PROGRAMA ŞCOLARĂ

PALATE ȘI CLUBURI ALE COPIILOR

DISCIPLINA TEATRU

NUMĂR DE ORE PE SĂPTĂMÂNĂ : 2 ore pe săptămână/ 100 minute

NIVELURI DE STUDIU: ÎNCEPĂTORI

I. ARGUMENT/NOTĂ DE PREZENTARE:
Programa şcolară pentru disciplina Teatru constituie oferta curriculară pentru
activităţile derulate la Palatele şi cluburi ale copiilor, la cercurile ce au această
denumire/specialitate, fiind realizată în conformitate cu Ordinul MECS nr. 4624/2015, prin
care se reglementează funcţionarea unităţilor care oferă activitate extraşcolară.
Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 22 mai 2018, la capitolul 17,
relevă faptul că „învățarea nonformală și informală joacă un rol important în sprijinirea
dezvoltării aptitudinilor interpersonale, de comunicare și cognitive esențiale, cum ar fi:
gândirea critică, aptitudinile analitice, creativitatea, soluționarea problemelor și reziliența, care
facilitează tranziția tinerilor către vârsta adultă, cetățenia activă și viața profesională. Stabilirea
unei mai bune cooperări între diferite medii de învățare ajută la promovarea unei game variate
de metode și contexte de învățare”; în documentul amintit, cea de a opta competenţă-cheie
vizată prin educaţie este aceea de sensibilizare şi expresie culturală, implicând „înțelegerea și
respectul față de modul în care ideile și înțelesurile sunt formulate și comunicate în mod creativ
în diferite culturi și printr-o serie de arte și alte forme culturale. Aceasta implică participarea la
înțelegerea, dezvoltarea și exprimarea ideilor proprii și a sentimentului de apartenență sau a
rolului în societate în diverse moduri și contexte.”
Teatrul are un rol educativ, spiritual și creativ. Singura condiționare în teatru este
respectarea regulilor jocurilor, în rest libertatea absolută devine lege. Nevoile estetice în
lumea contemporană sunt mai stringente pentru asigurarea dezvoltării armonioase a elevilor și
realizarea unui echilibru spiritual.
Această programă școlară urmãreşte sã înlesneascã profesorilor din învăţământul
nonformal sã-şi structureze cunoştinţele şi activitatea didacticã în aşa fel încât sã poatã urmãri,
în mod coerent, un traseu unitar, să valorifice conținuturile disciplinei prin proiectarea
structurată, prin organizarea unor unități de învățare centrate pe nevoile și interesele elevilor,
să parcurgă procesul instructiv-educativ la un nivel artistic convingător prin transferul
deprinderilor artistice, de la profesor la elev, în cadrul căruia se va obține modelarea
personalității elevului ca viitor consumator de artă sau, poate, în cazuri excepționale, ca viitor
artist.
Educația prin teatru este o activitate compexă, cu încărcătură cognitivă, afectivă și
motivațională care îi ajută pe elevi să dobândească abilități, să-ți dezvolte inteligența
emoțională, inteligența socială și să-și construiască personalitatea. Prin dezvoltarea
imaginației, a gândirii și a creativității educația teatrală le conferă elevilor o flexibilitate
mentală valabilă pentru toate tipurile de învățare, pe care o pot experimenta în toate celelalte
domenii ale cunoașterii.
Important este faptul că la această disciplină se învaţă prin joc, nu prin
constrângere, iar demersul didactic specific acestei discipline va fi eminamente practic.
 Scopul educației teatrale este acela de a forma un elev cu abilități sociale de bază,
capabil să înțeleagă lumea, să poată comunica (verbal, non verbal, paraverbal) prin utilizarea
limbajului teatral multidisciplinar (mișcare, sunet, gest, ritm, imagine, cuvânt).
Structura programei școlare pentru disciplina Teatru include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice

II. COMPETENŢE GENERALE

1. Participarea activă la jocurile pregătitoare în funcţie de capacitatea psiho-motrică şi

potențialul organic individual

2. Deprinderi de comunicare, gândire și lucru în echipă

3. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate – pro-socializare

III. VALORI ŞI ATITUDINI

• Stimularea creativităţii, expresivității şi a gândirii autonome

• Cultivarea gustului estetic şi a interesului pentru manifestări artistice din sfere diverse

• Dezvoltarea personalităţii în spiritul exprimării convingătoare şi nuanţate a propriilor

emoţii şi idei

• Respectul și dezvoltarea abilităților de comunicare constructivă şi empatie

• Îmbogăţirea orizontului cultural, moral și social.

A. NIVEL: ÎNCEPĂTORI

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1.Participarea activă la jocurile pregătitoare în funcţie de capacitatea psiho-motrică şi

potențialul organic individual

Competenţe specifice Conţinuturi/Activităţi de învăţare

1.1 Observarea elementelor mediului
înconjurător
1.2 Explorarea conștientă a sinelui -
identificări ale mecanismelor de exprimare
Tehnici de observare a ansamblului şi a
detaliilor
Jocuri de inițiere:
- Respirație – optimizarea funcționării
aparatului respirator cu accent pe respirația
costo-diafragmatică și impostație;

1.3. Relaționarea adecvată din perspectivă Jocuri de inițiere:
artistică
1.4 Utilizarea creativă a imaginației prin Jocuri de improvizație:
raportare la situațiile scenice
1.5 Exprimarea diverselor emoții prin
atitudine, mișcare, mimică, gestică.
- Dicție – identificarea eventualelor
disfuncții la nivelul aparatului fonator,
corectarea lor, optimizarea pronunției;
- Motricitate/ mobilitate – observarea și
valorificarea adaptată a potențialului fizic.
-Emoții și atitudini - redarea unor emoții și
atitudini prin joc în anumite situații;
-Memoria - dezvoltarea memoriei vizuale,
auditive, tactile și a mișcărilor, contact;
-Atenția – Concentrarea atenției – PDC-ul;
-Acțiune spontană – spontaneitatea.
- cu temă dată, la alegere, cu metamorfoze
de obiecte;
- Jocuri individuale și de grup;
- Mișcare scenică, ritm, coordonare
dinamică, orientare.
-Activități de joc scenic individual și de grup;
-Activități de asumare la nivel emoțional a
intențiilor și acțiunilor scenice, verbale și
non-verbale, redare prin pantomimă.
Activitate online: activitate creativă
individuală sau de grup prin intermediul
fantasticului;
-Activitate de reproducere a emoțiilor
pornind de la personaje din povești, desene,
opere literare;

2. Deprinderi de comunicare, gândire și lucru în echipă

Competenţe specifice Conţinuturi/Activităţi de învăţare

2.1 Recunoașterea particularităților textelor - Comunicarea - fluentă, clară, articulată,
abordate în cadrul atelierului de arta verbală, nonverbală și paraverbală; jocuri de
actorului integrare în comunicarea de grup; citirea
unui text logic la prima vedere, respectând
tehnici specifice artei actorului; oratorie și
dialog controlat (poveste, fabulă);
-Activități de imaginație creativă, elaborarea
unor povești, schimbarea imaginativă a
cursului unei povești;
-Activitați de comunicare cu personaje
cunoscute sau imaginare, vorbire în public;
- Activități de comunicare pe teme date
pentru a stimula interactivitatea grupului.
 2.2 Identificarea mesajelor textelor și a - Gândirea - Gândește posibilitatea
situațiilor scenice dezvoltării organice a diferite situații și
întâmplări: joc-uri de rol, jocuri teatrale
pentru activarea creativității individuale și de
grup; manifestare a gândirii critice.
Activitate online: caracterizarea
personajelor din texte scurte (poveste,
fabulă).
2.3 Identificarea caracteristicilor - Lucrul în echipă – joc-uri scenice de grup;
personajului - Acțiuni în perechi, grupuri mici, cu
schimbarea rolurilor la fiecare execuție;
- Exerciții de dezvoltare a ascultării active, a
colaborării, concesiei și a cooperării;
- Descrierea unor personaje și portretizarea
acestora;
Activitate online: crearea unui text fie în
versuri, fie în proză și filmarea interpretării
acestuia; Feedback în conferință pe
platformă.
2.4 Corelarea informațiilor referitoare la - Jocuri teatrale de orientare și spațializare,
spațiu, timp, scop - convenții ale ce fac?, de ce fac?
reprezentării teatrale Activitate online: Lecție interactivă de
istoria teatrului, integrând abordarea
diacronică a conceptelor din sfera artei
dramatice.

3. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate – pro-socializare

Competenţe specifice Conţinuturi/Activităţi de învăţare

3.1 Identificarea și gestionarea conflictelor
3.2 Experimentarea proceselor de învățare
prin examinarea ludică a problemelor sociale
afective și emoționale
3.3 Identificarea și promovarea valorilor
sociale pozitive (altruismul, întrajutorarea,
relații de cooperare și empatie față de
profesori și colegi).
Jocuri cu acțiuni conflictuale și rezolvări de
situații;
-Activități de învățare a formulării unor
solicitări;
-Ascultarea activă și acceptarea opiniilor
celorlalți parteneri implicați.
Jocuri de rol ce privesc încurajarea,
sprijinirea, stimularea partenerilor de joc,
jocuri cu scopul de a crește încrederea de
sine;
-Activități de exprimare deschisă pe teme
date;
-Activități de recunoaștere și experimentare
a unor emoții, libertate personală;
-Activități motivaționale și de prevenire a
eșecului școlar.
Jocuri de acceptare a disciplinei voluntare
în cadrul grupului și a activităților
desfășurate;
 Jocuri de situații - toleranța față de opiniile
și alegerile celorlalți parteneri de joc.
Activitate online:
Dezbatere interactivă pe tema bullying-ului
și propunerea unor măsuri de combatere

IV. Sugestii metodologice

Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la

competențe specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi. Profesorii
vor proiecta demersul de învățare în funcție de particularitățile grupei de elevi, de baza
materială de care dispun și de dorințele elevilor. El poate alege să folosească explicația,
conversația, exercițiul, activitatea practică, dialogul, dialogul dirijat, indicația pe parcurs,
rezolvarea de probleme și jocul. După o lectură aprofundată a programei, este necesar să se
răspundă la următoarele întrebări:
- În ce scop voi face? (identificarea competențelor)
- Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)
- Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)
- Cu ce voi face? (analiza resurselor)
- Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare).
Ținând seama de particularitățile elevilor, profesorii vor folosi demersuri care să facă
accesibil și atractiv conținutul lecției de Teatru. Jocul devine metodă, mijloc și formă de
organizare, efectuat cu sau fără competiție, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor.
Prin activitățile de învățare, experimentare, elevul are posibilitatea de a cunoaște, de a explora,
de a-și interioriza sau exterioriza stări și sentimente, de a interacționa cu propriul corp, cu
colegii de joc, cu mediul înconjurător. Treptat, el devine încrezător în forțele proprii și dornic
de a descoperi lumea, un bun jucător și nu un actor.

V. Strategiile didactice

Disciplina Teatru are un accentuat caracter practic-aplicativ, explorator, care

presupune implicarea directă a elevilor. Elevii exersează abilități și își formează atitudini, devin
responsabili pentru modul în care se implică în jocurile și activitățile propuse, în diferite medii
de învățare: atelierul de arta actorului, sala de clasă, sala de sport, sala de festivități sau în spațiu
neconvențional. Pe parcursul orelor este foarte important ca elevii să se simtă bine, să aibă o
stare de bucurie, să fie motivați intrinsec pentru joc, mișcare și experimentare. În paralel cu
activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate și valorificarea cunoștințelor însușite
în cadrul unor prezentări în fața publicului (serbări, lecții deschise, concursuri, spectacole). Se
va pune accentul pe lucrul individual dar mai ales în grup, favorizând integrarea, ajutorarea și
stimularea reciprocă, dezvoltarea comunicării, a toleranței, a rezolvării unor situații de tip
investigativ. Se va asigura utilizarea unor materiale didactice (cărți, caiete, foi A4, creioane,
pixuri, mingi, cercuri, cuburi, mese, scaune, diverse alte obiecte, etc.) care să asigure necesarul
pentru buna desfășurare a activității dar și de protejarea copiilor, înlăturându-se orice risc de
producere a unor accidente. Se recomandă ca resursele să fie estetice, atractive și ușor de
manevrat. Desfășurarea întregului joc sau etapele și regulile acestuia vor fi aduse la cunoștința
elevilor de către cadrele didactice, insistându-se pe anumite mișcări sau atitudini. În derularea
demersului didactic se vor lua în considerație următoarele aspecte: - cuprinderea tuturor
elevilor în activitățile de joc, adaptând acțiunile la particularitățile fizice, motrice și dezvoltării
organice ale unor elevi; - prin rotație, rolurile de conducere/constituire echipe, sau începerea
jocurilor se vor acorda tuturor elevilor; - se vor constitui grupe/echipe echilibrate valoric,
evitându-se astfel dezavantajarea elevilor cu capacitate motrică sau aptitudinală mai scăzută; -
un joc nou predat se va relua obligatoriu în următoarele cursuri pentru a fi însușit de către toți
elevii; într-o lecție se pot proiecta: un joc nou și unul însușit anterior; două jocuri însușite
anterior și unul nou, etc.
Jocurile:
• Armonizează relaţiile individuale cu ale grupului,
• Favorizează integrarea în colectiv,
• Dezvoltă relaţii sociale de cooperare-colaborare, competiție,
• Dezvoltă creativitatea,
• Au o influenţă benefică asupra dezvoltării personalităţii elevilor,
• Au potenţial instructiv-educativ,
• Dezvoltă trăsături cognitive, afective, moral-volitive,
• Dezvoltă inteligenţa emoţională, toleranţa, iniţiativa, asumarea de responsabilităţi,
• Elimină stresul,
• Învinge inhibiţia şi emoţia,
• Manifestă atitudini crititice şi autocritice,
• Stimulează încrederea, crește stima de sine
• Scot la lumină virtualități latente, etc.

VI. Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului de învățământ. Ea poate

fi pe tot parcursul activității, individuală, colectivă și stimulativă. Pentru disciplina Teatru, este
un proces comun, inclusiv pentru profesor care este obligatoriu să dea dovadă de obiectivitate,
și se realizează prin: - evaluarea curentă, cu observarea comportamentului elevului/elevilor atât
în desfășurarea jocurilor, cât și la finalul lor, vizând cu precădere executarea acțiunilor motrice
ale jocului, respectarea regulilor de joc, utilizarea deprinderilor de comunicare și lucru în
echipă, îndeplinirea rolurilor atribuite în desfășurarea jocurilor, funcție de timpul de gândire,
stimulare și acțiune.
Programa școlară include, în continuare, o prezentare a unor jocuri. Dintre acestea, unele
sunt incluse, ca exemplificări, în secțiunea de conținuturi. În afara jocurilor prezentate de
programă ca exemple, profesorii pot aborda și alte jocuri corespunzătoare condițiilor
concrete în care își desfășoară activitatea.

VII. Descrierea jocurilor

1. Maşina de scris. Exerciţiul se realizează în semicerc. Se împart literele alfabetului şi semnele

ortografice. Întregul grup va scrie propoziţii, fraze alese de către profesor sau de către elevi.
2. Povestea. Pe o temă dată sau fără temă, un elev începe o poveste – reală sau fantastică,
totuşi cu logică internă – pe care alt elev o continuă până la un punct, apoi ceilalţi, pe rând până
se creează povestea.
3. Oglinda. Doi elevi stau faţă în faţă. Unul propune o mişcare continuă şi lentă, pe care
celălalt trebuie să o preia aproape simultan.
4. Memorie pe cerc. Elevii sunt organizaţi în formaţie de cerc. Un elev spune un cuvânt,
cel din dreapta lui reia cuvântul şi adaugă la rândul său unul și așa mai departe. Cine nu-şi
poate aminti cuvintele în ordinea corectă de trei ori la rând iese din joc. Atunci când s-a ajuns
la un anumit număr de cuvinte, profesorul poate propune elevilor să imagineze o poveste –
logică sau chiar fantastică – păstrând cuvintele în acea ordine.
5. Povestea numelui - Este un joc prin care fiecare participant trebuie să povestească, timp de
un minut sau maxim două care e povestea numelui și sau a prenumelui lor. Dacă nu știe atunci trebuie
să spună dacă îi place numele lui sau dacă nu-i place și de ce, sau cum i-ar plăcea să-l cheme și de ce
și cum ar vrea să fie numit de colegii și profesorii lui. La finalul poveștilor, prin testare, vedem cine
a reținut toate numele. În felul acesta se vor reține numele repede și lejer.
6. Scaunul muzical - Este un scaun în minus; scaunele sunt așezate cu fața spre exteriorul
cercului și toată lumea cântă un cântec. La bătaia din palme a conducătorului de joc se oprește
cântecul și toți se așază pe scaun. Evident că fiind un scaun în minus, un elev va rămâne în
picioare și va ieși din joc. Se poate complica cu o mini pedeapsă de genul: cine rămâne în
picioare trebuie să spună o poezie sau să cânte un cântec și apoi iese.
7. Mișcarea Browniană – elevii trebuie să meargă prin sală, fără să aibă un traseu
prestabilit, dar fără să se lovească, sau să se atingă. Trebuie să „umple” tot spațiul, adică să nu
se aglomereze pe centru sau pe exterior, trebuie să fie „repartizați” în toată clasa. Acesta este
pasul numărul unu din acest exercițiu. Deja au două sarcini sau chiar mai multe: să meargă
(deocamdată fiecare cum dorește), să umple spațiul (se obișnuiesc cu termenul de a umple
spațiul), să se vadă între ei ( ca să nu se atingă). După ce aceste obiective au fost îndeplinite de
toți intervin noi comenzi. Prima ar fi ca toți să meargă în același ritm și putem complica jocul
mai mult.
8. Stop – Start - Comenzile sunt: Stop, când toată lumea trebuie să se oprească și Start,
când toată lumea trebuie să înceapă să meargă. După ce regulile au fost înțelese de către toată
lumea începe jocul. Se vor da comenzi de genul stai, sau opriți sau pe loc toată lumea. La
început se vor opri mulți. Trebuie să le reamintești regulile: doar la stop te oprești. După care
spui Porniți. Iarăși vor pleca o parte dintre ei și trebuie reamintită regula: pornești doar la start.
Când jocul funcționează se trece la o nouă etapă.
9. Condu partenerul - Este un exercițiu care se face în doi parteneri. Unul dintre ei ține
ochii închiși, iar celălalt, cu ajutorul unor sunete prestabilite îl conduce prin clasă, fără să se
atingă cu altcineva. De exemplu: un fluierat prelung înseamnă mergi înainte. O tuse înseamnă
să te oprești, un oftat înseamnă să o iei la dreapta, o plescăitură din buze înseamnă să o iei la
stânga. Normal că pot fi alte comenzi. Fiecare cuplu decide singur. După câteva minute se face
schimb, cel care a condus va avea ochii închiși. Pentru o mai mare responsabilizare a celui care
conduce se poate mări grupul la trei persoane. Adică un ghid și doi exploratori cu ochii închiși.
10. Nu vărsa apa - Trebuie să iei un lighean plin ochi cu apă și să-l duci câțiva metri fără
să verși nimic din el. E aproape imposibil. Dar încercarea merită. La tot de până acum se mai
adaugă și greutatea ligheanului cu apă. Plus că există pericolul să te uzi, plus că toată lumea stă
cu ochii pe tine. Dacă nu reușește nimeni să deplaseze ligheanul fără să verse apa, se poate
înlocui acest lighean cu un pahar cu apă plin ochi, de asemenea. Se poate organiza și un concurs
între mai mulți elevi. Cine trece primul linia de sosire câștigă, dar dacă se varsă un strop de apă
ești descalificat. În acest mod se mai adaugă și factorul timp.

Exerciții de dicție :

1. Bra – bre - bri – bro – bru – bră – brâ

2. Vra – vre – vri – vro – vru – vră - vrâ
3. Jra – jre – jri – jro – jru – jră - jrâ
4. Șase sași în șase saci.
5. Capra calcă-n piatră, piatra crapă-n patru;
Crăpa-i-ar capul caprei, precum a crăpat piatra-n patru.
6. Un vultur stă pe-un pisc c-un pix în plisc.
7. Cupă cu capac, capac cu cupă.
8. Domnule dudar, dă-mi două dude dulci din dudul dumitale de dincolo de Dunăre!
9. Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriță, a cărămidărit cărămidărița pe
cărămidar la fel cum ar fi vrut cărămidarul să cărămidărească pe cărămidăriță.
 10. Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sașul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, sașul
cosește și-și spune sieși: sunt Sașa Cosașul care cât șase sași cosește și-n sus și-n josul
casei cât șase case.
11. Papucarul papucăreşte papucii nepapucăriţi ai papucăresei, dar papucăreasa nu poate
papucări papucii nepapucăriţi ai papucarului care papucăreşte papucii nepapucăriţi.

Indicații/ reguli pentru aceste exerciții de dicție:

Acest set de exerciții sunt specifice tehnicilor actoricești. Ele au o largă aplicabilitate, exerciții
care pot transforma modul de a vorbi și a comunica al elevilor, pentru antrenarea celor care
doresc să-și însușească arta de a vorbi în public, cumulate cu tehnici de stăpânire a emoțiilor
sau de captare a atenției publicului.
Înainte de a începe exercițiile de dicție, vă recomandăm să țineți cont de câteva indicații care
vă vor ajuta să exersați mai bine exercițiile de mai sus:
1. Exercițiile trebuie pronunțate cât mai clar și mai corect
2. Exercițiile trebuie pronunțate din ce în ce mai repede și mai tare ca volum. După ce ați
repetat de mai multe ori aplicați și regula numărul 3;
3. Încercați apoi să le spuneți cât mai clar și mai corect cu un creion în gura (creionul este
așezat pe orizontală între maxilare cât mai în spate posibil). Deși obstacolul creat de creion
împiedică articularea cuvintelor, esențialul în acest exercițiu este efortul de a rosti fiecare
fonem (sunet corespunzător unei litere) cât se poate de corect. Se va rosti de 2-3 ori rar și
foarte clar pentru ca exercițiul să fie eficient.

Bibliografie
1. Cojar, Ion, ”O poetică a Artei actorului”, Editura Paideia, 1999
2. Darie, Bogdana, ”Curs de arta actorului”, U.N.A.T.C. Press, 2015
3. Darie Bogdana, Sehlanec Romina, Jicman Andreea, ”Jocuri teatrale: manual pentru clasele V-
VIII, U.N.A.T.C. Press, 2016
4. Gîlea, Marius, ”Primii pași în arta actorului – Curs practic”, UNATC Press, 2017
5. MEC., “Programa școlară, Arta actorului, Filieră vocațională “, Buc.,
OM.nr.5006/14.10.2004
6. MEN., ”Programă școlară, Joc și mișcare clasele a III-a - a IV-a”, Buc., Anexa nr. 2 la
ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
7. Popa Camelia, ”Propunere de programă pentru disciplina educație teatrală”, înaintată MECȘ
în luna mai 2016 - comisiile pentru reformarea curriculumului
8. Popa Camelia, ” Noţiuni de psihologia educaţiei şi managementul clasei de elevi”, U.N.A.T.C.
Press, 2017
9. Spolin, Viola, “Improvizaţie pentru teatru, ediție prescurtată”, UNATC Press, Trad. Mihaela
Bălan-Bețiu, Buc. 2014
10. Spolin, Viola, “ Manualul de tehnici pedagogice şi regizorale. Improvizaţie pentru
teatru”, UNATC Press, Trad. Mihaela Bălan-Bețiu, Buc. 2008

ELABORAT:

Prof: Băcescu Magdalena Roxana – Clubul Copiilor Sector 1, București

Prof: Bocancea Violeta - Palatul Copiilor Pitești
Prof: Cazacu Grujdin Daniela - Palatul Copiilor Craiova
Prof: Ciocan Dumitrache Mădălina – Palatul Copiilor Cluj Napoca
Prof: Mitan Roxana Isabela – Palatul Copiilor Constanța
Prof: Pavel Gabriela – Palatul Copiilor Arad
Prof: Șoneriu Mihai Marcel – Palatul Copiilor Târgu Mureș