TEATRU SOCIAL

Proiect didactic

Preambul

TEATRUL SOCIAL este o formă de TEATRU FORUM ,o modalitate de punere in scena

care le ofera elevilor/spectatori si nu numai posibilitatea de a interactiona,de a dzbate si a
interveni direct,cu scopul identificarii unor solutii sau modalitati de interactiune; apreciată de
elevii deveniți actori, regizori, scenografi, scenariști, publicul auditor.
Pentru profesorul coordonator al unei activităţi teatru social,” teatrul” reprezintă o
strategie de atragere a elevilor în lumea cărților, un prilej de a-și cunoaște mai bine învățăceii.
Activitatea scenică are la bază deschiderea către dorinţa de afirmare a elevilor, dar şi
voluntariatul în folosul acestora, al şcolii şi cel personal, traducând dorinţa de îmbunătăţire a
prestaţiei profesionale.
Ca dependentă de lectură ce sunt de mai bine de 45 de ani, mi-am pus problema copiilor
care nu mai ştiu ce înseamnă această plăcere, nici ce rost are cititul. Prin activităţile artistice
derulate în scoala, am urmărit câteva obiective, expuse în continuare:
 formarea unei atitudini favorabile cărţii şi lecturii;
 dezvoltarea abilităţii de interpretare a textelor;
 perfecţionarea elevilor în arta declamării;
 descoperirea talentelor literare, artistice;
 dezvoltarea competenţelor de exprimare orală şi în scris;
 formarea spiritului critic;
 îndreptarea limbajului la elevi;
 implicarea elevilor în realizarea unor spectacole artistice, ca modalitate de petrecere a
timpului liber;
 promovarea scolii, prin activități și rezultate obținute, în revista scoloo, site-ul scolii,
simpozioane etc.

Concluzii:
Activităţile de promovare a lecturii şi de realizare a unor spectacole de teatru au favorizat
principiul transdisciplinarităţii (literatură, comunicare în limba maternă, aprofundarea
competenţelor lingvistice de comunicare în alte limbi, a competenţelor de operare pe calculator,
de documentare şi informare în lumea bibliotecii şi a internetului, de cultivare a talentelor
actoriceşti, muzicale, declamative.
Lectura noastră nu a rămas... doar lectură, ci un mijloc de înţelegere a vieţii, de cultivare
a gustului estetic, de implicare în viaţa şcolii şi a colectivităţii.
Prin lectură şi teatru,elevii devin capabili să interacţioneze nu numai cu colegii, cu tineri
din ţara lor, ci şi cu prieteni din alte ţări, pe termen mai lung deoarece punerile în scenă au fost
activităţi în cadrul unor proiecte europene de tip Erasmus+.
 TEATRU SOCIAL
Proiect didactic

TITLUL PROIECTULUI – Şi noi suntem dramaturgi !

ŞCOALA: Liceul teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca, Cluj
GRUPUL ŢINTĂ: elevii de gimnaziu
INIŢIATOR ŞI COORDONATOR: Prof. Bria-Burciu Janina
PERIOADA DE DERULARE: 2021-2022/ orice an școlar;
TIPUL ACTIVITĂŢII: educativă
SUBIECTUL ACTIVITĂŢII: Dramatizări după opere ale unor autori consacrați /povesti
populare/creatii proprii ale alevilor
PRODUSE FINALE: spectacole de teatru scurt, inregistrari audio-video ale pieselor
jucate,album foto.
PROMOVARE:
- promovarea spectacolelor (susţinute în diverse ocazii) pe paginile de socializare ale
şcolii ;
- Revista şcolii ;
- Activitatea va fi inclusă în Albumul orelor de educatie sociala
OBIECTIVE CADRU:
- promovarea lecturii de plăcere;
- transformarea unui text intr-o sceneta /piesa de teatru
- valorizarea potenţialului creativ al elevilor;
- cultivarea gustului estetic;
- cultivarea unor atitudini etice faţă de munca fiecărui coleg.
COMPETENŢE SPECIFICE GENERALE :
- cunoașterea, aprofundarea și aplicarea noțiunilor de teorie literară referitoare la genurile
epic, dramatic, liric.
- formarea deprinderilor de dramatizare și punere în scenă a unui spectacol de teatru
scurt;
- cultivarea unei atitudini pozitive faţă de munca de calitate;
- petrecerea unui timp liber de calitate și socializarea elevilor;
- cultivarea respectului de sine şi faţă de parteneri.
COMPETENȚE SPECIFICE VIZATE ÎN PRINCIPAL:
-1.3. Analiza unor situații în acord/dezacord cu valorile și principiile societății
interculturale;
- 2.3. Rezolvarea în perechi / echipă a unor sarcini de lucru referitoare la viața într-o
societate interculturală;
- 3.2. Participarea la rezolvarea problemelor comunității manifestând empatie culturală în
relațiile cu persoane aparținând unor culturi diferite.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE
La finalul lecției, toți elevii trebuie:
- Să inteleaga diversitatea lumii in care traim,
- Sa recunoasca principalele categorii de drepturi ale omului,
- Sa asocieze corect drepturile omului cu responsabilitatiele aferente,
- Sa recunoasca noțiuni precum “solidaritate”, “acceptare”,
 TEATRU SOCIAL
Proiect didactic
- Să asocieze corect efectele lipsei de solidaritate /accepate cu responsabilitatii aferente
drepturilor omului;
- Să își exprime deliberat și critic opiniile cu privire la importanța acceptării sociale,
- Să emită judecăți de valoare corecte cu privire la noțiunile noi studiate,
- Sa extinda invatarea dincolo de sala de clasa,ajutandu-i pe celilati cu aptitudinile si
cunostintele sale,

ETAPELE PROIECTULUI
În perioada 4.05.2023 – 23 V 2023 elevii vor parcurge următoarele etape:
-activități de stabilire a componenței gurpelor de elevii și de stabilire a graficului
întâlnirilor;
- propunerea repertoriului pentru activitatea propusa:povesti populare cu caracter
moralizator/prin identificares unor probeleme negative in legatura cu drepturile omului;
- realizarea activităților de dramatizare a operelor literare propuse,respectiv construirea
scenariului piesei;
- pregatirea recuzitei,costumelor,punerii in scena;
- punerea în scenă a scenetei realizate la ora de educatie sociala si cu diferite ocazii;
- susținerea scenetei cu diferite ocazii,sfarsit de an solar,etc.
REALIZAREA ETAPELOR:
Pasul 1
- 4 mai 2023 – 1 ora (organizarea gurpelor de elevii și stabilirea graficului de activități);
- 11 mai 2023 – 1 ora (propunerea pentru dramatizare și discutarea a două povesti
populare,alegerea povestii ce urmeaza a fi pusa in scena,stabilirea persoanajelor,a
recuzitei si costumelor, realizarea primei dramatizări prin stabilirea scenariului/repricilor
fiecarui personaj
Pasul 2
- 18 mai 2023 –1 ora– punerea în scenă a spectacolului bazat pe prima dramatizare
realizată de elevi,repetiții.
Pasul 3
- 23.05.2023 –1 ora -susținerea reprezentației scenice (spectacolului),fara ca cineva sa
intrerupa piesa
- Povestitorul(jokerul) va intra in dialog cu spectatorii incercand sa vada ce au inteles
acestia si ce anume ar fi dorit sa se intample altfel,ce alte reactii ar fi aspetpta din partea
persoanjelor,etc.
- realizarea FORMULUI :prin discutarea aspectelor pozitive si negative intalnite in
poveste,intelegerea drepturilor incalcate si a responsabilitatilor asociate,precum si morala
povestii.Piesa urmand a fi reluata,in vederea modificarii scenariului,ea putand fi oprita
oricand de specatatori sau de joker pentru a discuta diferite aspecte de imbunatatit sau
schimbat.Spectatorii vor avea posibilitatea sa intrerupa,printr-o bataie de
palme,desfasurarea sa si sa ia locul personajelor(care pot fi schimbate cu toate mai pitin
opresorul).in momentul in care un spectator bate din palme ceilalti actori se opresc in
stop-cadru.Spectatorul va explica ce rol doreste sa preia,urmand ca actorii ramasi urmand
sa se adapteze modificarii scenariului(pot fi modificate sau chiar introduse scene
noi).Actorul inlocuit nuse retrage ci ramane pentru a ii oferii sprijin noului actor.Scopul
actorilor nu va fi de il ajuta pe noul,actor ci dimpotriva,ei vor aduce noi provocari si
obstacole in calea actiunilor acestuia,incercand ca obtina acelasi deznodamant.Cu alte
cuvinte schimbarea nu se produce cu usurinta,lupta fiind intre spectator (care vine cu o
lata solutie)si actori(care incearca sa arate ca lumea trebuie acceptata sa cum
este).Spectacolul se finalizeaza atunci cand piesa reureste sa aiba un alt deznodamant...
Pasul 4
- iunie 2020 – ultima ora – repetiții finale și reprezentarea piesei în fața
publicului.Realizarea unui nou forum.
AȘTEPTĂRI
 Demersul va demonstra abilitatea elevilor din clsa 6 a transforma un text epic într-unul
dramatic cu dialog si replici însoțite de povestitor.
 Elevii – dramaturgi și actori – vor dovedi buna cunoaștere a elementelor de teorie literară
referitoare la structura textului dramatic (act, scenă, replici, dialog, monolog,spirit
critic,argumentativ,
 Dramatizările și spectacolele care vor fi realizate vor susține transdisciplinaritatea
activităților: literatură-teatru-muzică-desen (prin crearea unei linii melodice necesare
versurilor realizate de elevi pornind de la text, a costumelor și decorurilor.
 Vizionarea unor DVD-uri cu spectacole de teatru vor permite acomodarea elevilor cu
demersul pe care îl au de realizat, dar și la realitățile epocilor prezentate, pentru
familiarizarea cu specificul acestora.
 OBSERVAȚII
1. Vom ilustra rezultatele acestui proiect, cu un exemplu de bună practică realizat în anul
școlar2021-2022-la ora de educatie sociala. Elevii cls.6 au dramatizat și au pus în scenă povestea
Cinci paini, de Ion Creanga. Finalitatea acestui demers a fost realizarea teatrului social pornind d
la acesta poveste moralizatoare.
2. Compararea produselor finale ale elevilor de clasa 6, cu cele ale elevilor din clasa
5,respectiv clasa 7 au demonstrat utilitatea activității de teatru social/forum ca si metoda
didactica la orele de educatie sociala.. Elevii mai experimentați (ai claselor ) au realizat produse
finale care au evidențiat rafinament.
3. Ca profesor coordonator al claselor din scoala,la orele de educatie sociala am dorit să
realizăm teatru social/forum poroind fie de la povesti fie de la fapte reale sau bazate pe piese
consacrate, dar și să trecem la un nivel superior – al dramatizării prin crearea unor scenarii scurte
dar proprii si originale.
 CINCI PAINI
Dramatizare în 2 acte după Ion Creanga, realizată
de elevii clasei 6 B
Liceul teoretic Avram Iancu Cluj
PERSONAJE
Taranul cu 3 paini
Taranul cu 2 paini
Străinul
Judecatorul
Povestitorul

Locul – la ţară (un loc frumos intr-o zi

calduroasa de vara)

Recuzita – decor imagine proiectata de video-proiector :un copac mare la umbra carui ar putea
poposii cei doi tarani si o fantana alaturea.

Actul I Scena
1

POVESTITORUL:

Doi oameni, cunoscuţi unul cu altul, călătoreau odată, vara, pe un drum. Unul avea în traista sa trei
pâni, şi celalalt două pâni. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchiţi pletoase,
lângă o fântână cu ciutură, scoate fiecare pânile ce avea şi se pun să mănânce împreună, ca să aibă mai
mare poftă de mâncare.
Tocmai când scoaseră pânile din traiste, iaca un al treile drumeţ, necunoscut, îi ajunge din urmă şi se
opreşte lângă dânşii,
STRAINUL:
-Ziua bună. Va rog a imi da si mie ceva de mâncare, căci tare sunt flămând şi n-am nimica merinde la
mine, nici de unde cumpăra.
TARANII:
— Poftim, om bun, de-i ospăta împreună cu noi.Căci mila Domnului! unde mănâncă doi mai
poate mânca şi al treilea.

POVESTITORUL:
Călătorul străin, flămând cum era, nemaiaşteptând multă poftire, se aşază jos lângă cei doi, şi încep a
mânca cu toţii pâne goală şi a be apă rece din fântână, căci altă udătură nu aveau. Şi mănâncă ei la un
loc tustrei, şi mănâncă, până ce gătesc de mâncat toate cele cinci pâni, de parcă n-au mai fost.
După ce-au mântuit de mâncat, călătorul străin scoate cinci lei din pungă şi-i dă, din întâmplare, celui
ce avusese trei pâni.
STRAINUL:
— Primiţi, vă rog, oameni buni, această mică mulţămită de la mine, pentru că mi-aţi dat
demâncare la nevoie; veţi cinsti mai încolo câte un pahar de vin, sau veţi face cu banii ce veţi pofti. Nu
sunt vrednic să vă mulţămesc de binele ce mi-aţi făcut, căci nu vedeam lumea înaintea ochilor de
flămând ce eram.
 POVESTITORUL:
Cei doi nu prea voiau să primească, dar, după multă stăruinţă din partea celui al treilea, au primit. De la
o vreme, călătorul străin şi-a luat ziua bună de la cei doi şi apoi şi-a căutat de drum. Ceilalţi mai rămân
oleacă sub răchită, la umbră, să odihnească bucatele. Şi, din vorbă în vorbă, cel ce avuse trei pâni dă doi
lei celui cu două pâni, zicând:
TARANUL cu trei paini:
— Ţine, frate, partea dumitale, şi fă ce vrei cu dânsa. Ai avut două pâni întregi, doi lei ţi se
cuvin. Şi mie îmi opresc trei lei, fiindc-am avut trei pâni întregi, şi tot ca ale tale de mari, după cum ştii.
TARANUL cu doua paini:
— Cum aşa?! ( Zice cu dispreţ!) pentru ce numai doi lei, şi nu doi şi jumătate, partea
dreaptă ce ni se cuvine fiecăruia? Omul putea să nu ne deie nimic, şi atunci cum rămânea?
TARANUL cu trei paini:
— Cum să rămâie? atunci aş fi avut eu pomană pentru partea ce mi se cuvine de la trei pâni, iar
tu, de la două, şi pace bună. Acum, însă, noi am mâncat degeaba, şi banii pentru pâne îi avem în pungă
cu prisos: eu trei lei şi tu doi lei, fiecare după numărul pânilor ce am avut. Mai dreaptă împărţeală
decât aceasta nu cred că se mai poate nici la Dumnezeu sfântul...
TARANUL cu doua paini:
— Ba nu, prietene. Eu nu mă ţin că mi-ai făcut parte dreaptă. Haide să ne judecăm, şi cum a
zice judecata, aşa să rămâie.
TARANUL cu trei paini:
— Haide şi la judecată, dacă nu te mulţămeşti. Cred că şi judecata are să-mi găsească
dreptate, deşi nu m-am târât prin judecăţi de când sunt.

POVESTITORUL:
Şi aşa, pornesc ei la drum, cu hotărârea să se judece. Şi cum ajung într-un loc unde era judecătorie, se
înfăţoşează înaintea judecătorului şi încep a spune împrejurarea din capăt, pe rând fiecare; cum a venit
întâmplarea de au călătorit împreună, de au stat la masă împreună, câte pâni a avut fiecare, cum a
mâncat drumeţul cel străin la masa lor, deopotrivă cu dânşii, cum le-a dat cinci lei drept mulţămită şi
cum cel cu trei pâni a găsit cu cale să-i împart.
Judecătorul, după ce-i ascultă pe amândoi cu luare aminte, (zise celui cu două pâni):
JUDECĂTORUL:
— Şi nu eşti mulţămit cu împărţeala ce s-a făcut, omule?
TARANUL cu doua paini:
— Nu, domnule judecător; noi n-am avut de gând să luăm plată de la drumeţul străin
pentru mâncarea ce i-am dat; dar, dac-a venit întâmplarea de-aşa, apoi trebuie să împărţim
drept în două ceea ce ne-a dăruit oaspetele nostru. Aşa cred eu că ar fi cu cale, când e vorba de
dreptate.
JUDECĂTORUL:
— Dacă e vorba de dreptate, zise judecătorul, apoi fă bine de înapoieşte un leu
istuialalt, care spui c-a avut trei pâni.
TARANUL cu doua paini:
— De asta chiar mă cuprinde mirare, domnule judecător, (zise cu îndrăzneală). Eu am
venit înaintea judecăţei să capăt dreptate, şi văd că dumneata, care ştii legile, mai rău mă
acufunzi. De-a fi să fie tot aşa şi judecata dinaintea lui Dumnezeu, apoi vai de lume!
JUDECĂTORUL:
— Aşa ţi se pare dumitale, (zise liniştit), dar ia să vezi că nu-i aşa. Ai avut dumneata
două pâni?
TARANUL cu doua paini:
— Da, domnule judecător, două am avut.
JUDECĂTORUL:
— Tovarăşul dumitale, avut-a trei pâni?
TARANUL cu doua paini:
— Da, domnule judecător, trei a avut.
JUDECĂTORUL:
— Udătură ceva avut-aţi vreunul?
TARANUL cu doua paini:
— Nimic, domnule judecător, numai pâne goală şi apă răce din fântână, fie de
sufletul cui a făcut-o acolo, în calea trecătorilor.
JUDECĂTORUL:
— Dinioarea, parcă singur mi-ai spus, zise judecătorul, că aţi mâncat toţi tot ca unul
de mult; aşa este?
TARANUL cu doua paini:
— Aşa este domnule judecător.
JUDECĂTORUL:
— Acum, ia să statornicim rânduiala următoare, ca să se poată şti hotărât care câtă
pâne a mâncat. Să zicem că s-a tăiat fiecare pâne în câte trei bucăţi deopotrivă de mari; câte
bucăţi ai fi avut dumneata, care spui că avuşi două pâni?
TARANUL cu doua paini:
— Şese bucăţi aş fi avut, domnule judecător.
JUDECĂTORUL:
— Dar tovarăşul dumitale, care spui că avu trei pâni?
TARANUL cu doua paini:
— Nouă bucăţi ar fi avut, domnule judecător.
JUDECĂTORUL:
— Acum, câte fac la un loc şese bucăţi şi cu nouă bucăţi?
TARANUL cu doua paini:
 — Cincisprezece bucăţi, domnule judecător.
JUDECĂTORUL:
— Câţi oameni aţi mâncat aceste cincisprezece bucăţi de pâne?
TARANUL cu doua paini;
— Trei oameni, domnule judecător.
JUDECĂTORUL:
— Bun! Câte câte bucăţi vin de fiecare om?
TARANUL cu doua paini:
— Câte cinci bucăţi, domnule judecător.
JUDECĂTORUL:
— Acum, ţii minte câte bucăţi ai fi avut dumneta?
TARANUL cu doua paini;
— Şese bucăţi, domnule judecător.
JUDECĂTORUL:
— Dar de mâncat, câte ai mâncat dumneta?
TARANUL cu doua paini:
— Cinci bucăţi, domnule judecător.
JUDECĂTORUL:
— Şi câte ţi-au mai rămas de întrecut?
TARANUL cu doua paini:
— Numai o bucată, domnule judecător.
JUDECĂTORUL:
— Acum să stăm aici, în ceea ce te priveşte pe dumneta, şi să luăm pe istalalt la rând.
Ţii minte câte bucăţi de pâne ar fi avut tovarăşul d-tale?
TARANUL cu doua paini:
— Nouă bucăţi, domnule judecător.
JUDECĂTORUL:
— Şi câte a mâncat el de toate?
TARANUL cu doua paini:
— Cinci bucăţi, ca şi mine, domnule judecător.
JUDECĂTORUL:
— Dar de întrecut, câte i-au mai rămas?
TARANUL cu doua paini:
— Patru bucăţi, domnule judecător.
JUDECĂTORUL:
— Bun! Ia, acuş avem să ne înţelegem cât se poate de bine! Vra să zică, dumneta ai avut
numai o bucată de întrecut, iar tovarăşul dumitale, patru bucăţi. Acum, o bucată de pâne
rămasă de la dumneta şi cu patru bucăţi de la istalalt fac la un loc cinci bucăţi?
TARANUL cu doua paini:
— Taman cinci, domnule judecător.
JUDECĂTORUL:
— Este adevărat că aceste bucăţi de pâne le-a mâncat oaspetele dumneavoastră, care spui
că v-a dat cinci lei drept mulţămită?
TARANUL cu doua paini:
— Adevărat este, domnule judecător.
JUDECĂTORUL:
— Aşadar, dumitale ţi se cuvine numai un leu, fiindcă numai o bucată de pâne ai avut de
întrecut, şi aceasta ca şi cum ai fi avut-o de vânzare, deoarece aţi primit bani de la oaspetele
 dumneavoastră. Iar tovarăşul dumitale i se cuvin patru lei, fiindcă patru bucăţi de pâne a avut de
întrecut. Acum, dară, fă bine de înapoieşte un leu tovarăşului dumitale. Şi dacă te crezi
nedreptăţit, du- te şi la Dumnezeu, şi las' dacă ţi-a face şi el judecată mai dreaptă decât aceasta!

POVESTITORUL:
Cel cu două pâni, văzând că nu mai are încotro şovăi, înapoieşte un leu tovarăşului său, cam cu
părere de rău, şi pleacă ruşinat. Cel cu trei pâni însă, uimit de aşa judecată, mulţămeşte
judecătorului şi apoi iese, zicând cu mirare:
TARANUL cu trei paini:
— Dac-ar fi pretutindene tot asemenea judecători, ce nu iubesc a li cânta cucul din
faţă, cei ce n-au dreptate n-ar mai năzui în veci şi-n pururea la judecată.

POVESTITORUL: morala povestii

Corciogarii, porecliţi şi apărători, nemaiavând chip de traiu numai din minciuni, sau s-ar
apuca de muncă, sau ar trebui, în toată viaţa lor, să tragă pe dracul de coadă... Iar societatea
bună ar rămâne nebântuită.