilul tău.

 Dezactivează serviciile de geo-locație.

 Fii atent la postările care îți pot afecta viitorul (personal și profesional). Odată ce postezi ceva, se pierde controlul asupra acelei informații.

 Înainte de a posta o informație, obișnuiește-te să reflectezi la următoarele aspecte:

De ce postezi? Cine va putea să vadă postare? Poate fi înțeleasă greșit sau chiar folosită
împotriva ta?

Fișa de lucru 2
Comunicarea online – o provocare a momentului!

1. Acceptabil – Inacceptabil în comunicarea online

Cu toții avem diferite experiențe legate de comunicarea online. Haideți să analizăm împreună
care sunt formele de comunicare pozitive, constructive și care sunt formele de comunicare
negative, care ne pot afecta imaginea și relațiile în mediul virtual.
Competați tabelul următor cu cât mai multe idei:
Acceptabil în comunicarea online Inacceptabil în comunicarea online
Vorbe prietenoase și politicoase Mesaje jignitoare sau răutăcioase

Mesaje clare, la subiect Mesaj cu conținut ambiguu, interpretabil

2. Ghidul comunicării responsabile în mediul virtual


3. Propune minim 5 reguli ale comunicării responsabile în mediul virtual.

Fișa de lucru 3
Cine sunt ”prietenii” mei virtuali?

1. Pe cine adaugi sau accepți în lista de prieteni de pe rețelele de socializare?


a. Îi adaug/accept în lista de prieteni doar pe cei pe care îi cunosc și în realitate sau care mi-au
fost recomandați de alți prieteni.
b. Accept toate solicitările de prietenie. Îmi place să am cât mai mulți prieteni în listă.
c. Îi accept în lista de prieteni doar pe cei ai căror poze/profiluri îmi plac.
d. Nu am cont pe nicio rețea de socializare.

2. Prietenul meu virtual

Gândește-te la unul dintre prietenii tăi din mediul virtual. Realizează-i portretul referindu-te la
calitățile pe care le are și la comportamentele pe care le apreciezi la acesta.
Calități Comportamente
3. Compară portretul realizat de tine cu cel realizat de colegii tăi.

Teme de reflecție:

 Ați identificat trăsături comune? Dar caracteristici care diferențiază portretul unui prieten virtual?

 Care sunt primele trei calități pe care trebuie să le aibă prietenul virtual?

 Care este diferența între prietenii virtuali și cei din lumea reală? Au trăsături comune?

4. Gândește-te la 2 titluri de filme care îți evocă ceva despre două relații frumoase pe care tu le ai cu cineva din viața ta. Argumentează alegerile.

Fișa de lucru 4
Hărțuirea online – Cyberbullying

1. Povestea Ioanei

“Vă contactez în legătură cu o problemă foarte serioasă care mă bântuie de vreun an de


zile și mă deranjează cumplit. M-am certat cu o prietenă și ea ca să se răzbune a făcut un cont
pe un forum oarecare cu numele meu real și o poză de-a mea nu tocmai drăguță, aș putea zice
chiar extrem de defăimătoare. Sunt disperată, nu știu cum să mai scap de contul acela oribil.”
(Ioana - 16 ani)
Definirea situației
problematice (Care este
problema cu care se confruntă
Ioana? V-ați confruntat cu
situații similare?)

Cauzele care au condus la


situația problematică
(Cum s-a ajuns la situația Consecințele în plan cognitiv
analizată? Care este și emoțional (Ce gândeste
vulnerabilitatea Ioanei? Ce tip acum Ioana? Cum se simte
de relație a dezvoltat cu ea?Ați trăit astfel de emoții?)
”prietena” sa? Ați fost și voi în
situații similare? )

Strategii de rezolvare
a situației
problematice (Ce
poate face Ioana?
Dacă ați avut o astfel
de experiență, cum
ați procedat?)

2. Ce poți face dacă ești hărțuit online?

Fișa de lucru 5
Dependența de Internet

Evaluează comportamentul tău raportându-te la indicatorii de mai jos și bifează


prezența/absența lor:
Nr. Indicatori Prezent Absent
crt.
1. Ai sentimentul că ești preocupat de internet
2. Ai impresia că trebuie să petreci din ce în ce mai mult timp
pe Internet pentru a obţine o stare de bine
3. Pierzi controlul timpului petrecut pe internet
4. Ai senzaţia de iritabilitate când te oprești din utilizarea
internetului
5. Folosești internetul pentru a scăpa de probleme, pentru a-ţi
“ridica moralul”
6. Ai minţit familia și prietenii pentru a putea prelungi timpul
dedicat internetului
7. Ai riscat pierderea relaţiilor sociale, a serviciului,
oportunităţile pentru o carieră profesională sau educativă
8. Ai devenit mai neliniștit odată ce ai întrerupt activitatea
online și te gândești la cea viitoare
9. Rămâi conectat mai mult timp decât te lasă părinţii
Interpretare: Se calculează numărul de indicatori prezenți în comportamentul subiectului.
Se consideră că persoana manifestă dependență dacă răspunde “pozitiv” la cel puţin 5 indicatori.
* Inventar adaptat după Kimberly Young, Internet Addiction Test, 1998

În colaborare cu colegii, identificațialternative de acțiune pe care le-ați putea propune


unei persoane care manifestă indicatori ai dependenței de internet:

Nr. Indicatori Alternative


crt.
1. Ai sentimentul că ești preocupat de internet
2. Ai impresia că trebuie să petreci din ce în ce mai mult timp
pe Internet pentru a obţine o stare de bine
3. Pierzi controlul timpului petrecut pe Internet
4. Ai senzaţia de iritabilitate când te oprești din utilizarea
Internetului
5. Folosești internetul pentru a scăpa de probleme, pentru a-ţi
“ridica moralul”
6. Ai minţit familia și prietenii pentru a putea prelungi timpul
dedicat Internetului
7. Ai riscat pierderea relaţiilor sociale, a serviciului,
oportunităţile pentru o carieră profesională sau educativă
8. Ai devenit mai neliniștit odată ce ai întrerupt activitatea
online și te gândești la cea viitoare
9. Rămâi conectat mai mult timp decât te lasă părinţii
Fișa de lucru 6
Sunt în siguranță pe NET!
Ați ajuns la finalul programului de consiliere. Ați dobândit o serie de cunoștințe și
abilități de utilizare sigură și responsabilă a internetului. Sunteți în măsură să sprijiniți
alți tineri în accesarea în siguranță a internetului.
Sarcina voastră la finalul programului este să construiți un ghid/o broșură/ un pliant
privind utilizarea sigură și responsabilă a internetului și să o prezentați colegilor din
unitatea voastră școlară. În activitatea voastră respectați următorii pași:

1. Elaborați o hartă mentală care să vă ajute să organizați informațiile.

2. Distribuiți sarcini precise fiecărui membru al echipei de lucru (ex.: fiecărui membru al echipei are

câte o subtemă pe care să se documenteze)

3. Căutați informații utile pentru beneficiari (ex.: fiecare participant culege informații cât mai val-

oroase pe subtema distribuită)

4. Identificați imagini care să ilustreze conținuturile (sau ilustrați fiecare subtemă cu desene relevante)

5. Alegeți și utilizați o aplicație care să vă permită să construiți un ghid/o broșură/ un pliant atractiv

(ex. Canva, PPT, Publisher)

6. Alegeți un titlu atractiv pentru materialul elaborat

7. Prezentați ghidul/broșura/pliantul într-un cadru organizat, la care să fie prezenți elevi din alte clase

din școala voastră/ liceul vostru.

Resurse web:
 https://oradenet.ro/

 https://www.unicef.org/romania/ro/pove%C8%99ti/cyberbullying

 http://www.cjrae-iasi.ro/noutati/146. Școala rezilenta (resurse de consiliere pentru elevi,


parinti, profesori)

S-ar putea să vă placă și